BNR a decis miercuri reducerea dobanzii-cheie la nivelul de 3,75% pe an de la 4% precum si reducerea ratei rezervei minime obligatorii (RMO) aplicabile bancilor atat la lei ( la 12% de la 15% ) si la valuta (la 18% de la 20%). De asemenea, CA al BNR a decis gestionarea adecvata a lichiditatii din sistemul bancar. Deciziile BNR vor fi prezentate de Guvernatorul BNR in cadrul unui briefing de presa la ora 16:00 la sediul BNR. Ele nu constituie o surpriza, fiind asteptata de jucatorii din piata.
"CA al BNR reitereaza ca utilizarea judicioasa a tuturor instrumentelor de care dispune banca centrala in conditiile monitorizarii atente a evolutiilor interne si ale mediului economic international este de natura sa asigure stabilitatea preturilor pe termen mediu si stabilitatea financiara", se arata in comunicatul Bancii Centrale.
"Practic, Banca Centrala a continuat ciclul de reducere a dobanzii de referinta, initiat in iulie 2013 (undershooting dupa parerea mea), decizie determinata de nivelul redus al presiunilor inflationiste (fiind in crestere perceptia cu privire la riscul deflatiei), dar si de climatul dificil din sfera creditarii si a investitiilor. Aceasta decizie va contribui la refacerea potentialului economic puternic afectat negativ de incidenta valurilor Marii Recesiuni", explica Andrei Radulescu Senior Investment Analyst la SSIF Broker.
Totodata, mai adauga acesta, deciziile de reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in RON si valuta ale insitutiilor de credit au fost sustinute de ameliorarea stabilitatii macro-financiare si de persistenta blocajului in sectorul bancar intern. De fapt, BNR a semnalat debutul procesului de reducere graduala a ratelor rezervelor minime obligatorii, in convergenta catre nivelurile din Zona Euro. Normalizarea ratelor rezervelor minime obligatorii ar putea determina accelerarea vitezei de circulatie a banilor, contribuind la amelioarea climatului din sfera creditarii (in special, finantarea pe termen mediu si lung), cu implicatii pozitive pentru evolutia formarii brute de capital fix in trimestrele urmatoare.
Guvernatorul BNR a repetat in numeroase randuri ca acest ciclu de relaxare a politicii monetare ar trebui sa se vada in reluarea creditarii de catre banci, dar piata creditului nu da semne de imbunatatire.
Isarescu a aratat la finele anului trecut ca este mai degraba in interesul bancilor comerciale sa coboare mai repede dobanzile la credite, pentru ca indicatorii lor depind de soldul creditarii.
"Deci este in interesul lor, asta ca sa dispara orice comentarii ca le dam indicatii. Cunoastem foarte bine datele sistemului bancar romaneasc si dea aceea am spus ca este in interesul bancilor sa coboare cat mai repede si pana la nivelul la care cerera de credite se va revigora. Eu, personal, cred foarte mult ca cererea scazuta a fost determinata si de costul ridicat", a continuat seful bancii centrale.
El a criticat bancile cu nivel mare de credite neperformante ca trateaza similar atat clientii buni, cat si clientii rau-platnici.
"N-are rost unui client mare, o intreprindere profitabila, sa-i ceri o dobanda de 8-9% (...) Cresterea profitului bancilor nu va veni din marja, ci din volum. Orice negustor stie ca pe termen lung nu castigi din marja, ci din volum", a mai spus Isarescu.
De partea cealalta, bancile sustin ca nu pot sa dea credite pe cat de multe si-ar dori din cauza cererii anemice, a abuzului de insolvente si a neperformantelor inregistrate. Circa 21,6% din creditele acordate de bancile din Romania sunt considerate neperformante.
0
1
