"Exista niste invataminte ale crizei: ca nu este sanatos sa mizam doar pe scenarii optimiste, ca intr-o banca este foarte importanta cultura riscului, si nu doar cea a cresterii, si ca este important sa ne cunoastem clientii si piata", declara seful Volksbank, Benoit Catel, intr-un interviu acordat HotNws.ro. Catel vorbeste si despre masurile de restructurare care vor urma in a doua parte a anului, despre cum vor evolua salariile in banca si despre cum vede el reveirea sistemulu bancar. Volksbank a avut o evolutie spectaculoasa in sistemul bancar local, urmata de o cadere la fel de spectaculoasa.

Benoit-CatelFoto: Hotnews

In perioada de dinaintea crizei, Volksbank a urcat intr-un singur an de pe pozitia a opta pana pe locul 4 al sistemului bancar, dupa valoarea activelor. O creditare extrem de agresiva-strategia prin care Volksbank tintea sa ajunga pe locul 3 - nu era insa una sanatoasa.Criza a adus si in cazul ei o deteriorare semnificativa a portofoliului de credite, o relatie extrem de incordata cu unii clienti si o revenire pe locul 7 in topul bancilor. In luna octombrie a anului trecut, controlul Volksbank Romania a fost transferat catre vehiculul VBI Beteiligungs, in contextul vanzarii diviziei Volksbank International, fara subsidiara din Romania, catre Sberbank, din Rusia.

Fostul CEO care dusese banca pe locul 4- Gerald Schreiner- a fost inlocuit,dupa o cearta cu BNRcare s-a lasat si cu un proces in instanta. Dupa Schreiner a urmat Johann Lurf, adus de la VB Cehia. Dupa doar doi ani, el a plecat, facandu-i loc lui Benoit Catel. Mandatul lui este sa "curete" bilanturile pentru ca Volksbank sa poata fi in final, vanduta.

Rep: In ce stadiu se afla VBRO pe drumul masurilor de restructurare anuntate? Exista zone in care se inregistreaza intarzieri?

Benoit Catel: In urma cu doi ani, Volksbank a anuntat o schimbare de strategie. Trecerea la un nou model de afaceri implica o serie de reajustari interne necesare. In momentul de fata, construim o cultura a riscului in Volksbank. Eficienta este un obiectiv urmarit la nivelul global, insa vrem sa fie mai mult de atat: vrem ca fiecare angajat al bancii sa se simta responsabil pe zona lui si sa-si doreasca sa aiba o contributie directa la rezultatele bancii.

  • Modernizarea retelei- 9,7 milioane de euro

Rep: Pentru a doua jumatate a acestui an, care sunt masurile care urmeaza sa fie aplicate pe linia ajustarii retelei, a personalului si a reducerii cheltuielilor operationale?

B.C.: La Volksbank, nu ne concentram pe numarul de salariati, ci pe calitatea acestora. La fel, in ceea ce priveste reteaua de sucursale, nu dimensiunea este problema, ci eficienta, vadul comercial, profitabilitatea. In anii trecuti am dezvoltat deja un model care sa ne permita sa avem o retea flexibila, bazata pe eficienta si pe valorificarea potentialului pietei.

Pentru 2013, avem un proiect ambitios de modernizare a retelei de sucursale, care include implementarea unui nou concept la nivelul celor 131 de unitati existente la inceputul anului si deschiderea a 9 sucursale noi. In prezent, as spune ca avem un grad de realizare de 60% - deci suntem in grafic. Pentru cea de-a doua jumatate a anului, avem in plan sa continuam lucrarile, fiind vizate 49 de unitati, la care se adauga investitii pentru 6 sucursale noi. Pentru intreg proiectul de modernizare a retelei am bugetat investitii de 9,7milioane de euro.

  • La sase luni, rezultatele sunt mai bune decat cele bugetate: restantele peste 90 de zile au crescut mai putin decat am bugetat, ceea ce arata ca eforturile de a restructura clientii la timp

Rep: Cum estimati ca a evoluat portofoliul de credite neperformante in primele 6 luni pe zona retail si corporate?

B.C.: Initial, la momentul bugetarii anuale, am estimat o crestere a creditelor neperformante, in conditiile in care nu puteam miza pe o revenire spectaculoasa a economiei, iar problemele din economie – insolvente, somaj, depreciere – afecteaza capacitatea de rambursare a creditelor. La sase luni, rezultatele sunt mai bune decat cele bugetate: restantele peste 90 de zile au crescut mai putin decat am bugetat, ceea ce arata ca eforturile de a restructura clientii la timp si de a tine legatura cu ei astfel incat sa nu treaca in categoria +90 zile intarziere dau roade.

Rep: Cum au evoluat cheltuielile salariale in primele 6 luni si ce estimari aveti pentru urmatoarele 6 luni: vor ramane la acelasi nivel, vor creste sau vor scadea? Cu ce procent?

B.C.: Avem un buget clar stabilit pentru cheltuielile de personal si pana acum, am reusit sa ne incadram in limitele stabilite. Nivelul costurilor cu salariile s-a mentinut relativ constant comparativ cu 2012. Totusi, pentru cea de-a doua jumatate a anului, avem in plan un proces de revizuire a bugetul de salarii. Exista proiecte mari si ambitioase – de exemplu, in domeniul IT sau Sales – pentru care avem nevoie de specialisti, dar ne uitam si la angajatii vechi si vrem sa-i recompensam pe cei care au performante si au contribuit la imbunatatirea rezultatelor bancii.

Rep: Care este orizontul de timp la care estimati ca sectorul bancar local va reveni la cresteri comparabile cu perioada de dinaintea crizei?

B.C.: Cresterea creditului de retail este strans legata de cresterea economica. Intr-o perioada in care bancile se confrunta cu o scadere a creditului, cred ca este prematur sa ne gandim la cresteri de doua cifre. Exista si niste invataminte ale crizei: ca nu este sanatos sa mizam doar pe scenarii optimiste, ca intr-o banca este foarte importanta cultura riscului, si nu doar cea a cresterii, si ca este important sa ne cunoastem clientii si piata.

  •  Este nevoie de imbunatatirea perspectivelor si anticipatiilor pietei ca sa vina “primavara” si in domeniul creditarii

Rep: Foarte multi oficiali reproseaza sectorului financiar bancar din Romania ca intarzie creditarea. Care sunt in opinia Dv principalele 3 argumente pentru care creditarea intarzie si cand considerati ca va reveni cererea solvabila la un nivel acceptabil?

B.C.: Ati mentionat deja doua forte independente si diferite care explica nivelul redus al creditarii. Pe de-o parte, ne confruntam cu o cerere redusa, pe care o pun si pe seama unui comportament prudent: lumea incearca sa-si reduca cheltuielile si sa-si creeze buffere pentru perioade dificile. Se intampla in cazul persoanelor fizice, dar si la nivelul companiilor. Deci, este nevoie de imbunatatirea perspectivelor si anticipatiilor pietei ca sa vina “primavara” si in domeniul creditarii. De cealalta parte, bancile s-au concentrat in trecut, aproape exclusiv pe creditele de retail, unde piata a crescut de la aproape zero la inceputul anilor 2000, pana aproape de saturatie – la debutul crizei. Deci, pe acest segment, potentialul de crestere nu este spectaculos. Ramane segmentul companiilor, unde gradul de indatorare este mai redus. Deja, mai multe banci si-au anuntat schimbari de strategie care includ o atentie sporita acordata acestui segment. La Volksbank, suntem gata sa finantam orice proiect solvabil, care are perspective de crestere si e realizat intr-un mod profesionist. Si suntem pregatiti sa ne implicam in finantarea sectorului real.

Rep: Care considerati ca este cota de piata pe active care i-ar permite unei banci sa reziste intr-o piata cu 42 de jucatori si cu circa 8 mil. clienti bancabili?

B.C.: Dincolo de toate problemele, piata serviciilor bancare din Romania are potential de crestere. Este suficient sa comparam raportul credite/PIB sau numarul de operatiuni bancare pe client. Cred ca in acest context, este posibil ca, alaturi de jucatorii mari, sa vedem si banci mai mici care au succes, fie pentru ca reusesc sa se pozitioneze strategic pe anumite segmente de piata, fie prin calitatea serviciilor oferite. Este suficient sa ne uitam la poza actuala a sistemului bancar, ca sa vedem ca exista banci care au reusit, in ciuda crizei, sa inregistreze si profit si sa-si si creasca cota de piata.