Alegerile din acest an, o vreme insuficient de buna din punct de vedere al agriculturii. eventuale intarzieri in implementarea prevederilor din cadrul Acordului Stand-By, o deteriorare a situatiei din sectorul bancar sau o inrautatire a climatului european (care ar putea afecta exporturile)- acestea sunt principalele riscuri pe care SSIF Broker le estimeaza pentru economia Romaniei, conform Raportului macroeconomic remis marti, HotNews.ro (vezi atasament)

"Ne putem astepta la o dinamica a PIB de 2,6% an/an in 2013 si 2014 si de 3,3% an/an in 2015, potrivit scenariului de baza al SSIF Broker, materializat in Raportul macroeconomic mondial. Acest scenariu se bazeaza posibila atenuare a decalajului intre dinamica cererii externe nete si sub-performanta cererii interne ca urmare a relansarii investitiilor in economia reala pe termen mediu". Conform scenariului central consumul privat ar putea consemna un avans de 1,4% an/an in perioada ianuarie - iunie 2014, se mai arata in Raport. Documentul mai mentioneaza ca fiind an electoral consumul public ar putea creste cu 1,5%.

Riscuri

Se pot mentiona o serie de factori de risc pentru acest scenariu central:

•  Climatul macro-financiar global, in general si european, in special (mix-ul de politici economice din Statele Unite, intensificarea riscului deflatiei in Zona Euro, problemele din sfera economiilor emergente);

• Evolutia perceptiei de risc cu privire la factorii politici interni, mai ales in contextul anului electoral (alegeri europarlamentare, alegeri prezidentiale) (ex. posibilitatea unei noi crize politice determinata de ruperea coalitiei de guvernare);

• Intarzieri in implementarea prevederilor din cadrul Acordului Stand-By;

• Perpetuarea si/sau reintensificarea riscului in sfera sectorului bancar;

• Climatul meteo cu impact pentru dinamica productiei agricole in 2014 (agricultura a avut o contributie record la PIB-ul din 2013).

Unde ne aflam din punct de vedere economic?

• INS a publicat estimarile provizorii II cu privire la evolutia economiei in trimestrul III 2013. Economia Romaniei a crescut cu 1,6% qoq si 4,1% an/an. Cu toate acestea, se noteaza diferente importante la nivelul dinamicii componentelor PIB (din perspectiva cererii agregate). Spre exemplu, cererea externa neta a contribuit cu 4,5 p.p. la dinamica PIB in T3, ritm revizuit in scadere de la 5,1 p.p.: exporturile au crescut cu 21,7% an/an (vs. 19.1% an/an, estimarea anterioara), in timp ce importurile s-au majorat cu 8% an/an (comparativ cu 5,1% an/an, estimarea anterioara).

• Consumul privat (principala componenta a PIB) a crescut cu doar 0,5% an/an, ritm revizuit in scadere de la 1,6% an/an (estimarea anterioara). De asemenea, contractia consumului public a fost mai severa raportat la estimarile precedente: componenta individuala a scazut cu 6,9% an/an, in timp ce componenta colectiva a consemnat un declin de 5,9% an/an. Formarea bruta de capital fix s-a contractat cu 4,1% an/an, ritm apropiat de estimarea anterioara (declin cu 4% an/an).

• Din perspectiva cererii agregate, exporturile au crescut cu 15,3% an/an, in timp ce importurile s-au majorat cu doar 2,8% an/an (evolutie care reflecta ajustarea cererii interne, dar si climatul investitional dificil). Consumul privat a urcat cu doar 0,1% an/an, in timp ce consumul public s-a contractat cu aproximativ 3,5% an/an. Formarea bruta de capital fix a consemnat un declin de 4% an/an, in timp ce stocurile au avut o contributie negativa de -1,1 p.p. la dinamica PIB.

• In perioada recenta s-au consemnat evolutii mixte ale indicatorilor macroeconomici, ceea ce exprima premise de decelerare a economiei, dupa avansul puternic din trimestrul III 2013.

• In noiembrie exporturile au scazut cu 3,8% mom (la 4,5 miliarde EUR), o corectie normala dupa nivelul record atins in octombrie (evolutie sustinuta si de productia agricola record). Importurile au consemnat o contractie mai severa (8,1% mom, la 4,9 miliarde EUR), evolutie care poate fi explicata de decizia FORD de a opri temporar productia la Craiova, dar si de declinul importurilor de alimente. Prin urmare, deficitul balantei comerciale s-a atenuat cu 39,5% mom, la 0,4 miliarde EUR.

• Evolutia cererii externe se reflecta in sfera industriei interne. Productia industriala a crescut cu 9% an/an in noiembrie, evolutie determinata, in principal, de dinamica ramurei prelucratoare (+10,1% an/an). In analiza pe grupe industriale se noteaza evolutia bunurilor de capital (+11,7% an/an) si a bunurilor de consum indelungat (+10,1% an/an), ceea ce exprima premise mai bune pentru comportamentul investitiei fixe in trimestrele urmatoare.

• In industrie, explicate de faptul ca exporturile par sa fi atins maximele, iar cererea interna inca nu are forta necesara pentru a sustine intreaga economie. Mentionez in acest context declinul comenzilor noi in industrie cu 10,2% mom in noiembrie, evolutie determinata, in principal, de contractia componentelor bunuri de capital (cu 16,8% mom). Totodata, comenzile de bunuri de uz curent si de bunuri intermediare au scazut cu 4,7% mom, respectiv 2,8% mom. Pe de alta parte, comenzile de bunuri de consum indelungat au crescut cu 16,8% mom.

• Dupa parerea mea sectorul de constructii a atins minimul in a doua jumatate a anului 2013. In scenariul central ma astept la o ameliorare graduala a sectorului de constructii in trimestrele urmatoare, pe fondul relansarii investitiilor (atat publice, dar si private). Conform Bugetului de Stat pe 2014 ponderea investitiilor publice in PIB va creste la 6% (de la 4% in 2013).

• In ceea ce priveste consumul public am asistat la o ajustare mai severa in luna noiembrie, pentru respectarea tintei de deficit convenita de Guvern cu autoritatile internationale (la 2,5% din PIB). Astfel, cheltuielile bugetare s-au contractat cu 0,9% an/an in perioada ianuarie-noiembrie (in termeni reali, dupa ajustarea cu inflatia), dupa avansul de 0,1% an/an consemnat la 10 luni.

• Deficitul bugetar a consemnat un nivel de 9,8 miliarde RON in perioada ianuarie-noiembrie, echivalentul a 1,56% din PIB. Pentru acest an previzionez un deficit bugetar de aproximativ 2,5% din PIB. In scenariul macroeconomic central, deficitul bugetar s-ar putea reduce la 2,3% din PIB.

• La nivelul pietei fortei de munca numarul de someri a continuat sa creasca in noiembrie, cu 4 mii, la 740 mii, evolutie determinata de climatul investitional dificil. Rata somajului a stagnat la 7,3%. Atrag in continuare atentia cu privire la faptul ca nivelul actual al somajului este determinat, in principal, de componenta structurala. Prin urmare, sunt necesare importante investitii in economia reala si noi reforme structurale pentru ameliorarea sustenabila a climatului laboral.

In scenariul macroeconomic central revizuit in luna decembrie ma astept ca rata somajului sa se reduca de la 7,3% in 2013 la 6,9% in 2014 si 6,4% in 2015 (medii anuale). Acest scenariu este sustinut de perspectivele de relansare a investitiilor in economia reala, dar si de semnalele de intensificare a fluxurilor de migratie a populatiei active.

Citeste intregul Raport macroeconomic din documentul atasat