Mentionez ca voi comenta aceasta decizie a institutiei din care fac inca parte de pe pozitia unei persoane care nu a luat parte la deliberarea si decizia finala in acest caz. Mai precis, nu am dorit sa iau parte la o decizie care impune, in opinia mea, conditii nejustificate partilor la concentrarea economica, scrie Valentin Mircea, vicepresedintele Consiliului Concurentei, pe blogul stateofcompetition.blogspot.ro

Decizia este corecta intrucat puterea de piata a noii entitati nu se arata a fi ingrijoratoare pe niciuna dintre pietele relevante analizate (piete locale, conform practicii curente in comertul en-detail). Chiar si acolo unde cotele de piata erau ceva mai mari, in urma concentrarii, acestea nu depaseau pragul de 40% (desi prezumtia de dominanta din art.6, alineat 3 al Legii concurentei nu se aplica automat in cazul concentrarilor economice) iar piata de retail din Romania cunoaste inca o mare dinamica, marcata de expansiunea simultana a mai multor lanturi de magazine, concurente si de mentinerea la cote ridicate a comertului de tip traditional (magazinele de proximitate). Intr-o analiza privind efectele unei concentrari economice bazate pe testul actual - SIEC (Significant Impediment of Effective Competition) - aplicabil din 2010, cotele de piata sunt un element care este luat in considerare dar numai in contextul pietei respectiv si impreuna cu celelalte elemente care pot influenta evolutia pietei.

Astfel, este foarte important de vazut in ce masura barierele de intrare pe piata, de orice natura (financiare, administrative etc) sunt ridicate sau nu. In cazul comertului de retail, aceste bariere sunt deocamdata relativ scazute, avand in vedere ca nu este dificil ca un intreprinzator sa deschida un magazin (costurile cresc, desigur, in functie de format - aria suprafetei de vanzare) dar deschiderile de noi magazine sunt frecvente si in prezent. Romania este caracterizata de prezenta unui mare numar de lanturi de magazine (aproximativ 10 lanturi importante, la care se adauga retele locale, fata de 2-4 lanturi importante in tari precum Germania, Austria sau Ungaria).

Toate marile lanturi de magazine (poate cu exceptia, notabila, a lantului care tocmai a fost preluat, Real) s-au aflat in ultimii ani intr-o continua expansiune, in unele cazuri cu rate de crestere impresionante, pe fondul crizei economice si in pofida acesteia. Marile lanturi de magazine au, in mod evident, o strategie anti-ciclica, adica construiesc si se pregatesc de perioada post-criza, profitand in acelasi timp de anumite avantaje ale acestei perioade, cum este pretul mai scazut al terenurilor si al realizarii constructiilor necesare pe aceste terenuri.

In acelasi timp, exista intentii de intrare si a altor mari jucatori din domeniul comertului en detail din Europa - Tesco, de care se vorbeste de mai multa vreme, si , mai recent, grupul francez Leclerc.

Este de remarcat si rezilienta micilor magazine de proximitate, ajutate in unele cazuri si de intrarea in francize organizate de marii retaileri.

Exista, astfel, toate premisele ca in sectorul distributiei en detail gradul de concurenta sa ramana ridicat si in urmatorii 5-10 ani, pana cand se va ajunge cu adevarat la consolidari care sa justifice cu adevarat ingrijorari concurentiale. Nu in ultimul rand, trebuie remarcata lansarea unui nou canal de comercializare, cel on-line, chiar si pentru produse de larg consum (cosul zilnic), care va ajuta la mentinerea dinamicii concurentiale, avand in vedere costurile chiar mai cazute de operare ale unui comerciant care foloseste acest canal si posibilitatea de a extinde considerabil aria de acoperire (chiar si piata relevanta va trebui redefinita in momentul in care astfel de canale de distributie vor prinde elan).

De altfel, si dl.Chiritoiu afirma in comunicatul emis ieri, cu ocazia deciziei din cazul Auchan / Real ca "Pe majoritatea pietelor analizate au avut loc deschideri de noi magazine si nu exista bariere semnificative care sa influenteze intrarea pe piata de retail din Romani". Nu rezulta insa de ce la Pitesti, de exemplu, aceste bariere sunt mici iar la Tg.Mures ar fi mai mari, justificand angajamente (a propos, in retail nu exista deocamdata piata nationala decat in amonte, la nivelul aprovizionarii, in rest pietele sunt locale, astfel cum am precizat mai sus).

Trebuie spus ca in cazul achizitiei Real de catre Auchan a fost realizata de catre colegii si colegele mele din Consiliul Concurentei o analiza extrem de complexa si de atenta si au fost folosite, in premiera, noi metode econometrice in masura sa evalueze foarte precis efectele concentrarii si evolutia pe pietele relevante in discutie.

Decizia nu este corecta in masura in care, in ciuda analizei laborioase mentionate, cei care au luat acesta decizie au solicitat societatii Auchan sa formuleze angajamente care sa elimine asa-numite ￢ingrijorari concurentiale￢ in cateva piete locale, dintre care la final au ramas doar Craiova si Tg.Mures.

In primul rand, in acest caz Consiliul Concurentei trebuia sa dovedeasca existenta unor probleme de concurenta reale, nu doar sa le afirme (￢Consiliului Concurentei ii revine sarcina de a proba faptul ca o concentrare economica ridica obstacole semnificative in calea concurentei efective￢ - pct.6 din Instructiunile privind angajamentele in materia concentrarilor economice). Standardul de proba este similar celui aplicabil in dovedirea unei incalcari a art.5 sau 6 din Legea concurentei, avand in vedere ca astfel de situatii pot conduce la modificarea structurii pietei, atat in cazul in care angajamentele sunt acceptate, cat si daca nu ar fi acceptate iar concentrarea economica nu ar fi autorizata.

In al doilea rand, dupa probarea ingrijorarilor angajamentele solicitate ar fi trebuit sa fie, tot conform Instructiunilor privind angajamentele, de tip structural (de exemplu, cesiuni de active) - pct.15 din Instructiuni. Consideratiile de mai jos sunt doar teoretice - in cazul Auchan / Real nu a fost confirmata existenta unor efecte serioase asupra concurentei pe cele doua piete locale.

Conform pct.17 din Instructiuni ￢Angajamentele privind comportamentul viitor al entitatii din concentrare pot fi acceptate numai cu titlu exceptional, in imprejurari specifice. In special angajamentele sub forma promisiunilor de a nu creste preturile, de a nu reduce gama de produse sau de a nu elimina unele marci etc nu vor elimina problemele de concurenta rezultate din suprapunerile pe orizontala￢. Or, in cazul analizat ar fi fost vorba de suprapuneri pe orizontala dar Consiliul a solicitat si a acceptat tocmai acest gen de angajamente! Daca problemele de concurenta ar fi fost reale, nu rezulta de ce nu puteau fi implementate angajamente structurale ci doar aceste angajamente comportamentale, care sunt necorespunzatoare chiar conform instructiunilor proprii emise de Consiliul Concurentei ?!

Care este mesajul transmis de catre Consiliul Concurentei? Ce sa invete intreprinderile care vor realiza in viitor concentrari economice - ca ingrijorarile concurentiale pot fi doar afirmate de catre autoritate? Sau ca in cazul concentrarilor economice sunt acceptabile, in primul rand, angajamente de tip comportamental?

Intrebarile sunt, desigur, retorice. Pai daca eu nu inteleg, cum sa inteleaga altcineva?

Ceea ce este cert este ca o astfel de decizie poate descuraja (￢chilling effect￢) alte concentrari economice si consolidarea acestui sector, care este o tendinta naturala si o evolutie cat se poate de fireasca. O asemenea situatie ar fi in dezavantajul consumatorilor, avand in vedere ca in randul furnizorilor de produse de larg consum cu care lanturile de magazine contracteaza consolidarile sunt la ordinea zilei, rezultand, la nivel mondial, colosi din ce in ce mai mari.

In egala masura, impunerea de conditii in cazul unei operatiuni de concentrare economica, fara a exista o justificare extrem de solida a acestora, poate inhiba investitiile in acest sector, avand in vedere ca extinderea lanturilor de magazine se face pe baza de resurse financiare atrase de catre aceste intreprinderi, fie de la banci, fie in alte modalitati, cum este cazul fondurilor de investitii (private equity). Or, acesti finantatori/investitori sunt extremi de sensibili la astfel de mesaje, venite din partea unei institutii publice de calibrul si importanta Consiliului Concurentei.

Comenteaza pe blogul stateofcompetition.blogspot.ro