Productivitatea muncii o ia la vale. Ce e de facut?

de DP     HotNews.ro
Luni, 19 august 2013, 10:11 Economie | Finanţe & Bănci

Incepand cu luna mai, productivitatea muncii din industrie da semne de scadere in majoritatea zonelor economice. Ca medie pe total industrie, scaderea e de 7,4%, dar in productia de energie electrica a scazut cu aproape 12%, nemaivorbind de  fabricarea echipamentelor electrice, unde contractia a fost de 21%. Ca un scurt remember, sa amintim aici ca in perioada 2000-2004, productivitatea a contribuit negativ la cresterea economica. Cat despre cresterea din 2005-2008, ea poate fi explicata aproape in intregime de stocul de capital. Aceleasi date comparate fata de 2012 aratau cresteri de productivitate. Dar, s-o luam pe indelete.

Mai jos, aveti un grafic (sursa dateor: INS) al productivitatii in cateva sectoare din industrie. Click pe imagine pentru a o mari.




Potrivit unui proiect de Ordonanta de Urgenta elaborat recent de Finante, majorarea castigurilor de natura salariala (salarii +bonusuri) la companiile si regiile autonome de stat nu poate depasi 60% din cresterea productivitatii muncii in anul precedent. In acest mod Guvernul se asigura ca cel putin o parte din profit va fi virat statului ca dividende.

  • Romanii care lucreaza in companiile cu capital strain au o productivitate mult mai mare decat cei angajati la companii cu capital romanesc, filialele companiilor straine in Romania realizand aproape jumatate din cifra de afaceri din economia romaneasca, cu un sfert din numarul salariatilor din Romania.
  • In industrie filialele straine din Romania au obtinut chiar 58,8% din cifra de afaceri totala din industrie, cu o contributie a doar 38,5% din salariati. Asta inseamna o productivitate de peste doua ori mai mare in cazul filialelor straine, decat cea obtinuta in intreprinderile cu capital romanesc. Angajatii la firme straine obtin 40,3% din valoarea adaugata bruta, potrivit datelor INS si CNP.
  • Daca la inceputul anului 2010 din numarul mediu de salariati din industrie, constructii, comert si servicii, circa 24% erau salariati in filialele straine din Romania, criza a modificat structura angajatilor la companiile straine. Astfel, numarul de salariati al celor 4 ramuri s-a redus cu cca. 11%, cele mai mari reduceri inregi
  • Ce observam? Ca, fata de luna precedenta, in luna mai 2013 productivitatea muncii in industrie a scazut cu 7,4% din cauza sectorului productiei si furnizarii de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (-11,6%), industriei prelucratoare (-7,1%) si industriei extractive (-4,1%).
  • Ramurile industriei prelucratoare a caror productivitate a muncii a scazut semnificativ au fost: fabricarea echipamentelor electrice (-21,2%), fabricarea hartiei si a produselor din hartie (-13,6%), fabricarea produselor textile (-13,3%), fabricarea  autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si semiremorcilor (-12,9%), fabricarea produselor din tutun (-12,3%).
  • Pe marile grupe industriale cea mai mare scadere a productivitatii muncii s-a inregistrat in industria bunurilor de capital (-9,5%), urmata de industria energetica (-7,0%), industria bunurilor intermediare (-5,8%), industria bunurilor de uz curent (-5,7%) si industria bunurilor de folosinta indelungata (-5,0%).



  • In luna mai 2013 comparativ cu luna corespunzatoare din anul precedent, productivitatea muncii in industrie a scazut cu 2,9%. Pe sectoare de activitate a evoluat astfel: sectorul productiei si furnizarii de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (-8,1%), industria prelucratoare (-2,3%), industria extractiva (+4,2%).
  • Ramurile cu cea mai redusa productivitate a muncii din industria prelucratoare au fost: fabricarea produselor din tutun (-26,5%), tiparirea si  reproducerea pe suporturi a inregistrarilor (-22,0%), fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice (-16,6%), tabacirea si finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, harnasamentelor si incaltamintei, prepararea si vopsirea blanurilor (-12,8%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (-12,4%).
  • Pe marile grupe industriale cea mai mare scadere a productivitatii muncii s-a inregistrat in industria bunurilor de uz curent (-5,2%), urmata de industria energetica (-4,7%), industria bunurilor intermediare (-3,2%), industria bunurilor de capital (-1,8%)

Productivitatea muncii se poate determina pentru diferite reprezentari ale performantei
economice (productie totala sau valoare adaugata bruta), se arata si  intr-un studiu al BNR. . Desi din perspectiva continutului conomic concluziile sunt relativ similare (mijloc de apreciere a nivelului de trai), diferenta dintre cele doua modalitati de calcul se refera in principal la dependenta masurii de productivitate de raportul dintre factorii primari si cei intermediari de productie. Astfel, productivitatea muncii determinata pe baza valorii totale a productiei nu surprinde modul in care forta de munca este afectata de schimbarile intervenite la nivelul consumului intermediar sau al capitalului.

  • De exemplu, externalizarea unei activitati in cadrul unei firme poate conduce la substitutia factorilor primari de productie, inclusiv forta de munca, cu elemente de consum intermediar. Productivitatea muncii creste in acest caz, ca o consecinta directa a externalizarii, dar ea nu reflecta niciun fel de modificari din perspectiva progresului tehnic sau al inovarii. In cazul in care productivitatea muncii se determina pe baza valorii adaugate brute, o eventuala situatie de externalizare a unui proces va determina variatii de acelasi sens ale numaratorului si numitorului, iar indicatorul de productivitate nu se va modifica semnificativ.

Productivitatea masoara eficienta muncii depuse intr o anumita perioada in cadrul activitatii economice si se poate calcula ca raport intre PIB in preturi constante si populatia ocupata sau, in cazul industriei, ca raport intre productia industriala si numarul de salariati.

In perioada 2003-2008, in sectorul industrial, salariile au crescut cu circa 210%, in timp ce productivitatea muncii nu a crescut decat cu 62%, iar preturile productiei industriale cu doar 75%, ceea ce inseamna ca angajatorii au suportat cea mai mare parte a cresterii salariilor, fara ca aceasta crestere sa fie transmisa mai departe clientilor, scrie si Khris pe blogul lui.

A venit insa criza, continua el, iar companiile au inceput sa concedieze masiv angajati, astfel ca, in decembrie 2011, valoarea productiei era cu 18% mai mare decat in decembrie 2008, dar intre timp, numarul salariatilor din industrie a scazut cu 17%, de la 1.55 milioane, la 1.32 milioane.

Intre 2009 si 2011, productivitatea muncii a crescut cu 37%, iar salariile cu 29%, dar daca ne referim doar la anul 2011, ritmul de crestere a salariilor (7%) a depasit ritmul de crestere a productivitatii (4.3%), ceea ce inseamna ca ne-am intors practic la situatia de dinainte de criza. Pe de alta parte, cel putin deocamdata, diferenta dintre cei doi indicatori nu este foarte mare, iar noi avem avantajul mainii de lucru (inca) ieftine, insa pe termen lung, continuarea unui astfel de trend nu va face decat sa scada continuu competitivitatea Romaniei in raport cu alte tari.

Cum putem creste salariile in mod sustenabil?

1. Nu poti avea salarii mari atat timp cat angajatii sunt implicati in activitati care genereaza valoare adaugata mica. Spre exemplu, cele mai multe dintre multinationale transfera in Romania doar partea de business care este de tip “labour intensive”, insa nu transfera si activitati care presupun “mult creier” si o valoare adaugata mare, adica cercetare, product development, design etc. Un alt exemplu este Apple – iPhone 4 se produce in China, insa in SUA ramane 60% din pretul de vanzare, detalii aici.

Prin urmare, pe termen lung, ritmul de crestere a salariilor va depinde foarte mult de modul in care se va schimba structura economiei, in sensul cresterii ponderii productiei care incorporeaza mult know-how.

2. Sistemul de educatie este extrem de important – auzim deseori ca in Romania gasesti mana de lucru ieftina, dar calificata, insa in ce priveste ponderea in total populatie a persoanelor cu studii superioare suntem printre ultimii in Uniunea Europeana, detalii aici.

Mai mult, in ce priveste participarea adultilor la procesul de educatie pe tot parcursul vietii (cursuri de formare profesionala, traing etc) suntem pe penultimul loc in UE, cu un procent de 1,5% (1,5% dintre adulti participa anual la astfel de cursuri), fata de o medie de 9,1% in UE.

Or, cu cat gradul de educatie al populatiei este mai ridicat, iar sistemul de invatamant este mai performant, cu atat mai mari sunt sansele ca angajatii sa genereze mai multa valoare adaugata, si sa primeasca in schimb salarii mai mari.

3. Toti vrem salarii mai mari cat mai repede, dar nimeni nu a descoperit inca metoda cresterii nivelului de trai peste noapte. Guvernul poate impune de maine un salariu minim pe economie de 500 de euro, insa o astfel de masura ar determina probabil falimentul a jumatate dintre companiile din Romania.

Realist vorbind, conchide Khris, cresterea in mod sustenabil si pe termen lung a salariilor si a nivelului de trai depinde atat de guvern (care impune cadrul legislativ), cat si de investitori (care pot decide sau nu sa investeasca), si de salariati (prin cresterea gradului de educatie).













Material sustinut de BRD Groupe Société Générale

5 motive de cheltuit banii - electronice pentru casa. Idei de cadouri si rasfat

Decembrie este luna cadourilor si in toata nebunia asta trebuie sa mai cumperi si cate ceva pentru casa ta. Bine, sau poate vrei sa faci un cadou unor apropiati, asa ca de "casa noua". Motive de cheltuit bani se vor gasi mereu. Asadar, va propunem o lista de "motive" pentru cheltuit banii, mai ales ca acum e ocazia perfecta sa beneficiezi de ofertele de Craciun ale comerciantilor.

3973 vizualizari

  • +6 (6 voturi)    
    despre productivitate (Luni, 19 august 2013, 12:03)

    ddd13 [utilizator]

    Haideti sa luam un exemplu deosebit de comun din industrie. Doua firme de acelasi gabarit, profil si aceeasi structura. Intr-una din ele muncitorii lucreaza cu scule performante, in cealalta cu scule ieftine. Care firma va avea productivitate mai buna?
    In acest moment la toate licitatiile ce se tin, criteriul de baza nu este costul de exploatare al sculelor ci pretul lor de achizitie. Rezultatele se vad cu ochiul liber: se cumpara multe si proaste. Ca atare costul de exploatare este mult mai mare, pretul de executie al productiei creste si el. Singurii multumiti sunt cei de la achizitii care pe langa un anumit comision (stiu ei care) se lauda si cu pretul scazut al sculelor.
    M-am legat de acest domeniu intrucat activez in el si stiu ce vorbesc. Dar cate alte domenii si aspecte nu fac sa ne saboteze productivitatea!?!
    • +2 (2 voturi)    
      o observatie (Luni, 19 august 2013, 13:08)

      torna_fratre [utilizator] i-a raspuns lui ddd13

      un bun administrator ar observa ca ponderea sculelor (in cazul de fata scule ieftine si proaste)in costurile directe creste concomitent cu o scadere a eficientei pe masini(opriri dese pentru schimb scule,probleme de calitate si rebuturi multe).
      Astfel la final de luna cand vei vedea ca ai lucrat dar nu ai facut profit....pentru ca ai avut costuri neprevazute ca urmare sculelor reactia ar fi de a schimba strategia pe parte de scule(scule bune cu durabilitate dovedita).
      Degeaba dept achizitii raporteaza succes la 1 indicator daca productia buseste cel putin 3 indicatori.Economisesti 5 % din costul sculelor dar pierzi capacitate,produci rebuturi care pot insemna mult mai mult decat cei 5% economisiti pe scule.
  • +6 (6 voturi)    
    Problem solved (Luni, 19 august 2013, 12:03)

    JustinCase [utilizator]

    Pai trebuie mai multe ore de munca, ar spune niste manageri "destepti", dupa care s-ar duce sa bea ceva ca au rezolvat problema, felicitandu-se de cat de inteligenti sunt ei in "manegiment".
  • -1 (1 vot)    
    Productivitate muncii creste prin furt! (Luni, 19 august 2013, 12:23)

    Con_stan_tin [utilizator]

    Pare o ironie dar e purul adevar. Furi din resurse fara sa afectezi produsul final si astfel cresti productivitatea. Urmatorul nivel este sa furi din resurse si sa reusesti in acelasi timp sa produci si mai mult si mai de calitate. Si fara furt nu merge ca nu e nimeni bleg sa creasca productivitatea pe degeaba.
  • 0 (0 voturi)    
    mda (Luni, 19 august 2013, 13:08)

    Xorciser [utilizator]

    Exista o scadere a productivitatiii in industrie. OK.

    Scaderea sau cresterea productivitatii pe economie trebuie sa se uite si la celelalte sectoare: agricultura si servicii.

    De asemenea trebuie sa fie luata in considerare si migratia fortei de munca: nu tot atatia muncitori lucreaza in industrie ca acum un an de zile etc.

    As dori sa vad si eu niste statistici mai elaborate... dupa aia putem zice ca a scazut productivitatea muncii (nu doar aia din industrie)...
  • +1 (1 vot)    
    Pai cam astia suntem... (Luni, 19 august 2013, 13:26)

    bogdan1477 [utilizator]

    Muncitori lenesi si nemotivati in nici un fel sa devina harnici, tehnologie invechita, management la pamant, tot ce tine de relatia cu statul extrem de costisitor ca bani si timp. Mai departe furnizori neseriosi, clienti neseriosi, intirzieri la plata. Drumuri care rup masinile, service-uri proaste, coada la vama. Si tot asha.

    Toate astea ne afecteaza productivitatea. Pina acum am fost atractivi cu salarii de lumea a 3-a. Ca sa ajungem la nivelul urmator (ungaria, cehia, polonia), trebuie sa umblam la relatia statului cu economia: justitie independenta si corecta, disparitia arieratelor, disparitia licitatiilor cu dedicatie, etc. Iar de astea nu prea avem cum scapa cu Ponta si Antonescu. Nici Basescu cu ai lui nu erau usa de biserica, dar macar au lasat justitia libera cit de cit prin Macovei si mai apoi Predoiu (care apropos, a fost ministru PNL pina-n 2008 si si-a continuat mandatul si dupa). Dar cu USL, care-s reprezentantii maifei, cu tot ce inseamna PSD, cu Feneciu, cu Voiculescu si cu toti ceilalti, n-avem cum trece la nivelul urmator. Asha ca ramanem la salariile de rahat de acum.
  • 0 (0 voturi)    
    PRODUCTIVITATE (Marţi, 20 august 2013, 19:51)

    scridon radu-lucian [utilizator]

    Este foarte usor sa emiti fel de fel de studii si teorii.Situatia este foarte clara:
    -Este un factor primordial legat de pregatirea profesionala,au disparut multe scoli profesionale in care tineretul era bine pregatit.
    -O parte din specialistii foarte buni au emigrat pentru salarii atragatoare, nu am facut nimic sa le oferim si alte oportunitati.
    -In momentul in care dispui de o forta de munca calificata, cauta sa o stimulezi prin adausuri salariale legate de rezultatele obtinute.
    -Exista si o disciplina a muncii, urmariti in special in constructii cati lucreaza efectiv, ce pauze fara fine au loc tot timpul.
    -In momentul in care realizezi ca au alte preocupari legate de mici ciubucuri, cauta sa le elimini.
    Sunt pareri personale legate de multi ani de activitate.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri