Reglementarile europene care ar urma sa separe diversele activitati bancare pentru a evita o noua criza financiara vor merge mai departe decat legislatia germana si cea franceza in vigoare, reiese dintr-o versiune provizorie a unei propuneri legislative obtinute de AFP.

Textul pe care Comisia Europeana se pregateste sa il propuna este totusi un pas inapoi prin comparatie cu recomandarile facute de un grup condus de guvernatorul Bancii Finlandei, Erkki Liikanen. Spre deosebire de raportul emis de grupul de experti la sfarsitul anului 2012, textul Comisiei nu prevede separarea obligatorie a activitatilor bancare cu risc ridicat de "serviciile bancare cu amanuntul" (credite acordate persoanele fizice si juridice).

Reglementarile se vor aplica doar unui grup de circa 30 de mari banci europene, cu pozitii sistemice, aflate in zona euro, fie ca este vorba de Marea Britanie sau Suedia, se arata in proiect.

Noile reglementari ar urma sa interzica bancilor sa investeasca pe cont propriu, aspect care nu apare nici in legislatia bancara franceza, nici in cea germana, ambele adoptate in 2013.

"Industriile bancare din Franta si Germania au inceput deja sa se ingrijoreze, pentru ca reforma propusa de Michael Barnier (actualul comisar pentru Servicii Financiare - n.red.) merge mai departe decat reformele adoptate la nivel national", a declarat pentru AFP Séverine Neervoort, consultant in biroul de la Bruxelles al firmei de consultanta MHP Communications.

Interdictia de a investi pe cont propriu nu apare nici in legislatia britanica, desi aceasta este mai dura decat cea germana sau franceza impunand stricta separare a serviciilor bancare comerciale de activitatile de investitii.

Proiectul de regulament al CE prevede ca autoritatile cu rol de supraveghere (Banca Centrala Europeana in zona euro) au sarcina de a identifica bancile sistemice, in functie de anumite niveluri de activitate.

Autoritatile de supraveghere ar urma sa determine daca anumite activitati ale acestora, in functie de mai multe criterii, printre care marimea si riscurile asociate, ar trebui sa fie separate pe filiale. Printre aceste activitati mai figureaza rolul jucat de institutia bancara pe piata.

"Desi opereaza in cadrul regulilor stabilite de catre Autoritatea Bancara Europeana si de catre Comisie, supraveghetorii vor dispune si de un oarecare spatiu de manevra. In aceste conditii, se pastreaza multe dintre incertitudini", subliniaza Séverine Neervoort.

Propunerea Comisiei Europene este, in principal, de a armoniza normele la nivel european, insa modelul ales ar putea conduce la un tratament diferentiat aplicat de BCE si de catre ceilalti supraveghetori.

Un purtator de cuvant al Comisiei Europene a declarat vineri ca acest proiect legislativ va fi prezentat "inainte de finalul lunii" de catre comisarul european pentru Servicii Financiare, Michael Barnier, care promisese initial ca documentul va fi gata la jumatatea anului 2013.

Noua legislatie bancara ar urma sa intre in vigoare din 2018, cu aplicarea partiala din 2020 si o posibila separare a activitatilor bancare.