Evolutiile recente ale indicatorilor macro-financiari exprima cresterea probabilitatii scenariului de inflexiune a investitiilor in economia reala pe termen scurt, date fiind: impulsul cererii externe; diminuarea perceptiei de risc (dupa incheierea negocierilor pentru un nou acord Stand-By); scaderea costurilor de finantare; semnalele de stabilizare din sectorul bancar. Daca procesul investitional se va dovedi sustenabil, economia ar intra intr-un nou ciclu economic, se arata in Raportul Economia Romaniei -august 2013. Spre un nou ciclu economic publicat de SSIF Broker

Din Raport:

Pana in septembrie cand INS va comunica estimarile privind dinamica componentelor PIB in T2 mentin scenariul central de previziune (PIB ar putea crestere cu 1,8% an/an in 2013). Ma astept ca impulsul cererii externe nete sa se transmita gradual catre cererea interna incepand cu semestrul II.

  • Per ansamblu, in 2013 exporturile si importurile ar putea sa creasca cu 6,4% an/an, respectiv 2,1% an/an. Dinamica exporturilor coroborata cu declinul dobanzilor si ajustarea contului curent creaza premise pentru relansarea investitiilor in semestrul II (crestere cu 6% an/an), cu impact pozitiv pentru piata fortei de munca (rata somajului ar putea sa scada la 7,3% in decembrie).



  •  Stabilizarea climatului laboral si productia agricola foarte buna din 2013 sunt elemente care pot determina inflexiunea consumului privat pe termen scurt: ma astept la o crestere cu 1,2% an/an in S2 2013.
  • Stabilizarea perceptiei de risc privind expunerea pe Romania si diminuarea presiunilor inflationiste ar putea determina BNR sa scada dobanda din nou cu cel putin 0,25% la ultimele doua sedinte de politica monetara din 2013.

ECONOMIA SI PIATA FORTEI DE MUNCA

Institutul National de Statistica a publicat prima estimare (flash) cu privire la dinamica economiei interne in trimestrul II. Conform acest date, PIB-ul a crescut cu 1,3% an/an (0,3% qoq), un ritm mai redus comparativ cu previziunile elaborate in iulie (1,83% an/an), dar si raportat la estimarile analistilor contactati de Bloomberg (1,4% an/an). In semestrul I PIB-ul a crescut cu 1,7% an/an.

  • In trimestrul II economia interna a decelerat raportat la T1, cand a consemnat un avans de 0,6% qoq (2,2% an/an). Aceasta evolutie a fost determinata de deteriorarea climatului macro-financiar global pe parcursul primaverii, cu impact nefavorabil pentru investitiile in economia reala. Dupa parerea mea, diferenta intre estimarea INS si previziunea elaborata in iulie a fost determinata de componenta investitii fixe.
  • Exporturile au stagnat mom la 4,02 mld. EUR (avans de 7% an/an) in iunie, majorarea vanzarilor catre tarile UE cu 1,6% mom (la 2,84 mld. EUR) fiind contrabalansata de declinul vanzarilor catre statele non-UE, cu 3,7% mom, la 1,19 mld. EUR. Importurile s-au contractat cu 2,9% mom (6,5% an/an), la 4,39 mld. EUR, evolutie care reflecta persistenta unui climat contractionist in sfera cererii interne. Prin urmare, balanta comerciala a inregistrat un deficit de 0,37 mld. EUR, in atenuare cu 26% mom. In semestrul I exporturile au urcat cu 5,9% an/an, la 23,7 mld. EUR, in timp ce importurile s-au diminuat cu 2,7% an/an, la 26,3 mld. EUR. Balanta comerciala a inregistrat un deficit de 2,6 mld. EUR, in atenuare cu 44,6% an/an.
  • Comertul cu amanuntul a continuat sa scada in iunie, cu 4,2% an/an, pe fondul evolutiei nefavorabile a venitului real disponibil al populatiei. In semestrul I comertul cu amanuntul a scazut cu 1,1% an/an, evolutie determinata de declinul vanzarilor de combustibili (cu 6,5% an/an).
  • Sectorul de constructii s-a contractat cu 2,4% mom (4,7% an/an) in iunie, pe fondul declinului componentei constructii noi (cu 4,3% mom si 14,4% an/an). La 6 luni sectorul de constructii a scazut cu 6,8% an/an.
  • Consumul guvernamental a consemnat un declin de 1,5% an/an in semestrul I, pe fondul continuarii procesului de consolidare bugetara.
  • Rata somajului a crescut spre nivelul maxim din primavara anului 2010. Numarul de someri s-a majorat in iunie cu 16 mii, la 736 mii, pe fondul evolutiei nefavorabile a investitiilor in economie, dar si a concedierilor din sectorul public. Rata somajului a crescut la 7,6% - nivelul maxim din martie 2010. Atrag atentia, in continuare, cu privire la faptul ca acest nivel al somajului este determinat de componenta structurala, fiind necesare ample investitii in economia reala si noi reforme structurale pentru diminuarea acestuia.

INFLATIE SI POLITICA MONETARA

BNR a redus dobanda de referinta cu 0,5% si a mentinut RMO-urile. La a 6-a sedinta de politica monetara din acest an BNR a decis reducerea dobanzii de referinta cu 0,5% la 4,5% , surprinzand asteptarile pietei. Pe de alta parte, banca centrala a mentinut Ratele Rezervelor Minime Obligatorii (la 20% pentru valuta si 15% pentru RON), decizii in linie cu estimarile pietei.

  • Decizia BNR (in ceea ce priveste ritmul de scadere a dobanzii) a fost influentata si de deciziile recente ale altor banci centrale din Europa Centrala si de Est din ultima perioada: acestea au incercat sa reduca dobanzile de referinta catre nivelurile minime posibile (pentru a sustine cererea interna) inainte de inflexiunea politicii monetare in statele dezvoltate (cazul Rezervei Federale din Statele Unite).
  • Exista spatiu pentru o noua reducere a dobanzii de referinta cu 0,25% pana la finele anului. In scenariul central, ma astept ca BNR sa reduca din nou dobanda de referinta cu 0,25%, la 4,25% in acest an.
  • Cu toate acestea, deciziile viitoare de politica monetara vor fi dependente intr-o masura mai mare de climatul macro-financiar global: o deteriorare a sentimentului determinata de inflexiunea politicii monetare a FED in septembrie ar putea determina BNR sa opreasca ciclul de reducere a dobanzii de politica monetara. Nu in cele din urma, ritmul agresiv de scadere din luna august determina reducerea marjei de manevra pentru deciziile de dobanda de referinta din trimestrele urmatoare.
  • Costul finantarii statului a atins noi valori minime record pe scadenta scurta si este foarte aproape de minimele istorice pentru scadenta lunga. Conditionat de neintensificarea factorilor de risc, costul finantarii statului ar putea sa continue sa scada in perioada urmatoare.

SCENARIUL MACROECONOMIC CENTRAL

  • Ma astept ca economia interna sa creasca cu 1,8% an/an in 2013, iar cererea externa neta sa fie motorul economiei, sustinuta de inflexiunea Zonei Euro, evolutiile din plan valutar si potentialul de export catre tarile non-UE. In scenariul central, exporturile vor creste cu 6,4% an/an (iar importurile cu 2,1% an/an) in 2013.
  • Impulsul cererii externe coroborat cu ameliorarea perceptiei de risc (privind expunerea pe economia financiara a Romaniei) si cu declinul dobanzii de referinta ar trebui sa determine relansarea graduala a investitiilor in economia reala in lunile urmatoare: in scenariul central ma astept ca formarea bruta de capital fix sa creasca cu 6% an/an in semestrul II si cu 1,7% an/an in 2013.
  • Conform scenariului macroeconomic central consumul guvernamental ar putea sa scada cu 1,5% an/an in 2013, pe fondul continuarii procesului de consolidare bugetara. Situatia finantelor publice se mentine fragila, in special pe partea veniturilor, data fiind evolutia nefavorabila a investitiilor si a consumului privat in semestrul I.
  • Dupa deteriorarea din primele 6 luni ale anului conditiile din piata fortei de munca s-ar putea stabiliza si ameliora gradual in a doua jumatate a anului, pe masura ce companiile private relanseaza gradual investitiile. Ma astept la o rata a somajului de 7,3% in 2013 (in crestere de la 7% in 2012). In scenariul central, rata somajului se va reduce la 6,6% in 2014 si 2015, date fiind perspectivele de convergenta catre potential a economiei pe termen mediu.
  • Concretizarea acestui scenariu central este conditionata de neintensificarea factorilor de risc. Printre principalii factori de risc cu privire la evolutia economiei interne pe termen scurt mentionez: climatul macro-financiar global/European (incertitudinile determinate de inflexiunea politicii monetare a FED, persistenta divergentelor economice in Zona Euro); riscurile asociate respectarii angajamentelor asumate in cadrul noului acord Stand By; riscurile de natura politica (in 2014 sunt programate alegeri Prezidentiale); riscuri de natura sociala (date fiind programele de concedieri din sectorul public).
  • Atenuarea inflatiei confirmata. In scenariul central inflatia va decelera in semestrul II, pe fondul nivelului ridicat al productiei agricole, dar si a evolutiei sub potential a cererii interne. Conform acestui scenariu inflatia va atinge un minim de 2,9% an/an in septembrie, urmand ulterior sa creasca spre 3,3% an/an in decembrie. In acest context, exista spatiu pentru cel putin o noua reducere a dobanzii de referinta cu 0,25% in ultimele doua sedinte de politica monetara programate pana la finele anului. Acest scenariu este conditionat de evolutia perspectivelor pentru stabilitatea preturilor si stabilitatea financiara.