Datoria externa pe termen mediu si lung a insumat 78,918 miliarde de euro la 30 iunie 2013 (79,8 la suta din total datorie externa), in crestere cu 0,3 la suta fata de 31 decembrie 2012. Datoria externa pe termen scurt a inregistrat la aceeasi data nivelul de 19,917 miliarde euro, in scadere cu 1,6 la suta fata de 31 decembrie 2012. Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung a fost 36,5 la suta in perioada ianuarie - iunie 2013, comparativ cu 33,5 la suta in anul 2012. Gradul de acoperire a fost 7,4 luni de importuri de bunuri si servicii la 30 iunie 2013, comparativ cu 7,1 luni de importuri la 31 decembrie 2012, a transmis luni dimineata Banca Nationala a Romaniei.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu si lung se calculeaza ca raport intre serviciul datoriei externe pe termen mediu si lung si exportul de bunuri si servicii.Gradul de acoperire a rezervei in luni de importuri se calculeaza ca raport intre rezervele internationale ale Romaniei (valuta + aur) la sfarsitul perioadei si importul mediu lunar de bunuri si servicii din perioada respectiva.

In ianuarie 2009, cand a inceput criza, datoria externa totala era de 72 mld. euro, din care statul avea 11 mld. euro, iar firmele private si bancile 61 mld. euro.

  • Isarescu: ar fi o crima economica sa ajungem cu datoria la zero

Tot legat de problema datoriei, Isarescu a explicat ca ar fi o crima economica sa ajungem cu datoria la zero, asa cum a facut Ceausescu. "Unii dintre noi isi amintesc cum, in anii '70, dupa 10 ani de prosperitate au venit 10 ani in care ne-am platit datoria. A fost o crima economica. Solutia Romaniei este sa avem o datorie pe care s-o putem gestiona", a explicat Isarescu.

"Doar o mica parte e datorie publica. O alta parte a ei e formata din datoriile sectorului privat si o a treia parte e creata de banci care au finantat romanii. Cand unii analisti vorbesc despre datorie nu fac aceste nuante care pot degenera in discutii periculoase", a mai adaugat Isarescu la un seminar pe tema datoriei.

Tot ca remember, in anii 1988 si 1999, regimul comunist a vandut o parte din rezerva de aur pentru plata datoriei externe a tarii, actiunea fiind perfect legala, a confirmat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

"O parte din datoria externa a Romaniei a fost platita prin vanzarea unei cantitati de aur, deci s-a adeverit faptul ca a scos de aici, de la Banca Nationala, o parte din tezaurul de aur, l-a vandut in strainatate, a platit datoria externa" a spus Isarescu.

Informatii de background:

Balanta de plati prezinta intr-o forma scurta tranzactiile economice finalizate intre rezidentii unei tari si cei din restul lumii in timpul unui an. Toate tranzactiile economice determina doua pozitii in balanta, una in coloana veniturilor si una in cea a platilor, una pentru valoarea marfurilor, serviciilor si titlurilor de credit care s-au dat, alta pentru contrapartida in bani, in credite sau in bunuri sau servicii. De aceea suma celor doua coloane ale balantei este intotdeauna aceeasi, soldul Balantei de Plati este intotdeauna nul, balanta este intotdeauna in echilibru. Cand se vorbeste de deficit si excedent in Balanta de Plati se face referire numai la unele din conturile sale sau la sub-balante.

Contul curent se divide in patru balante de baza: bunuri, servicii, venituri si transferuri. Importurile din Balanta de Plati trebuie sa apara cu valoare FOB in loc de CIF, dupa cum le elaboreaza autoritatile vamale. Balanta serviciilor include urmatoarele concepte: turism si calatorii, transporturi, comunicatii, constructii, asigurari, servicii financiare, informatice, culturale si recreative inchiriate companiilor, persoanelor, guvernului si veniturilor proprietatii imateriale.

In contul de venituri, intrarile sunt veniturile percepute de proprietarii factorilor (munca sau capital) angajati in exterior, in timp ce platile sunt veniturile trimise proprietarilor straini de factori de productie (munca sau capital) angajati in tara noastra. Veniturile din munca sunt remuneratiile lucratorilor frontalieri, sezonieri sau temporari. Este o rubrica in care informatia ce se obtine nu va fi niciodata foarte precisa, si pentru ca multe venituri mici nu se declara, o parte din totalul veniturilor se va cheltui in tara de origine.