Programul curent de asistenta financiara preventiva al Romaniei cu FMI si Comisia Europeana este in continuare in vigoare, in ciuda anuntului presedintelui Basescu de accepta proiectul de buget al tarii pe anul 2013 si memorandumul de intelegere pentru cea mai recenta vizita de evaluare din acord, considera Theodor Stolojan, vicepresedinte al Comisiei pentru politici economice si monetare a Parlamentului European. Intr-un interviu acordat, la Bruxelles, publicatiei HotNews.ro, europarlamentarul PDL/PPE a comentat ultimele evolutii economice din Romania si modul cum sunt ele percepute de la nivelul institutiilor europene, atragand atentia ca disputele interne asupra bugetului de stat si a acordului cu FMI si CE afecteaza imaginea tarii in ochii investitorilor.
Rep. Care sunt consecintele situatiei create in urma anuntului presedintelui Basescu de a refuza semnarea Memorandumului cu FMI si CE si promulgarea proiectului de buget pe anul 2014?
Theodor Stolojan: In primul rand, trebuie sa discutam despre imaginea pe care Romania o prezinta in afara, mai ales in lumea investitorilor. Sigur, e important si pentru UE, si pentru FMI, dar discutam in primul rand despre investitori. Atunci cand intr-o tara factorii de decizie importanti, cum sunt presedintele, prim-ministul, presedintii de Camere au mesaje diferite, imaginea e proasta. Adica, o tara unde vesnic sunt probleme, unde oricand te poti astepta la decizii care sa surprinda lumea investotorilor. Or, lumea investitorilor ultimul lucru pe care il doreste este sa fie surprinsa de o serie de decizii pe care sa nu le inteleaga sau sa nu existe o predictibilitate in evolutia deciziilor intr-o tara.
Romania actioneaza exact invers. Avem aceste neintelegeri evidente intre principalii factori de decizie politica, economica in Romania. Pe de alta parte, sigur ca avem masurile luate de Guvernul Ponta -sustinut de PSD si PNL - masuri de introducere a unor noi impozite sau de crestere a unor impozite, anuntate peste noapte si care evident au surprins aceasta lume a investitorilor, companiile transnationale din Romania.
Din acest punct de vedere suntem in afara oricarei cutume, oricarui principiu de fundamentare, de elaborare a unor politici economice coerente ale unei tari care sa fie predictibile si in care investitorii s poata sa-si faca niste planuri de investitii pe termen mediu si lung.
Rep: Care este reactia investitorilor?
T.S.: Reactia investitorilor este de asteptare, de a vedea ce se intampla, ce urmeaza, este de expectativa. Si nu trebuie sa ne miram ca volumul investitiilor straine scade de la an la an in Romania.
Rep: Care credeti ca este perceptia celor de la Comisia Europeana si de la FMI asupra situatiei din Romania?
T.S.: Acest acord este cu FMI si CE, deci este un acord mai complicat decat simplele acorduri numai cu FMI - aici treaba este extrem de conditionata in Romania. Nu discut acum despre justetea, argumentarea economica a unor masuri sau altora. Eu vorbesc despre politizarea excesiva in Romania care impiedica o dezbatere normala, cu argumente.
Din aceasta politizare excesiva, problema in Romania capata o importanta si produce atat zgomot incat lumea incepe sa-si imagineze ca e vorba despre un uragan, un cutremur ceva. Nu.
In relatia cu CE, cu FMI, se intampla ca un guvern sau altul, o tara sau alta sa ceara rediscutarea unor conditii agreate. Acest lucru se intampla nu numai in Romania, ci si in alte tari, se schimba conditiile economice, se evolueaza altfel decat au fost avute in vedere pentru incheierea acordului. In Romania avem aceasta situatie in care presedintele este in dezacord cu Guvernul pe o anumita masura economica, marirea accizelor.
Un fapt care se intampla in multe acorduri intre guverne si FMI si care se rezolva prin discutii, prin negocieri, la noi capata o dimensiune de catastrofa.
Rep.: Spuneti, deci, ca este exagerat?
T.S.: Da. Politizandu-se imediat, capata o dimensiune din aceasta catastrofica. Ceea ce sigur ca trebuie sa ne fie foarte clar este ca politica economica nu poate fi despartita de problemele politice ale unei tari. Cu Comisia Europeana, cu FMI, putem redeschide discutiile. Evident, avem intarzieri, avem unele consecinte, pentru ca pana nu sunt clarificate lucrurile, pietele financiare, investitorii care ne intereseaza im mod deosebit stau in expectativa, deci intarzierea ne costa oricum.
Rep.: Intarzierea ne poate costa si prin majorarea CDS-ului Romaniei, prin cresterea rescului de tara si scumpirea creditelor acordate Romaniei pe pietele financiare internationale?
T. S.: Neclaritatea, lipsa de credibilitate intotdeauna maresc riscul pentru o tara, Dar, daca nu am politiza excesiv, am putea discuta in liniste toate aceste probleme si le putem rezolva in timp foarte scurt.
Rep.: Concret, cum se vede la Bruxelles blocajul acesta de la Bucuresti?
T.S.: Comisia Europeana si autoritatile UE au probleme mult mai complicate - problema Ucrainei, negocierea Parteneriatului de liber schimb si investitii cu SUA, probleme cu crearea Uniunii Bancare. Deci Europa are probleme foarte serioase ca sa o percoupe foarte mult ca presedintele are o gandire economica, iar guvernul alta, in Romania. Comisia Europeana asteapta, pentru ea asteptarea inseamna ca nu trebuie sa se grabeasca cu negocierea, de exemplu, pentru Acordul de parteneriat pentru fondurile europene 2014-2020. Totul are un cost.
Rep.: Domnule Stolojan, ce solutii sunt acum pentru Romania?
T.S.: Solutiile sunt de doua feluri, complementare, pentru ca nu se exclud una pe alta. Una este solutia constitutionala, in care presedintele respinge bugetul, Parlamentul il retrimite la Presedinte, care, potrivit Constitutiei, este obligat sa il promulge. Sau il mai poate contesta la Curtea Constitutionala si nu stii ce poate iesi de acolo.
Rep.: Romania a demarat acest acord in iulie. Mai este in vigoare?
T.S.: Acordul este in vigoare. Ceea ce urma sa aiba loc in decembrie era prima etapa de evaluare a indeplinirii criteriilor din acord pentru etapa respectiva, printre care era si bugetul, si deschiderea primei transe din acordul preventiv.
Rep.: Deci din punct de vedere tehnic care ar fi problema?
T.S.: Nu este o problema tehnica, cei de la Comisia Europeana asteapta, ei isi iau leafa luna de luna, nu au nicio problema.
Rep.: La noi este si o problema, pentru ca poresedintele Romaniei nu are nici puterile unui presedinte de republica prezidentiala, nici nu este slab ca un presedinte de republica parlamentara.
T.S.: Da, dar este in procesul legislativ al Romaniei.
Rep.: Si atunci de ce a fost sarit din schema de negociere intre Guvernul Romaniei, Banca Nationala si Comisia Europeana si FMI?
T.S.: Asta e o problema de nefunctionare a Constitutiei Romaniei. Practic, Guvernul trebuia sa ia un mandat, inteleg ca nu a luat un mandat. Practic, Guvernul nu coopereaza, pentru ca simpla cooperare institutionala nu este suficienta. Putea sa aiba o relatie normala de cooperare, in care prim-ministrul putea sa-l informeze pe presedinte, sa-i prezinte proiectul de buget, ce au de gand sa faca.
Rep.: A cazut coabitarea?
T.S.: Coabitarea este pur si simplu institutionala. Or, nu toate problemele pot fi rezolvate institutional. Unele probleme se rezolva dand un telefon prim-ministrului, intalnindu-te imediat, in ora urmatoare, analizand...
Rep.: O chestiune este acel top-up de care Romania beneficiaza la absorbtia fondurilor UE. Noi, avand acord cu CE, beneficiem de acele 10 puncte procentuale in plus la contributia UE pentru finantarea proiectelor europene. Ce se intampla acum cu top-up-ul?
T.S.: Beneficiem in continuare de top-up pentru ca acordul este in vigoare, nu este anulat. Acordul cu Comisia si FMI are o etapa intarziata. Sigur ca poti gasi cate unul pe la Comisia Europena sa spuna ca e ceva neclar pentru a mai sta putin pe loc. Insa problema Romaniei este foarte mare, pentru ca numai in 2 ani noi ar trebui sa absorbim vreo 17 miliarde de euro - 14 miliarde neabsorbiti pana la 31 decembrie la fondurile de coeziuen si inca vreo 3 miliarde la fondurile de dezvoltare rurala.
Rep.: Dar proiectul de buget de stat in sine, sustine o crestere economica reala?
T.S.: Romania are crestere economica, dar nu are suflu. Mai mult, cesterea asta economica se pare ca nu creeaza locuri de munca. Cresterea economica este legata de investitii. Investitiile straine se duc in jos, bancile din Romania inca doi ani de zile nu au treaba cu economia reala, ele au treba cu credietele neperformante, cu restructurari, cu bancile-mama. Si atunci care era speranta noastra - bugetul si fondurile europene. Bugetul a fost facut cu spatele la mediul de afaceri - prin cresteri de impozite - si cu fata la anul electoral.
Rep.: Trecand de la una la alta, Guvernul a anuntat programul national de constructie de autostrazi. Cum vedeti acest plan?
T.S.: Fiecare vede cum autostrazile in Romania acum nu mai trec pe prioritatea stiuta si care raspunde inetreselor celui mai mare exportator roman - Dacia Renault, adica autosrada Sibiu-Pitesti, ci trece pe la domnul Dragnea si pe la domnul Oprisan. Ma uitam la traeul autostrazii care trece pe la domnul Oprisan ca merge in unghi ascutit, ca trebuie sa treaca prin curte pe la domnul Oprisan.
Rep.: Da, dar trebuie sa recunoasteti ca si domnul Boc, cand era prim-ministru, a facut la Cluj la dansul lucrari de infrastructura.
T.S.: Da, pentru ca era nevoie, este centura Clujului, mai ales ca era pe traseul Autostrazii Transilvania. Oricum, o asemenea gandire pe termen lung, care trebuie bazata pe analize si calcule economice, nu poate sa fie lasata la mana lui Hrebenciuc si a lui Fenechiu. Planul de autostrazi al PSD si PNL ne arata ca e facuta nu sa raspunda cu prioritate intereselor celui mai mare exportator din Romania, ci intereselor acestor baroni locali.
Faptul ca spun ei "Domn'e, costa foarte mult autostrada aia si ne-ar absorbi toti banii"... Pai e prioritate, pentru asta se stabilesc prioritati, concentrezi toti banii si termini ceva care raspunde celei mai mari prioritati a Romaniei. Nu misiunea istorica de a lega toate regiunile. Nu. Prioritatea noastra este sa raspundem intereselor celui mai mare exportator din Romania, de care depind locurile de munca ale foarte multir romani.
1
3
