Ce impact au asupra preturilor noile accize la benzina? Un comentariu la Socol

de DP     HotNews.ro
Marţi, 12 noiembrie 2013, 8:27 Economie | Finanţe & Bănci

Consilierul primului-ministru Cristian Socol a furnizat ieri 8 argumente pentru care "cresterea accizelor va avea mai degraba un impact nesemnificativ asupra preturilor". Toate cele 8 argumente sunt criticabile, in schimb sunt surprins sa vad ca nici un consilier al guvernului nu aduce singurul argument pertinent in favoarea inaspririi fiscalitatii (caci da! - se poate formula totusi un astfel de argument), scrie Bogdan Glavan pe blogul lui.

     1. "In economia romaneasca inca exista deficit de cerere. Postcriza, romanii si-au redus apetitul de consum. Cererea este scazuta, ceea ce inseamna ca magazinele si producatorii nu se vor avanta sa creasca preturile... majoritatea companiilor vor lua asupra lor marea parte a poverii fiscale suplimentare"

 Este primul si cel mai important motiv furnizat de Cristian Socol. Dupa mine, el este important atat prin ceea ce spune dar mai ales prin ce ascunde. Pentru a intelege de ce este un argument viclean, postez aici o lectie standard de economie referitoare la efectul accizarii, asa cum este predata ea de Nicholas Mankiw la Harvard - un neokeynesian pe care consilierul (sau consilierii) PM il apreciaza cu siguranta.








Povara impozitarii se reflecta in doua elemente: (1) scaderea ofertei, ceea ce duce la scaderea cantitatii tranzactionate; astfel, consumatorii au de suferit fiindca nu-si mai pot procura la fel de multa benzina ca inainte. (2) scumpirea produsului, care depinde de elasticitatea cererii si a ofertei; cu alte cuvinte, cumparatorii vor cumpara benzina mai putina SI mai scumpa.

Am aratat in graficul de mai jos (standard, prezent in orice manual studentesc de anul I), in cazul A, care este efectul impunerii unei accize asupra benzinei pe o piata normala. Oferta scade, pretul creste, vanzatorii incaseaza mai putin decat incasau anterior. Deci atat cumparatorii (prin pretul mai mare) cat si vanzatorii (prin incasarile mai mici) contribuie la plata impozitului.







Acum, cred ca Cristian Socol vrea sa spuna ca cererea pentru carburant a ajuns mai elastica decat oferta de carburant. De aceea am creat cazul B, ducand la extrem ipoteza de lucru si trasand o cerere perfect elastica.

Asa cum se vede, scaderea ofertei duce EXCLUSIV la scaderea MASIVA a cantitatii. Cine are de suferit in acest caz?! Evident, ambele parti ale pietei, deoarece volumul vanzarilor (cantitate x pret) este aproape jumatate din cat era inainte de impozitare. In acest caz, este adevarat, povara impozitarii nu este atat de vizibila ca in cazul A, tocmai fiindca pretul nu creste. Insa asa cum stie orice economist, atunci cand ajustarea nu se face prin pret, ea se face prin cantitate.

Povara impozitarii se va reflecta in scaderea semnificativa a vanzarilor de benzina. Ce vreau sa spun este urmatorul lucru: daca producatorii vor prelua cea mai mare parte a cresterii costului benzinei, atunci intr-adevar consumatorii nu vor scoate mai multi bani din buzunar. Insa aceasta nu inseamna ca populatia nu va avea de suferit! Bineinteles ca populatia va avea de suferit, deoarece va cumpara mai putina benzina.

 Cu care din cele doua situatii este mai probabil sa ne intalnim in practica? Cu a doua varianta, spune Cristian Socol. Aceasta prezumtie este in opinia mea nefundamentata si, luata in serios, ridiculizeaza politica guvernului, fiindca echivaleaza cu a spune ca guvernul nu va castiga nimic din cresterea accizelor. Evident, tind sa merg mai degraba pe ideea ca guvernul nu e prost si impune taxe tocmai pentru a le si colecta, pentru a-si creste veniturile. Dar atunci inseamna ca elasticitatile cererii si ofertei nu sunt atat de mari incat cifra de afacere a companiilor petroliere sa nu creasca. Deci inseamna ca situatia A va fi cea reala, ba mai mult, s-ar putea sa vedem ca avem de-a face cu o cerere inca si mai inelastica (asa cum scrie la carte ca este cererea de carburant); cumparatorii vor suporta prin pret o parte din povara fiscala (poate cea mai mare parte).

    2. "Inflatia importata va fi mai mica anul viitor"

Acest argument poate se va dovedi corect, insa ce ne spune el de fapt? Ca populatia ar fi avut semnificativ de castigat IN ABSENTA accizarii, deoarece pretul carburantilor ar fi scazut! Acum el nu va mai scadea, sa presupunem ca ramane stabil. Dar este un rezultat prost! Consumatorii ar fi avut de castigat din scaderea pretului!

     3. "Cresterea preturilor la combustibili ca urmare a maririi accizei poate compensata de reducerea pretului petrolului pe pietele mondiale" Banca Nationala considera ca balanta riscurilor este echilibrata iar impactul cresterii accizelor va fi nesemnificativ (vezi ultimul Raport asupra Inflatiei)

Cum ziceam, "gratie" guvernului nu mai apucam sa vedem ieftinirea benzinei asa cum ar fi dictat piata mondiala! In ceea ce priveste BNR, nu avem confirmarea faptului ca cresterea accizelor a fost luata in calcul de BNR in redactarea Raportului asupra inflatiei. Cum ar fi putut?! Decizia guvernului s-a luat luni, publicarea raportului a avut loc marti. A fost timp pentru refacerea calculelor si refacerea Raportului? Nu cred, mai ales ca el nu mentioneaza nimic despre accize/riscuri inflationiste interne.

     4. Pretul la energie va fi afectat nesemnificativ de cresterea accizelor. Pe piata energiei, cantitatile oferite sunt mult mai mari decat cele cerute, preturile scad

Plecasem de la benzina si ajungem la electricitate, dar in fine. Repet, existenta unei oferte ridicate e in favoarea consumatorului. Trebuie ca guvernul sa faca neaparat ceva pentru a impiedica ieftinirea curentului electric?!

     5. Preturile produselor alimentare nu vor creste. Volatilitatea determinata de conditiile meteo a fost redusa in ultimii ani. Ca si anul trecut, incepand cu octombrie 2013 Guvernul a acordat peste 500 milioane de euro drept plati anticipate pentru pregatirea campaniei agricole de anul viitor. Vom face din nou Prima umplere pe canalele de irigatii

OK, ne indepartam de problema. Faptul ca guvernul cheltuie bani pe subventii nu justifica impozitarea. Nu era mai bine ca guvernul sa nu mai ridice impozite din capul locului, lasand astfel mai multi bani in buzunarele consumatorilor si stimuland consumul? Stiu, nu era mai bine, birocratii guvernamentali nu ar mai avut ce hartii sa plimbe de colo-colo.

     6. Anticipatiile inflationiste sunt favorabile procesului de dezinflatie. Ultimul Raport asupra inflatiei estimeaza ca anticipatiile consumatorilor pentru urmatoarele 12 luni se imbunatates-  consumatorii romani isi formeaza asteptarile uitandu-se in trecut- deci in maniera adaptiva mai degraba decat anticipativa, adica privind spre viitor. Ceea ce in trecut a fost un dezavantaj, in cazul de fata reprezinta un avantaj, pentru ca in trecut preturile au scazut

 Ha, ha, ha! Aici se vede ce fin simt al umorului are autorul. Anticipatiile inflationiste se modifica as we speak. Iar ultima parte a citatului pare sa sugereze ca publicul este prea naiv ca sa isi dea seama care va fi inflatia cu adevarat, deoarece "se uita in trecut". Cu atat mai rau pentru consumator! Daca statul recurge la astfel de "surprize" consumatorul poate fi luat pe nepregatite, e adevarat. Dar cum sa spui atunci ca surpriza este in favoarea lui?! Hai sa luam un caz istoric. Dupa 1990 rata inflatiei in Romania a batut spre 300%, iar rata dobanzii la depozite s-a ridicat pe la 70%. Deponentilor li s-a confiscat practic averea pe care o tineau in banci. De ce? Pentru a sustine industria neperformanta ridicata de Ceausescu, dar asta este alta discutie. Important este ca romanii au avut parte de o surpriza monetara si, nefiind obisnuiti cu devalorizarea (doar veneau dupa decenii de preturi inghetate) au luat teapa. Cum s-ar spune, au avut anticipari adaptive, uitandu-se prea mult in trecut si prea putin la masurile politice curente! Inflatia a crescut lent, pe masura ce oamenii au inteles ca cresterile de salarii si subventiile acordate intreprinderilor de stat nu fac decat sa sporeasca inflatia.

Observati si ca acest argument este o in directa contradictie cu argumentul (1), care spune ca populatia accizele nu vor fi suportate de populatie. Acum aflam ca vor fi suportate de fapt, dar fara sa isi dea seama.

    7. Rata inflatiei va cobori la un minim istoric in 2014

Ponderea combustibililor in IPC este de 8%, chiar actualii decidenti politici spuneau acum cativa ani ca scumpirea benzinei cu 10% duce la cresterea inflatiei cu 0,6%. In plus, nu poti sa pui boii inaintea carului: inflatia este un rezultat al scumpirii carburantilor, nu viceversa. Inflatia ar fi fost si mai mica in 2014 fara cresterea impozitarii carburantilor.

     8. Mentinerea pe termen mediu a unui output gap negativ (diferenta dintre productia efectiva si cea potentiala) va conduce in continuare la presiuni deflationiste si la ajustari posibil abrupte ale deficitului de cont curent. Cu anticipari dezinflationiste din ce in ce mai favorabile, la niveluri joase, Romania ar merge periculos pe sarma. Orice soc intern sau extern asupra output gap ului s-ar traduce prin pericolul deflatiei, un proces mult mai periculos decat ceea ce traim acum. Fortand putin, putem vedea peste timp ca o  crestere a accizelor a "indulcit" mixul de politici monetar-fiscale, fara sa se intentioneze neaparat acest lucru.

Acest argument chiar este provocator. Atat de provocator incat nu voi mai adauga nimic in afara de faptul ca il astept mai intai pe Cristian Socol sa ne explice de ce deflatia pretului la benzina este un lucru rau. De ce deflatia pretului la alimente e un lucru rau. De ce deflatia pretului la computere si electronice e un lucru rau.

Asa cum ziceam in deschidere, a fost omis singurul motiv care, in opinia mea, ar putea justifica actuala politica fiscala. Este vorba de prevenirea unui nou boom ca in anii 2004-2008. Daca va amintiti - si trebuie sa va amintiti, pentru din acest motiv ati acuzat de iresponsabilitate guvernul Tariceanu! - in acei ani atat politica monetara cat si politica bugetara au fost expansioniste. Acest lucru a accentuat boom-ul. Acum am impresia ca politica fiscala tamponeaza frontal politica monetara: pe de o parte politica monetara imprima rate negative ale dobanzii si vrea cresterea creditarii, pe de alta parte guvernul vine si mareste poverile fiscale. S-ar putea sa nu fie chiar rau, la urma-urmei, desi vorba autorului, nimeni nu urmareste neaparat acest lucru!

Comenteaza pe blogul profesorului Glavan


Citeste mai multe despre   










2109 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi