​Analiza HotNews

Pariul lui Isarescu Pana acum au fost numeroase episoade in care BNR cobora dobanda-cheie, iar bancile scumpeau imediat creditele. De ce ar face acum altfel?

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 6 august 2013, 9:15 Economie | Finanţe & Bănci

Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, s-a declarat increzator in faptul ca din septembrie, reducerea dobanzii de politica monetara de la 5% la 4,5% se va vedea si in dobanzile la creditele bancare. Din pacate, numeroasele episoade in care dobanzile bancilor comerciale au "sfidat" miscarile ratei dobanzii cheie a BNR confirma faptul ca avem un mecanism de transmisie precar. Cobora BNR dobanda-cheie? Bancile scumpeau imediat creditele. De ce ar face acum altfe? E drept, in timpul recesiunii aceste episoade au fost mai numeroase, acum ele rarindu-se o data cu revenirea economiei.

"Eu sper sa se intoarca mai repede din concediu si sa o vedeti reflectata din septembrie, sa vedem", a spus Isarescu.

E drept, discutam de dobanzi medii pe total sistem bancar. Cu alte cuvinte, pot exista jucatori bancari care sa se fi conformat trendului dobanzii cheie a BNR, dar "the big picture" arata numeroase cazuri in care bancile comerciale se miscau in sens opus celui sugerat de Banca Centrala.




Si inca ceva: de cate ori se anunta o reducere a ratei dobanzii cheie, bancherii se arunca mai degraba sa scada dobanzile la depozite decat la credite. Frecventa cu care dobanzile la depozite coboara imediat dupa  anuntul reducerii ratei cheie a dobanzii este mult mai deasa decat cea cu care se reduce costul creditelor

  • Cererea si oferta de credite
Cererea si oferta de credite au fost influentate atat de factori care au generat un efect pozitiv, cat si de factori cu potential de contractie. Pe partea ofertei de credite, ca factori cu efect negativ consemnam:
(i) mentinerea la un nivel redus a apetitului la risc al bancilor (fenomenul avand insa o manifestare internationala, respectiv la nivel european);
 (ii) gradul redus de disponibilitate a resurselor pe termen lung denominate in moneda nationala
(iii) persistenta problemelor de lichiditate pe pietele financiare internationale, care afecteaza in special bancile-mama ale filialelor din Romania.

Printre factorii cu efect pozitiv se numara: (i) deciziile de politica monetara ale bancii centrale, precum si (ii) intensificarea competitiei intre institutiile de credit.

"Este necesara sublinierea consecintelor negative asociate generarii unei concurente excesive pentru atragerea de depozite pe termen scurt, in conditiile in care volumul economisirii  interne poate spori numai treptat, de-a lungul unui orizont de timp mai indelungat (ilustrarea dependentei economiei romanesti de atragerea de economisire externa fiind reflectata de persistenta deficitelor de cont curent la niveluri de peste 4 la suta de-a lungul ultimilor 3 ani).



"De asemenea, bonificarea unor niveluri inalte de dobanzi la depozitele atrase induce presiuni asupra mentinerii la niveluri ridicate sau scaderii relativ mai lente a dobanzilor percepute de catre banci la creditele noi, in conditiile in care marjele de dobanda sunt influentate de profitabilitatea constransa la nivelul sectorului bancar", se arata in Raportul privind stabilitatea financiara a BNR

La nivelul portofoliilor de credite si depozite in sold, efectul masurilor de politica monetara asupra nivelului dobanzilor practicate de banci este mai putin vizibil, data fiind prezenta  creditelor acordate si a depozitelor atrase anterior.

In perioada iunie 2011 - iunie 2012 se constata urmatoarele evolutii:
(i) ratele dobanzilor aferente creditelor in lei acordate populatiei au scazut cu numai 1 punct procentual in perioada de referinta (ajungand la 13 la suta in iunie 2012). Desi nivelul  mentionat reflecta perceptia de risc a bancilor, acesta poate fi considerat ca fiind ridicat in conditiile in care depaseste cu aproximativ 8 puncte procentuale rata dobanzii de politica monetara. Clientela reprezentata de companiile nefinanciare acceseaza finantarile in lei la un cost mai redus datorat capacitatii superioare de negociere (cuprins intre 9 si 10 la suta in  perioada de referinta), care se afla pe un trend usor descendent in anul 2012 (cu  circa 1 punct procentual, pana la 9,6 la suta in iunie 2012);

(ii) creditele in valuta continua sa se vanda la un cost ce reprezinta 50 la suta din cel aferent creditelor denominate in moneda nationala, pe ambele categorii de clientela, in pofida riscurilor substantial mai mari comportate de aceste tipuri de credite.

Ca tendinta, se constata scaderea ratelor de dobanda cu circa  aproximativ 0,8 pp fata de iunie 2011 (pana la 6,4 la suta in cazul creditelor acordate populatiei si 5,1 la suta pentru cele directionate catre companiile nefinanciare), situatie care reflecta disponibilitatea bancilor catre acest tip de creditare;

(iii) rata medie a dobanzii platite pentru depozitele la termen in lei a scazut cu 1 pp in cazul clientilor persoane fizice (pana la 5,6 % in iunie 2012) si cu 0,5 pp in cel al companiilor nefinanciare (pana la 4,9 % in iunie 2012). Gradul diferit de volatilitate a depozitelor a conservat diferenta situata la 1 pp platita de banci pentru sursele atrase, in favoarea depozitelor retail;

(iv) nu se constata modificari semnificative in politica de pret practicata pentru depozitele in valuta, care continua sa fie bonificate cu dobanzi relativ scazute (in apropierea nivelului de 3 la suta), dar usor mai ridicate in cazul clientilor persoane fizice;

(v) marjele de dobanda intre creditele si depozitele in lei se mentin mai ridicate comparativ cu cele calculate pentru componenta in valuta, insa la un nivel similar celui calculat pentru luna iunie 2011 (7,5 puncte procentuale pentru clientii persoane fizice si 4,6 puncte procentuale pentru companii in iunie 2012), ca reflectare a costului anticipat al riscului de credit (pentru creditele acordate persoanelor fizice, perceptia de risc este mai ridicata). Marjele de dobanda intre creditele si depozitele in valuta au consemnat o scadere de aproximativ 1 punct procentual in perioada de referinta (pana la 3,0 puncte procentuale in cazul persoanelor fizice si 2,3 puncte procentuale in cazul companiilor).

Efectul masurilor de politica monetara este mai vizibil in cazul finantarilor in lei acordate persoanelor fizice, a caror dobanda practicata la creditele noi se situeaza sub cea calculata pentru creditele in sold (cu 2 puncte procentuale in iunie 2012). Cu toate acestea, nivelul mentionat se situeaza cu aproximativ 6 puncte procentuale peste rata dobanzii de politica monetara, descurajand relativ cererea de credite de acest tip. Pentru clientii persoane juridice, dobanzile practicate la creditele noi sunt mai apropiate de cele calculate pe baza soldului mediu (ajungand la egalitate  in iunie 2012, cand media pe sistem bancar era de 9,5 la suta), iar diferentialul fata de rata de politica monetara este mai redus;

Ratele medii de dobanda aferente creditelor noi in valuta acordate populatiei au consemnat o scadere cu 1 punct procentual in intervalul de variatie (pana la 5,1 la suta in iunie 2012), evolutie care incurajeaza cererea. Costul creditelor noi in valuta accesate de companii (5,3 la suta in iunie 2012) este comparabil cu cel practicat de banci in relatia cu populatia.
Costul depozitelor noi in lei a fost ajustat in perioada de referinta (cu 1,1 puncte  procentuale in cazul clientelei persoane fizice, pana la 5,6 la suta, si cu 0,5 p.p.in cazul companiilor, pana la 4,9 la suta in iunie 2012).

In cazul depozitelor noi in valuta, dobanzile nu au consemnat modificari semnificative comparativ cu perioada de referinta (fiind de 3,5 la suta in cazul populatiei si 2,4 la suta in cel al companiilor in iunie 2012). Ratele medii ale dobanzilor practicate pentru depozitele noi sunt comparabile cu cele calculate pe baza stocului;
Marja de dobanda operata de banci in relatia cu populatia se mentine semnificativ mai redusa in cazul creditelor si depozitelor noi in lei fata de cea calculata pe baza creditelor si depozitelor in sold (5,5 puncte procentuale comparativ cu 7,5 puncte procentuale, aferent lunii iunie 2011).

Situatia este similara pentru operatiunile in valuta (1,6 pp comparativ cu 3,0 pp in iunie 2012) si impune noi provocari in ceea ce priveste cresterea eficientei operationale a intermediarilor financiari.

 In cazul clientilor persoane juridice cele doua marje sunt mult mai apropiate, ceea ce implica ajustarea politicii de dobanzi practicate de catre institutiile de credit in perioadele anterioare. Promovarea de catre banci cu prioritate a creditelor in valuta a condus la scaderea marjelor aferente creditelor si depozitelor noi (cu aproximativ 1,5 pp in cazul populatiei, ajungand la 1,6 pp si cu 0,5 pp pentru companii, pana la 2,8 puncte procentuale la finele lunii iunie 2012 comparativ cu perioada similara a anului anterior). In schimb, marjele aferente operatiunilor in lei au fost majorate in perioada de referinta (cu 0,25 puncte procentuale in cazul contrapartidei populatie, pana la 5,5 puncte procentuale in iunie 2012, si, respectiv, cu 0,7 puncte procentuale pentru companii, pana la 4,6 puncte procentuale la aceeasi data), ca masura de echilibrare a veniturilor in contextul asteptarilor privind riscul de credit.

Background:
In sedinta din 5 august 2013, Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 4,5 % de la 5,0 % incepand cu data de 6 august 2013. Aceasta reducere a dobanzii cheie, asteptata de piata, nu va duce in mod necesar la scaderea dobanzilor la credite. Semnalele transmise prin deciziile de politica monetara ale BNR isi produc efectele asupra economiei in mod indirect, prin intermediul bancilor. In cadrul sectorului financiar-bancar transmisia se realizeaza relativ rapid.
 
La nivelul relatiei dintre bancile comerciale si economia reala insa, deciziile BNR produc imperfect efecte si dupa o perioada de timp care poate ajunge la cateva luni.

Nivelul dobanzilor la credite depinde nu numai de dobanda cheie a BNR, ci si de asteptarile privind inflatia, de perspectivele privind cresterea economica,  marimea dobanzii fiind decisiva pentru deciziile de investitii, consum sau economisire. In general, dobanzi mai reduse stimuleaza investitiile si consumul in defavoarea economisirii


Citeste mai multe despre   












Jurnal​ din Israel

FOTOGALERIE Tel Aviv: artistic si sofisticat

Tel Aviv e un oras nou pornit de la un port vechi si are un tip de sofisticare, nearoganta, care-l face definitiv interesant. Arhitectura lui, accentele moderne, tusele europene, aspiratiile americane, muzeele, casele memoriale permit calatorilor sa traiasca in el si o experienta culturala. Spiritul relaxat al orasului si umorul generatiei tinere din Tel Aviv se traduce uneori in mici capodopere in culoare pe ziduri. Unul dintre cele mai bune, amuzante si interesante tururi e cel din cartierul florentin, cunoscut ca partea boema a orasului.

4065 vizualizari

  • +6 (6 voturi)    
    probabel... (Marţi, 6 august 2013, 12:32)

    nash pandelica [utilizator]

    no money to lend.. ?!:)

    Romania, fata de alte state mai vechi, capitaliste, are banci in proprietatea statului, prin care poat juca in interes national, pentru stimularea unor ramuri profitabile ale economiei.
    se impune o banca a creditului agrar, o banca specializata pe imm,
    parca cec bank trebuia sa joace rolul asta, aaaaa ?!
    mugurel, impruna cu dottore si baietii de la economie si finante ar putea crea niscai programe care sa stimuleze folosirea banului in investitii.
    mai ales ca, anaf si finantele tzin tot de cel mai cinstit govern, de la descalecatul lui negru voda. :))

    correct, in ro, este un risc mare sa dai bani cu imprumut.
    dar, exista garantii colaterale.
    nu bani cu buletinul, imprumuturi garantate.
    daca romanul imprumuta, garantand cu bunuri imobiliare, mijloace fixe, atunci si bancile vor fi mai...intelegatoare.
    deocamdata, in economia romaneasca, riscul este inegal impartit.
    prea multi ...tunari.
    c
    • +6 (6 voturi)    
      cec bank (Marţi, 6 august 2013, 12:56)

      Yo_yo [utilizator] i-a raspuns lui nash pandelica

      ce sa faci cu cec bank? eu am incercat sa iau un credit pentru investitii in echipamente agricole de 200000 lei cu garantie personala un apartament de aproximativ 70000 euro si gaj pe utilajele achizitionate si altele pe care deja le cumparasem in valoare de 350000 lei si cont colateral de garantie de 15000 si au refuzat p-ca am cifra de afaceri prea mica. societatea fiind infiintata anul trecut. depinzand de aceste utilaje nu pot onora contractele pe care le am deja in curs de semnare.
      • +1 (1 vot)    
        inteleg. (Marţi, 6 august 2013, 14:09)

        nash pandelica [utilizator] i-a raspuns lui Yo_yo

        necazul vine de la faptul ca cec bank nu lucreaza mana in mana cu guvernul.
        asa cum au facut programul prima casa, ar trebui sa creieze programe nationale de garantarea creditelor pentru mijloace de productie.
        este adevarat, creditul pentru imobiliare sau mijloace fixe este mai usor de garantat, garantia fiind insasi obiectul tranzactiei.
        dar, la mijoace de poductie, utilaje, seminte, ingrasaminte, chfimicale, e greu de garantat.
        o garantie din partea guvernului ar insemna un mare ajutor.
        numai ca, cel mai cinstit govern, datoreaza marilor mosieri, mosierii lui ilici, nu ai regelui, cu care ne speriau ei.
        iara aia, nu sunt bucurosi de concurenta.
        este o prostie concentrarea bunurilor funciare, a proprietatilor agrare, in cateva maini.
        toate tzarile cu success in agrcultura, se bazeaza pe ferme de familie, mici si mijlocii.
        baza productiei agricole, in sua, o constitue ferme de 50-100 de acri, in conr-belt.

        in ro, dupa primul razboi mondial, reforma agrara a regelui Ferdinand, a desfiinta marii latifundiari.
        neocomunistii lui ilici, au creat altii.
  • +2 (2 voturi)    
    mda (Marţi, 6 august 2013, 15:24)

    Xorciser [utilizator]

    Eu o as dau banca in judecata.

    Am DAE 14% la imprumut in lei cu garantie ipotecara. Contractul l-am preluat impreuna cu bunul care face obiectul ipotecii.

    In contract e clauza ca dobanda este variabila si stabilita de banca "in functie de dobanzile de pe piata bancara". Eu tot ma uit si de vreo 3 ani dobanzile tot scad si banca nu a mai modificat dobanda. De cate ori i-am itnrebat au zis ca nu se modifica si eu oricum am cea mai mica rata....

    I-am chemat la mediere, urmatorul pas e in instanta daca nu coboara cu picioarele pe pamant...
  • +2 (2 voturi)    
    Economia Romaniei mortificata de BNR si FMI (Miercuri, 7 august 2013, 0:43)

    Liviu-Ludovic [utilizator]

    Politica bancara trebuie impusa de guvern daca dorim ca economia sa ramana nationala. Guvernul "nostru" mai pastreaza inca pargiile catorva banci de stat pe care le poate folosi daca vrea. Dar vrea ? Daca la conducerea CEC ar fi pus nu un sef al sindicatului bancherilor cum este dl. Ghetea, ci un economist interesat de viitorul tarii, s-ar putea realiza o bresa in cartel si o singura banca ar putea genera o scadere brusca si necesara a dobanzilor la creditele comerciale. CEC s-ar putea alimenta cu fonduri de la BNR la o dobanda de 4.5% si ar putea oferi credite comerciale la dobanzi de 6-8% in prima etapa, urmand ca pe masura ce media dobanzilor ar scadea sa ofere dobanzi la credite comerciale de pana la 3%, cand BNR ar reduce la 0.5% dobanda sa. BNR ar trebui sa alinize creditarea din Romania la aceea din alte tari europene. Spre exemplu, in Italia se pot lua credite antreprenoriale cu dobanda de 2%. Doar asa vom avea mai multe firme nou infiintate. Economia Romaniei a fost stabilizata de BNR impreuna cu FMI pana la mortificare prin masuri antieconomice (toate scrisorile de intentie poarta semnatura vesnicului guvernator al BNR). Avem acum ce ne-am dorit, o economie la zero si un PIB care nu ne apartine.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri