Romanii au cheltuit in toamna anului trecut 2.267 de lei lunar dintr-un venit total de 2.528 de lei, trei sferturi din bani ducandu-se pe consum, se arata intr-un comunicat transmis miercuri de statisticienii romani. Statisticienii masoara veniturile totale adunand la veniturile banesti si pe cele in natura. Din acest punct de vedere, veniturile banesti, de 2.182 lei sunt mai mici decat cheltuielile, de 2.267 lei. E drept ca aceste cifre variaza in functie de ocupatie, numar de copii in intretinere sau alte variabile, dar in mare parte ele sunt o consecinta indirecta a politicilor fiscale aplicate. In tarile vest-europene, cele mai ridicate cheltuieli sunt cele cu locuinta, urmate de cele cu taxele si impozitele, consumul privat fiind pe al treilea loc.
Orice decizie luata de autoritatile fiscale se transmite in comportamentul de consum al populatiei. Scaderea puterii de cumparare a venitului disponibil, inflatia, preturile si tarifele in crestere la unele marfuri si servicii, au determinat gospodariile sa-si reduca consumul la strictul necesar sau sa incerce sa pastreze cat mai mult posibil nivelurile anterioare de consum in detrimentul economisirii.
- Informatiile cuprinse de ancheta privind veniturile si cheltuielilor gospodariilor permite identificarea categoriilor de gospodarii/persoane defavorizate si analiza impactului diferitor programe si politici asupra situatiei socio-economice a populatiei. Totodata, permite determinarea ponderilor utilizate la calcularea IPC, evaluarea consumului final al gospodariilor casnice si masurarea saraciei si a excluderii sociale.
Pe medii de rezidenta, veniturile banesti medii pe o gospodarie din urban au fost de 1,7 ori mai mari decat cele ale gospodariilor din rural si au reprezentat 91,3% din veniturile totale pentru urban si 66,0% pentru rural. Pe regiuni, veniturile banesti medii pe gospodarie cele mai mari s-au realizat in regiunea Bucuresti-Ilfov (2896 lei), iar cele mai mici in Sud-Vest Oltenia (1807 lei). Raportul dintre veniturile banesti medii cele mai mari (Bucuresti-Ilfov) si veniturile banesti medii cele mai mici (Sud-Vest Oltenia) a fost de 1,6 : 1.
- Veniturile
Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, in trimestrul III 2013, veniturile totale medii lunare au reprezentat, in termeni nominali, 2528 lei pe gospodarie si 886 lei pe persoana.
Veniturile banesti au fost, in medie, de 2182 lei lunar pe gospodarie (765 lei pe persoana), iar veniturile in natura de 346 lei lunar pe gospodarie (121 lei pe persoana).
Salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa de venituri (49,1% din veniturile totale ale gospodariilor in trimestrul I 2013, respectiv 51,2% in trimestrul II si 53,1% in trimestrul III 2013).
La formarea veniturilor totale ale gospodariilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale (22,7%), veniturile din agricultura (4,2%), veniturile din activitati neagricole independente (2,9%) si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei (1,7%). O pondere importanta detin si veniturile in natura (13,7%), in principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (12,0%).
Diferente de nivel si, mai ales, de structura intre veniturile gospodariilor s-au inregistrat in functie de mediul de rezidenta. Astfel, in trimestrul III 2013, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 38,7% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 13,7% mai mari fata de ansamblul gospodariilor. In urban, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 65,2% din salarii, de 21,2% din prestatii sociale, veniturile in natura reprezentand 6,9% din total. In rural, principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 35,2% din totalul veniturilor.
Cea mai mare parte a acestora (24,8% din totalul veniturilor) a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din agricultura asigurand 10,4% din veniturile totale ale gospodariilor din mediul rural. O contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor salariale (31,1%) si celor din prestatii sociale (25,3%).
- Cheltuielile
Cheltuielile totale ale populatiei, au fost, in trimestrul III 2013, in medie, de 2267 lei lunar pe gospodarie (794 lei pe persoana) si au reprezentat 89,7% din nivelul veniturilor totale.
Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.).
Structura pe destinatii a cheltuielilor prezinta diferente importante de la o categorie de gospodarii la alta, mai ales in ceea ce priveste ponderea transferurilor si a cheltuielilor pentru
productia gospodariei, a cheltuielilor banesti de consum si a consumului din resurse proprii, diferente strans legate de nivelul veniturilor salariale si al contravalorii consumului din resurse proprii, ca si de ponderea lor in veniturile gospodariilor
Pe regiuni, cheltuielile de consum au fost apropiate ca marime medie pe gospodarie. Exceptie face regiunea Bucuresti-Ilfov unde acestea au fost mai mari cu circa 14% fata de media pe tara. De asemenea, si in ceea ce priveste cheltuielile de consum pe cele trei categorii de bunuri (alimentar, nealimentar si servicii), cel mai inalt nivel mediu lunar pe o gospodarie a fost atins in regiunea Bucuresti-Ilfov.
Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea de actiuni etc. detin o pondere foarte mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei (doar 0,8%).
Unele particularitati in ceea ce priveste marimea si structura cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul de rezidenta. Astfel, in timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodarie al cheltuielilor totale de consum, este mai mare in urban fata de rural cu 450 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 46 lei. Aceasta deriva din faptul ca, in rural, 42,9% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii, in timp ce in mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 17,3% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Conform clasificarii standard pe destinatii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare si bauturile nealcoolice au detinut, in trimestrul III 2013, in medie, 40,9% din consumul gospodariilor.
O componenta a consumului, cu pondere relativ mare in cheltuieli, este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In trimestrul III 2013, aceasta a reprezentat 19,5% din cheltuielile totale de consum. In cadrul cheltuielilor cu locuinta cea mai mare pondere a detinut-o cheltuielile necesare functionarii si incalzirii locuintei (15,5%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodarii pentru hoteluri, cafenele si restaurante (1,1%) si cele pentru educatie (0,3%).
0
3
