De la anul, salariul minim pentru bugetari ar putea urca la 1000 de lei, lucru care ar aduce o bucurie printre cei peste un milion de angajati la stat. Insa cata vreme aceasta crestere nu e insotita de o crestere de productivitate, cel mai suparat slujbas ar putea fi guvernatorul BNR Mugur Isarescu, pentru ca ii incurca lupta cu inflatia. "Din punct de vedere social poti fundamenta un salariu de 700 de lei, unul de 1.000 de lei, chiar si unul de 2.000 de lei, dar cel real tot 500 de lei va fi. Te corecteaza inflatia", a spus Isarescu in cadrul unei conferinte la sediul BNR. Acesta e adevarul!

Bani in mana poti sa iei si 10.000 de lei, daca din ei nu iti poti cumpara cate paini iti cumparai atunci cand aveai 1000 de lei salariu se cheama ca ai obtinut nu o crestere de salariu ci o reducere, chiar daca ai mai multi bani in mana. Cuvantul cheie nu e soldul cardului in ziua de salariu ci productivitatea.

  • Sa nu mai punem carutele inaintea boului

Faptul ca vrem salarii comparabile cu tari din Vest- lucru absolut normal- nu inseamna ca trebuie sa le crestem din pix. Am mai pus noi caruta inaintea cailor- vezi perioada 2007-2008- si pare-se ca tot nu ne-am "prins" ca n-a fost ceva ok.

In Germania, potrivit datelor FMI, incercarea de a creste prematur salariile din Germania de Est dupa reunificare, a condus la cresterea semnificativa a somajului in Est si la o recesiune de cativa ani a intregii economii germane. "Aceasta lectie nu trebuie sa treaca neobservata in Romania", arata Fondul.Nu mai bine ar fi Guvernul preocupat de restructurarea sectorului bugetar in sensul cresterii priductivitatii si abia apoi sa urce salariile propriilor angajati? Pentru ca repet, cresterile din pix ale salariilor se duc in inflatie. Si inflatia o suporta nu doar bugetarii, ci o suportam TOTI!

Salariile trebuie legate de productivitatea muncii. Daca suntem de acord cu asta, sa ne uitam la nivelul productivitatii de la noi. Stam mai prost decat alte tari europene, drept e ca in principal din cauza ca volumul de capital per salariat este mai scazut decat in alte tari din Europa. Avem functionari cu mentalitati vechi care nu au ce cauta intr-un mecanism modern al Statului, avem computere vechi prin sediile Administratiilor Fiscale care ar trebui inlocuite, avem oameni plictisiti fara chef de a fi in slujba cetateanului. La fel de corect e faptul ca exista din fericire si cativa functionari care isi fac cu asupra de masura treaba.

In mediul de afaceri privat, orice surplus generat de cresterea salariului minim brut asupra fondului de salarii (cheltuiala rezultata in urma modificarii salariului minim brut) care nu este acoperita de o crestere proportionala a productivitatii muncii, e absorbit in trei mari feluri: 1. e transmis clientilor. 2. veniturile se redistribuie intre salariati. 3 Scad investitiile sau profitul (si veniturile la bugetul de stat din taxe si impozite).

Potrivit unor calcule ale CNIPMMR (Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania), pana la finele anului 2012, in Romania, salariul nominal minim brut pe economie in (Sm) a fost de 700 lei, fiind de 10 ori mai mare decat cel inregistrat in anul 2000, adica o crestere medie anuala cu o rata de 21,09% . In termeni reali, acesta a crescut doar de 2,89 ori. Daca ne uitam la miscarea salariului minim brut fata de salariul mediu brut, observam asa: salariul minim brut a crescut mult mai rapid decat salariul mediu brut, care este corelat cu productivitatea muncii.

Dupa ce ca s-a comportat prociclic, autoritatile guvernamentale ( nu doar actualul Guvern, sa fim clar, ci aproape toate guvernele postdecembriste) vor sa ne convinga de capacitatea lor redusa de adaptare la noile conditii economice. Mersi, dar banuiam demult asta. Mecanismul de reactie si raspuns la modificarile din economie au o mare inertie la noi. Ca sa nu spun ca sunt inerte.

  • Cresterea salariilor in sectorul public vor pune presiune pe cele din mediul privat

Ritmul de crestere a salariilor din sectorul public de la finele acestui an (mai ales daca se va aplica de la sfarsitul anului masura de crestere a salariilor bugetarilor) este totalmente necorelat cu tinta de inflatie de 2,5% a BNR. Dupa ce au fost aproape dublate in 2004, salariile din administrtia publica erau, la sfarsitul lui 2006, aproximativ de doua ori salariul mediu. Ca o comparatie banala, in Germania, salariile din sectorul public sunt apropiate de medie, iar in Cehia sunt cu 10 procente sub salariul mediu pe tara.

Stiu, veti spune ca productivitatea sectorului public este greu de cuantificat, si nu ati exagera. Dar la fel de banala e observatia ca sunt zone in care aceasta productivitate e la fel de mare ca si capacitatea unei muste de a pilota un F-16.

In plus, exista temerea propagarii cresterii salariale din sectorul public catre sectorul privat. Daca Dumneavoastra ati lucra la privat si colegul de la Stat ar lua mai mult, nu i-ati cere sefului sa va aduca salariul la acelasi nivel? Experienta romaneasca (dar e valabil nu numai la noi) arata ca orice crestere a salariilor din sectorul public a pus presiune pe salariile din sectorul privat.

Concluzie

In fine, una peste alta, e bine ca vrem salarii mari, dar e rau cand nimeni nu le spune oamenilor ca riscul e ca acei bani mai multi sa le aduca o saracie mai mare.

Surse: BNR, FMI, CNIPMMR