​Analiza HotNews

Marţi, 6 august 2013, 9:15 Economie | Finanţe & Bănci

Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, s-a declarat increzator in faptul ca din septembrie, reducerea dobanzii de politica monetara de la 5% la 4,5% se va vedea si in dobanzile la creditele bancare. Din pacate, numeroasele episoade in care dobanzile bancilor comerciale au "sfidat" miscarile ratei dobanzii cheie a BNR confirma faptul ca avem un mecanism de transmisie precar. Cobora BNR dobanda-cheie? Bancile scumpeau imediat creditele. De ce ar face acum altfe? E drept, in timpul recesiunii aceste episoade au fost mai numeroase, acum ele rarindu-se o data cu revenirea economiei.

"Eu sper sa se intoarca mai repede din concediu si sa o vedeti reflectata din septembrie, sa vedem", a spus Isarescu.

E drept, discutam de dobanzi medii pe total sistem bancar. Cu alte cuvinte, pot exista jucatori bancari care sa se fi conformat trendului dobanzii cheie a BNR, dar "the big picture" arata numeroase cazuri in care bancile comerciale se miscau in sens opus celui sugerat de Banca Centrala.




Si inca ceva: de cate ori se anunta o reducere a ratei dobanzii cheie, bancherii se arunca mai degraba sa scada dobanzile la depozite decat la credite. Frecventa cu care dobanzile la depozite coboara imediat dupa  anuntul reducerii ratei cheie a dobanzii este mult mai deasa decat cea cu care se reduce costul creditelor

• Cererea si oferta de credite

Cererea si oferta de credite au fost influentate atat de factori care au generat un efect pozitiv, cat si de factori cu potential de contractie. Pe partea ofertei de credite, ca factori cu efect negativ consemnam:
(i) mentinerea la un nivel redus a apetitului la risc al bancilor (fenomenul avand insa o manifestare internationala, respectiv la nivel european);
 (ii) gradul redus de disponibilitate a resurselor pe termen lung denominate in moneda nationala
(iii) persistenta problemelor de lichiditate pe pietele financiare internationale, care afecteaza in special bancile-mama ale filialelor din Romania.

Printre factorii cu efect pozitiv se numara: (i) deciziile de politica monetara ale bancii centrale, precum si (ii) intensificarea competitiei intre institutiile de credit.

"Este necesara sublinierea consecintelor negative asociate generarii unei concurente excesive pentru atragerea de depozite pe termen scurt, in conditiile in care volumul economisirii  interne poate spori numai treptat, de-a lungul unui orizont de timp mai indelungat (ilustrarea dependentei economiei romanesti de atragerea de economisire externa fiind reflectata de persistenta deficitelor de cont curent la niveluri de peste 4 la suta de-a lungul ultimilor 3 ani).



"De asemenea, bonificarea unor niveluri inalte de dobanzi la depozitele atrase induce presiuni asupra mentinerii la niveluri ridicate sau scaderii relativ mai lente a dobanzilor percepute de catre banci la creditele noi, in conditiile in care marjele de dobanda sunt influentate de profitabilitatea constransa la nivelul sectorului bancar", se arata in Raportul privind stabilitatea financiara a BNR

La nivelul portofoliilor de credite si depozite in sold, efectul masurilor de politica monetara asupra nivelului dobanzilor practicate de banci este mai putin vizibil, data fiind prezenta  creditelor acordate si a depozitelor atrase anterior.

In perioada iunie 2011 - iunie 2012 se constata urmatoarele evolutii:
(i) ratele dobanzilor aferente creditelor in lei acordate populatiei au scazut cu numai 1 punct procentual in perioada de referinta (ajungand la 13 la suta in iunie 2012). Desi nivelul  mentionat reflecta perceptia de risc a bancilor, acesta poate fi considerat ca fiind ridicat in conditiile in care depaseste cu aproximativ 8 puncte procentuale rata dobanzii de politica monetara. Clientela reprezentata de companiile nefinanciare acceseaza finantarile in lei la un cost mai redus datorat capacitatii superioare de negociere (cuprins intre 9 si 10 la suta in  perioada de referinta), care se afla pe un trend usor descendent in anul 2012 (cu  circa 1 punct procentual, pana la 9,6 la suta in iunie 2012);

(ii) creditele in valuta continua sa se vanda la un cost ce reprezinta 50 la suta din cel aferent creditelor denominate in moneda nationala, pe ambele categorii de clientela, in pofida riscurilor substantial mai mari comportate de aceste tipuri de credite.

Ca tendinta, se constata scaderea ratelor de dobanda cu circa  aproximativ 0,8 pp fata de iunie 2011 (pana la 6,4 la suta in cazul creditelor acordate populatiei si 5,1 la suta pentru cele directionate catre companiile nefinanciare), situatie care reflecta disponibilitatea bancilor catre acest tip de creditare;

(iii) rata medie a dobanzii platite pentru depozitele la termen in lei a scazut cu 1 pp in cazul clientilor persoane fizice (pana la 5,6 % in iunie 2012) si cu 0,5 pp in cel al companiilor nefinanciare (pana la 4,9 % in iunie 2012). Gradul diferit de volatilitate a depozitelor a conservat diferenta situata la 1 pp platita de banci pentru sursele atrase, in favoarea depozitelor retail;

(iv) nu se constata modificari semnificative in politica de pret practicata pentru depozitele in valuta, care continua sa fie bonificate cu dobanzi relativ scazute (in apropierea nivelului de 3 la suta), dar usor mai ridicate in cazul clientilor persoane fizice;

(v) marjele de dobanda intre creditele si depozitele in lei se mentin mai ridicate comparativ cu cele calculate pentru componenta in valuta, insa la un nivel similar celui calculat pentru luna iunie 2011 (7,5 puncte procentuale pentru clientii persoane fizice si 4,6 puncte procentuale pentru companii in iunie 2012), ca reflectare a costului anticipat al riscului de credit (pentru creditele acordate persoanelor fizice, perceptia de risc este mai ridicata). Marjele de dobanda intre creditele si depozitele in valuta au consemnat o scadere de aproximativ 1 punct procentual in perioada de referinta (pana la 3,0 puncte procentuale in cazul persoanelor fizice si 2,3 puncte procentuale in cazul companiilor).

Efectul masurilor de politica monetara este mai vizibil in cazul finantarilor in lei acordate persoanelor fizice, a caror dobanda practicata la creditele noi se situeaza sub cea calculata pentru creditele in sold (cu 2 puncte procentuale in iunie 2012). Cu toate acestea, nivelul mentionat se situeaza cu aproximativ 6 puncte procentuale peste rata dobanzii de politica monetara, descurajand relativ cererea de credite de acest tip. Pentru clientii persoane juridice, dobanzile practicate la creditele noi sunt mai apropiate de cele calculate pe baza soldului mediu (ajungand la egalitate  in iunie 2012, cand media pe sistem bancar era de 9,5 la suta), iar diferentialul fata de rata de politica monetara este mai redus;

Ratele medii de dobanda aferente creditelor noi in valuta acordate populatiei au consemnat o scadere cu 1 punct procentual in intervalul de variatie (pana la 5,1 la suta in iunie 2012), evolutie care incurajeaza cererea. Costul creditelor noi in valuta accesate de companii (5,3 la suta in iunie 2012) este comparabil cu cel practicat de banci in relatia cu populatia.
Costul depozitelor noi in lei a fost ajustat in perioada de referinta (cu 1,1 puncte  procentuale in cazul clientelei persoane fizice, pana la 5,6 la suta, si cu 0,5 p.p.in cazul companiilor, pana la 4,9 la suta in iunie 2012).

In cazul depozitelor noi in valuta, dobanzile nu au consemnat modificari semnificative comparativ cu perioada de referinta (fiind de 3,5 la suta in cazul populatiei si 2,4 la suta in cel al companiilor in iunie 2012). Ratele medii ale dobanzilor practicate pentru depozitele noi sunt comparabile cu cele calculate pe baza stocului;
Marja de dobanda operata de banci in relatia cu populatia se mentine semnificativ mai redusa in cazul creditelor si depozitelor noi in lei fata de cea calculata pe baza creditelor si depozitelor in sold (5,5 puncte procentuale comparativ cu 7,5 puncte procentuale, aferent lunii iunie 2011).

Situatia este similara pentru operatiunile in valuta (1,6 pp comparativ cu 3,0 pp in iunie 2012) si impune noi provocari in ceea ce priveste cresterea eficientei operationale a intermediarilor financiari.

 In cazul clientilor persoane juridice cele doua marje sunt mult mai apropiate, ceea ce implica ajustarea politicii de dobanzi practicate de catre institutiile de credit in perioadele anterioare. Promovarea de catre banci cu prioritate a creditelor in valuta a condus la scaderea marjelor aferente creditelor si depozitelor noi (cu aproximativ 1,5 pp in cazul populatiei, ajungand la 1,6 pp si cu 0,5 pp pentru companii, pana la 2,8 puncte procentuale la finele lunii iunie 2012 comparativ cu perioada similara a anului anterior). In schimb, marjele aferente operatiunilor in lei au fost majorate in perioada de referinta (cu 0,25 puncte procentuale in cazul contrapartidei populatie, pana la 5,5 puncte procentuale in iunie 2012, si, respectiv, cu 0,7 puncte procentuale pentru companii, pana la 4,6 puncte procentuale la aceeasi data), ca masura de echilibrare a veniturilor in contextul asteptarilor privind riscul de credit.

Background:
In sedinta din 5 august 2013, Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat reducerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 4,5 % de la 5,0 % incepand cu data de 6 august 2013. Aceasta reducere a dobanzii cheie, asteptata de piata, nu va duce in mod necesar la scaderea dobanzilor la credite. Semnalele transmise prin deciziile de politica monetara ale BNR isi produc efectele asupra economiei in mod indirect, prin intermediul bancilor. In cadrul sectorului financiar-bancar transmisia se realizeaza relativ rapid.
 
La nivelul relatiei dintre bancile comerciale si economia reala insa, deciziile BNR produc imperfect efecte si dupa o perioada de timp care poate ajunge la cateva luni.

Nivelul dobanzilor la credite depinde nu numai de dobanda cheie a BNR, ci si de asteptarile privind inflatia, de perspectivele privind cresterea economica,  marimea dobanzii fiind decisiva pentru deciziile de investitii, consum sau economisire. In general, dobanzi mai reduse stimuleaza investitiile si consumul in defavoarea economisirii