Presedintele a venit luni seara cu o propunere interesanta, accea ca BNR sa cumpere aurul de la Rosia Montana: Asta este o avere pe care Romania o are in cel mai inalt grad! Important este s-o valorifice in favoarea ei! Vreau sa va spun un lucru, eu l-am mai spus dar nu l-a luat nimeni in considerare in analizele dumneavoastra, Romania nu are nicio problema ca indiferent cine exploateaza resursele de aur, spre exemplu, sa faca ca in tara sa ramana aurul pana la ultimul gram! Avem o rezerva de circa 36 de miliarde de euro, cu tot cu aur, din care avem si valoarea a 103 tone de aur. Nu ne opreste nimeni ca in loc de euro si dolari sa ne marim rezerva in aur, dar nu ne opreste absolut nimeni! Si intr-un mod extrem de convenabil!", a spus Presedintele, citat de profesorul de economie Bogdan Glavan pe blogul lui.

"Adica, a continuat el, in momentul in care Banca Nationala ar achizitiona aur, ar face emisiune de lei, la fel cum atunci cand cumpara euro face emisiune de lei, la fel ca atunci cand ia bani de la Ministerul de Finante, bani europeni, pe care ii utilizam in constructii de drumuri, de stiu eu ce alte proiecte, Banca Nationala primeste euro si in baza sumei primite face emisiune de lei. Deci, Romania nu pierde nici un gram de aur, daca isi propune sa faca acest lucru. Am spus de mult, de regula din declaratiile mele se ia ceea ce convine momentului, dar luati si acest lucru in considerare - si dumneavoastra si cetatenii. Primul cumparator poate fi Banca Nationala a Romaniei prin emisiune de lei, repet, nu prin taxe de la populatie, nu din bani de la bugetul de stat, nu din nimic"

In legatura cu aceasta propunere, Dan Popa are o replica astazi, dar nu ofera practic nici un motiv pentru care BNR nu ar putea cumpara aurul. Primul ministru a raspuns presedintelui sustinand aceeasi idee, ca nu de aur ducem lipsa ci de locuri de munca, insa afirmatia este inconsistenta, deoarece propunerea presedintelui vizeaza tocmai continuarea investitiei la Rosia Montana si asigurarea unui cumparator pentru productia rezultata. O critica la obiect a pozitiei presedintelui inca nu am citit.

Inainte de a examina mai in detaliu propunerea se impune o corectura foarte importanta:

Presedintele comite o eroare de intelegere economica atunci cand practic afirma ca BNR poate sa cumpere aurul extras de la Rosia Montana fara ca cetatenii Romaniei sa suporte costul.

In general este o grava iluzie sa credem ca putem intra in posesia unui bun economic fara sa facem nici un sacrificiu, fara sa platim un pret. Mai exact, atunci cand statul cumpara ceva, cei care suporta nota de plata sunt contribuabilii, cetatenii de rand. Acest lucru este adevarat indiferent care brat sau agentie a statului opereaza respectiva achizitie. Ori de cat ori guvernul face o achizitie cheltuielile publice cresc proportional si ele trebuie acoperite prin venituri bugetare, adica prin impozite.

Ce se intampla cand BNR face o achizitie? Simplu, si ea trebuie acoperita prin ceva, respectiv prin emisiune de lei. Emisiunea monetara actioneaza asemenea unui impozit, chiar daca nu se numeste asa, afectand (scazand) valoarea leilor deja aflati in circulatie. Este legea cererii si a ofertei: cu cat oferta de lei creste, cu atat valoarea lor scade (fata de situatia in care nu am fi avut expansiune monetara). Mai pe romaneste, BNR face achizitii tot cu banii romanilor, diminuand valoarea fiecarui leu pe care cetatenii il detin in buzunare si in conturi bancare. Acest fenomen "scaderea puterii de cumparare a monedei" se numeste inflatie si nu degeaba a fost numit in stiinta economica "impozit ascuns". Asadar presedintele propune ca romanii sa cumpere indirect aurul de la Rosia Montana prin intermediul statului.

• Sunteti curiosi cat de mare ar fi inflatia daca ideea s-ar pune in practica? Nu pot raspunde cu o predictie empirica, dar ne putem forma o imagine pe baza cifrelor veficulate. Valoarea zacamantului (aur si argint) se ridica la aproape 8 miliarde de dolari, adica nu reprezinta nici 20% din rezerva valutara actuala. Acest influx de aur ar urma sa intre in visteria BNR treptat pe parcursul celor 16  ani de exploatare si, daca presupunem un ritm egal de acumulare, ar insemna ca anual BNR ar trebui sa cumpere aur in valoare de 500 de milioane dolari; rezerva BNR ar urma sa creasca cu putin peste 1% pe an la inceput, acest ritm scazand in timp, pe masura ce intrarile constante de aur ar reprezenta o pondere din ce in ce mai mica din rezerva acumulata.

Simplificand putin lucrurile, daca cresterea masei monetare s-ar realiza exclusiv pe seama cresterii rezervei de aur, atunci oferta de bani ar creste in medie cu mai putin de 1% pe an de acum incolo. Dupa standardele istoriei noastre recente, aceasta ar fi o adevarata performanta in politica monetara si, probabil, ar stabiliza nivelul preturilor mai bine decat o face politica de tintire a inflatiei.

• In concluzie, daca BNR ar cumpara aurul atunci cetatenii ar plati acest lucru prin devalorizarea leului, insa pierderea puterii de cumparare s-ar situa la un nivel mic in comparatie cu experienta ultimelor decenii.

Sa revenim la ideea presedintelui. Dincolo observatia mentionata, ideea nu este atat de non-liberala pe cat suna la prima vedere. Iar daca crosetam un pic pe marginea ei s-ar putea sa obtinem o propunere chiar interesanta. De exemplu, hai sa fim mai expliciti cu "valorificarea in favoarea Romaniei" a zacamantului de aur. Romania - adica poporul roman - nu se confunda cu statul. Statul este una, societatea este alta. Daca tot pornim de la premisa ca aurul de la Rosia Montana apartine natiunii, pai atunci hai sa facem in asa fel incat acest aur chiar sa ajunga in mainile oamenilor. Pornind de la ideea presedintelui, adaug urmatoarea propunere: sunt de acord ca statul sa cumpere aurul, dar doar cu scopul de a-l transfera in ultima instanta cetatenilor sub forma de moneda.

Ce ne opreste sa fabricam monezi de aur de gramaj mic, 1-5 grame, sau chiar mai mare, pe care sa le punem in circulatie? In acest sens ar trebui create coditiile legislative pentru ca platile cu "lei de aur" sa devina posibile. Avantajul propunerii mele este dublu:

- pe de o parte, ar inlatura expansiunea monetara necesara atunci cand aurul intra in visteria statului; aceasta ar fi pur temporara, deoarece BNR ar retrage in mod corespunzator masa monetara in momentul in care vinde publicului monezile de aur.

- Pe de ala parte, scoatem statul din postura de gestionar de avutie si chiar dam romanilor ce este al romanilor; implicit, circulatia monetara a leului si politica monetara se va fortifica prin folosirea aurului in tranzactii.

Cum ar arata si cat ar valora noile monede? Sa ne uitam la cateva cazuri istorice. De pilda moneda de 2 peso mexicani cantarea 1.5 g, reprezentand aproximativ 200 de lei actuali. Ne putem gandi la substituirea bancnotei de 200 de lei cu astfel de "leu de aur". Vechiul techin venetian (cu o istorie de 5 secole) cantarea 3,5 g, reprezentand aproximativ 500 de lei actuali. Pe langa introducerea monezilor de aur, ne putem gandi la confectionarea de monezi de argint (extrase din acelasi zacamant) pentru a facilita tranzactiile de valoare mica.

Daca Romania ar folosi in scop monetar intregul patrimoniu aurifer de care dispune (inclusiv celelalte zacaminte mai mici din tara si tezaurul de la Moscova) atunci ar ajunge intr-o situatie asemanatoare Rusiei. Ceea ce este, probabil, deosebit de problematic pentru unii decidenti politici de pe planeta.

Cititi textul integral si comentati pe blogul profesorului Glavan