Reformele din energie si transporturi sunt esentiale dat fiind faptul ca preturile la energie si transporturi nu sunt determinate integral de piata si aceste sectoare sunt dominate de intreprinderi de stat (IS) ineficiente care inregistreaza pierderi considerabile, au obiective divergente si acumuleaza arierate, se arata intr-un raport publicat luni de FMI. Reformele structurale continua sa se confrunte cu rezerve de rezistenta. Riscurile politice se mentin, in mod special, interese personale ar putea duce la incercari de intarziere a unor reforme structurale ce trebuiau realizate demult, mai ales a celor de la nivelul intreprinderilor de stat. Potrivit documentului, FMI recomanda BNR sa nu mai intervina pentru aprecierea leului, Banca Centrala urmand sa mentina nivelul RMO in lunile urmatoare.

Citeste integral in atasament Raportul complet.

  •  Opt IS au generat peste 90% din electricitatea Romaniei si una produce aproape jumatate din gazele naturale interne. IS controleaza peste jumatate din sectorul energetic si o treime din sectorul transporturi. Totodata, Banca Mondiala estimeaza ca numai sectorul energetic necesita investitii de 30-35 miliarde Euro in urmatorul deceniu. In acelasi timp, autoritatile s-au angajat sa adopte o serie de masuri de imbunatatire a mediului de afaceri si de facilitare a accesului la finantare pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM) pe perioada programului.
  • Reformele din sectoarele energie si transporturi sunt cruciale din punct de vedere macroeconomic, dat fiind faptul ca ar putea mobiliza investitii si crestere la nivelul intregii economii si ar putea facilita dezvoltarea unor resurse de energie subutilizate. Esecul in implementarea reformelor ar putea exacerba blocajele existente si ar putea conduce la o traiectorie permanenta de crestere inferioara. Autoritatile isi propun sa impulsioneze agenda de reforma printr-o mai mare implicare in implementarea programului la nivelurile cele mai de varf ale guvernului si prin adoptarea masurilor ce s-au dovedit de succes in programele anterioare. Spre exemplu, pentru a trata problema dificultatilor financiare si operationale de la IS, autoritatile si-au exprimat disponibilitatea de a lua in considerare mai rapid procedurile de insolventa.
  • Sectorul bancar romanesc pastreaza rezerve de capital si provizioane confortabile, dar se confrunta cu presiuni din ce in ce mai mari in ceea ce priveste calitatea activelo. Imprumuturile neperformante (INP) au crescut in mod decisiv la 20,3% din totalul imprumuturilor la finele lunii iunie 2013 (comparativ cu 14,3% la finele anului 2012) - acesta fiind una dintre cele mai mari ponderi din regiune - reflectand in primul rand contextul economic slab, standardele precare de creditare anterioare si dificultatile de eliminare a INP din bilanturile bancilor. Perspectivele de profitabilitate a bancilor inca raman problematice, in pofida profitului modest inregistrat in prima jumatate a anului 2013.
  • Efectele de contagiune ale crizei din Cipru au fost reprimate, si o filiala a unei banci cipriote este inca in curs de lichidare. Cu o rata de crestere a depozitelor de 9% de la finele anului 2011, la nivelul intregului sistem, conditiile generale de lichiditate s-au ameliorat, dar se mentin inegale intre banci.  Factorii cei mai probabili sa fi influentat aceasta repozitionare includ slabiciunile bancii mama si modificari ale strategiei de finantare la nivelul grupului in directia unui accent mai mare pe depozitele interne la nivelul filialelor. Alti factori, precum inasprirea standardelor de creditare, activitatea economica slaba si bilanturile private fragile, au actionat si ei ca frane in calea cresterii creditului privat, al carui nivel a devenit negativ in anul 2013.
  • Una dintre bancile mici are o rata de solvabilitate sub minimul de 10% dar peste 8%. Banca este sub supraveghere intensiva. In final, ultimul test de stress al sectorului bancar efectuat de BNR ilustreaza ca intr-un scenariu grav negativ, implicand o depreciere si o recesiune substantiala in 2014-2015, sistemul bancar ar face fata in general, dar un numar de banci ar fi nevoite sa obtina capital suplimentar.
  • Pe partea fiscala, riscurile sunt mai degraba de nerealizare a nivelurilor anticipate (panta descendenta). O recesiune mai pronuntata sau tensiuni financiare reinnoite in zona euro ar putea periclita exporturile, ar putea genera retragerea in continuare a investitiilor straine si ar accelera scaderea gradului de indatorare (deleveraging) al bancilor. O recesiune mai profunda decat cea anticipata pe pietele emergente ar avea de asemenea impact negativ asupra exporturilor si cresterii. Totodata, inasprirea politicii monetare in economiile avansate ar putea declansa iesiri din contul de capital, pe masura ce investitorii isi vor re-evalua riscurile si randamentele aferente portofolillor lor. Oricare dintre aceste evolutii ar exercita presiuni asupra ratei de schimb care, s-ar propaga asupra bilanturilor bancilor si sectorului privat, dat fiind volumul mare al creditelor in valuta. e
  • Managementul Finantelor Publice : Autoritatile sunt determinate sa: (i) controleze arieratele; (ii) perfectioneze sistemul de raportare fiscala; si sa (iii) gestioneze mai bine riscurile fiscale. Pentru a realiza primul obiectiv, autoritatile vor implementa un sistem de control al angajamentelor, la nivel central si local. Ca un prim pas, autoritatile au definit angajamentele (actiune prealabila).
  • Pana la implementarea integrala a sistemului, la mijlocul anului 2014, autoritatile adopta masuri suplimentare. Acestea includ publicarea trimestriala a unor rapoarte detaliate privind arieratele si masurile corective; un audit efectuat de Curtea de Conturi asupra facturilor contestate prezentate de autoritatile locale; si o supraveghere mai intensa a acelor autoritati locale ce au beneficiat de transferuri in scopul acoperirii areiratelor.
  • In final, autoritatile vor elabora un raport anual privind riscurile fiscale si vor solicita o evaluare a transparentei fiscale de catre FMI, avand intentia de asemenea de a consolida managementul datoriei, inclusiv printr-un proiect sustinut de Uniunea Europeana si Banca Mondiala.
  • Numarul de salariati din sectorul public fiind acum mult mai redus decat in trecut, autoritatile au inlocuit regula de angajare a unei singure persoane la 7 care parasesc sistemul cu o regula de 1 la 1, eliminand in acelasi timp posturile vacante. Posturile in sectorul public sunt transferate dinspre nivelul central spre nivelul local, reducerea neta fiind in anul 2013 de 2000 de posturi. Pentru a asigura un sector public mai eficient si mai echitabil, autoritatile vor elabora planuri de personal, cu asistenta din partea Bancii Mondiale, pentru fiecare minister in parte.
  • Pentru bugetul anului 2014, va fi revizuita baza impozabila pentru impozitele pe proprietate. Au inceput deja pregatirile pentru un nou sistem de impozitare a sectorului petrol si gaze si un nou regim al redeventelor, acest nou regim urmand a intra in vigoare cel tarziu din anul 2015. Autoritatile analizeaza in prezent cum ar putea fi redusa diferenta dintre salariul brut si salariul net (povara fiscala), largind in acelasi timp baza de contributii sociale. Autoritatile vor analiza de asemenea eficienta masurilor adoptate pentru combaterea evaziunii fiscale, inclusiv a reducerii temporare a cotei de TVA la paine recent adoptate.
  • Autoritatile iau masuri pentru a rezolva povara considerabila a imprumuturilor neperformante. Abordarea este una ce consta in mai multe puncte . In primul rand, BNR va continua sa recomande cu fermitate bancilor ca, in limitele cadrului IFRS, sa elimine INP integral provizionate (mai ales in cazul imprumuturilor de consum negarantate) din bilanturile lor, in timp util.
  • In al doilea rand, pentru a strimula eliminarea din evidente pastrand in acelasi timp o atitudine de provizionare prudenta in ceea ce priveste tratamentul garantiilor colaterale, BNR nu va lua in considerare deduceri suplimentare ale garantiilor colaterale decat daca se realizeaza progrese considerabile in eliminarea INP ale bancilor pentru creditele (de consum) negarantate.
  •  In al treilea rand, va fi amendat codul insolventei in sensul de a accelera si perfectiona procedurile lungi si ineficiente de faliment.
  • Si in al patrulea rand, pentru a stimula dezvoltarea unei piete a datoriilor viabile, fara probleme, se vor solutiona posibilele discrepante intre reglementarile codului fiscal si reglementarile contabile privind tratamentul INP vandute companiilor nationale de gestionare a datoriilor in conformitate cu rezultatul procesului de nerespectare a legislatiei UE (infringment) aflat in curs de derulare. O misiune de asistenta tehnica din partea FMI programata pentru aceasta toamna va examina problemele contabile legate de eliminarea din evidente a INP si va servi ca o resursa esentiala pentru program.
  • Va continua supravegherea intensiva a sistemului bancar si monitorizarea indeaproape a procesului de scadere a gradului de indatorare (deleveraging) a bancilor mama. BNR efectueaza periodic teste de stress de solvabilitate de sus-in-jos si de jos-in-sus precum si teste de stress de lichiditate pentru sectorul bancar, cu contributia Fondului in ceea ce priveste scenariile de stress. Totodata, a finalizat de curand un alt audit al garantiilor, acordand permisiunea de intarire a evaluarilor garantiilor aflate in portofoliile bancilor acolo unde era cazul. Se anticipeaza stabilirea unor provizioane suplimentare in suma relativ mica fata de cele rezultate in urma auditului garantiilor de anul trecut. BNR va analiza de asemenea in detaliu practicile bancilor in materie de restructurare a imprumuturilor, precum si gradul de adecvare al sistemelor IT pentru a lucra cu active depreciate, iar ulterior se va agrea cu IFI un plan de actiune pentru rezolvarea problemei INP
  • Dezvoltarea de instrumente de finantare pe termen lung si reducerea imprumuturilor in valuta ar trebui sa reduca riscurile bilantiere ale bancilor, atenuand in acelasi timp si constrangerile existente pe parte de oferta de creditare. Avand ca sursa principala de finantare pe termen lung finantarea asigurata de bancile mama, cea mai mare parte a stocului de imprumuturi pe termen lung, mai ales creditele ipotecare, este in valuta.
  • Cateva banci trec deja la acordarea de imprumuturi ipotecare in RON, si aceasta trecere ar trebui sa fie urmata si de alte reforme complementare. In special obligatiunile garantate reprezinta o alternativa promitatoare de finantare si autoritatile sunt determinate sa adopte legislatia necesara pana la finele acestui an. Totodata, schema de garantii guvernamentale (Prima Casa) va fi prelungita si limitata doar la imprumuturile luate in RON, asigurand astfel un echilibru intre obiectivul de a sustine oferta de credite si cel de a reduce riscurile valutare (99% din imprumuturile din programul Prima Casa au fost acordate in valuta, mai ales catre populatia neacoperita in fata riscului). Pastrarea unui nivel mai ridicat al rezervelor minime obligatorii pentru depozitele in valuta fata de cele in RON constituie un alt instrument de stimulare a creditarii in lei. Pentru a rezolva dificultatile pe care le intampina IMM-urile viabile in materie de acces la credite, autoritatile vor reforma fondul de garantare pentru IMM ce a fost insuficient utilizat
  • Guvernanta corporativa a nou infiintatei Autoritati de Supraveghere Financiara (ASF) trebuie rapid armonizata cu practicile internationale cele mai bune.11 Autoritatile vor amenda aranjamentele legislative si institutionale, mai ales in ceea ce priveste dimensiunea consiliului de administratie si a celui director, calificarile profesionale minime necesare pe care trebuie sa le aiba membrii consiliului ASF, protectia prevazuta de lege pentru personalul si institutia de supraveghere si evitarea conflictului de interese
  • Vor fi sporite de asemenea transparenta si comunicarea publica a tuturor onorariilor si comisioanelor percepute de la entitatile supravegheate
  •  Rata actuala de politica monetara este adecvata. Autoritatile au reluat ciclul de relaxare in lunile iulie si august, reducand rata de politica cu un nivel cumulat de 75 de puncte de baza, pana la 4,5 procente, pe fondul unei scaderi rapide a inflatiei principale, al unei inflatii de baza stabile si reduse ca nivel, precum si al unei diferente inca mari intre PIB-ul potential si cel real (output gap), completate de o redresare apatica a economiei si o crestere negativa a creditului. In urma reducerii recente a coridorului de rata a dobanzii in jurul ratei de politica, ratele dobanzii pentru facilitatile de creditare si depozit ale BNR se situeaza acum la 7,5 si respectiv 1,5 procente. Echipa a avertizat autoritatile in legatura cu necesitatea de a monitoriza evolutia inflatiei in urma acestor masuri de relaxare si de a reduce si mai mult rata de politica doar in cazul in care, in lunile ce urmeaza, inflatia scade in ritmul anticipat, anticipatiile inflationiste continua sa fie ferm ancorate si conditiile de piata permit acest lucru. Echipa a subliniat de asemenea ca, minimizarea diferentei dintre ratele interbancare si rata de politica, prin operatiuni pe piata libera, este importanta pentru a consolida mecanismul de transmitere al ratei dobanzii si pentru a asigura o buna functionare a pietelor de capital.
  • Rezervele minime obligatorii vor ramane nemodificate in lunile ce vor urma.
  • Programul sustine flexibilitatea cursului de schimb, urmarind in acelasi timp o acumulare treptata a rezervelor internationale care sa asigure protectia impotriva socurilor externe. Dupa majoritatea sistemelor standard de masurare a rezervelor, nivelul actual al rezervelor poate fi apreciat ca fiind, in linii mari, adecvat. Pe perioada programului, rambursarile substantiale ce vor fi efectuate catre Fond si o prima rambursare ce va fi efectuata catre CE vor exercita presiuni asupra rezervelor . Criteriul de performanta stabilit in cadrul programului pentru Rezervele Internationale Nete (RIN) vizeaza o acoperire a obligatiilor financiare pe termen scurt in proportie de aproximativ 95%. Acest nivel va permite BNR sa continue sa efectueze cu eficienta rambursarile catre Fond in perioadele de varf asigurand in acelasi timp o acoperire integrala a datoriei pe termen scurt pentru anii urmatori. Cursul de schimb real se mentine in linii mari in concordanta cu indicatorii de baza, conform ultimelor estimari.
  •  BNR ar trebui deci sa continue sa permita cursului de schimb sa se ajusteze in functie de conditiile de piata si sa limiteze interventiile de sprijinire a leului strict la cele necesare calmarii volatilitatii dezordonate a cursului de schimb.

Discutiile s-au purtat la Bucuresti in perioada 17-31 iulie 2013. Misiunea s-a intalnit cu Primul Ministru Ponta, Presedintele Basescu, Vice Prim Ministrul si Ministrul Finantelor Chitoiu, alti membri ai guvernului, Guvernatorul Bancii Nationale Isarescu si cu alti oficiali de rang inalt si reprezentanti ai partidelor politice, organizatiilor sindicale si patronale si ai institutiilor financiare. Echipa a fost formata din A. Schaechter (seful misiunii), J. Ralyea; C. Saborowski; A. Tuladhar; J. McCoy (asistent cercetare, toti din cadrul EUR); J. Bersch (SPR); F. Eich (DAF); si H. Hesse (MCM). G. Tolosa si G. Babici (Biroul Reprezentantului Rezident) au asistat misiunea. Discutiile au fost organizate in comun cu echipa Comisiei Europene. S. Matei (Consilier Superior al Directorului Executiv) si experti ai Bancii Mondiale au participat la unele dintre intalniri; Echipa Bancii Europene Centrale a participat ca observator.