Banca Centrala a Turciei se reuneste marti intr-o sesiune de urgenta dupa ce lira s-a depreciat masiv. Rubla a iesit din coridorul tintit de banca lor centrala. In Argentina, Banca Nationala a cheltuit luni circa 135 milioane de dolari ca sa-si apere peso-ul. In Ucraina lucrurile nu stau foarte diferit. Unii vorbesc de un razboi valutar prin care statele isi depreciaza voit monedele pentru a-si face mai competitive exporturile. Altii vorbesc despre teama privind incetinirea economiei Chinei sau de rezultatul politicii de dobanda zero a FED-ului (sistemul bancilor centrale din SUA) si a BCE. Cert e ca asistam la un episod de deprecieri pe toate fronturile, in care a intrat (chiar daca mai usor) si leul romanesc.
Cand dobanzile sunt foarte scazute iar credite nu prea ai cum sa dai din cauza crizei economice, bancile isi orienteaza banii catre destinatii care sa le ofere randamente cat mai bune. Pana acum, banii se duceau in asa numitele economii emergente. Cand vine refluxul, banii se retrag si lasa in urma lor economii si valute slabite.
Nu orice devalorizare inseamna insa un razboi al valutelor, iar in multe tari deprecierea isi are cauze specifice care tin de propriile conditii economice. Argentina si Ucraina sufera de proasta gestionare economica. In Turcia si in Africa de Sud problemele vin din cauza ca cele doua state s-au intins peste cat le era plapuma. Brazilia si China au probleme structurale in economiile lor. Coreea de Sud a limitat expunerea valuta bancilor sale, instituind un control al capitalurilor care sa ii fereasca de socuri economice.
Intr-un discurs tinut la o conferinta desfasurata la Trezoreria SUA, fostul viceguvernator al Bancii Angliei, Paul Tucker (in prezent profesor la Harvard) vorbeste despre aceasta noua tendinta a politicilor de macroprudentialitate ale bancilor centrale care de multe ori incearca astfel sa evite reformele.
Potrivit lui Tucker, recenta criza isi are radacinile in defectele sistemului monetar international: surplusuri comerciale uriase- in special in Asia- care au creat bazine imense de economii care au inundat lumea, in special SUA.
In plus , ratele foarte scazute ale dobanzilor din Statele Unite si Europa a determinat investitorii globali sa mute sume uriase pe pietele emergente in cautare de randamente mai mari. Aceeasi miscare a provocat apoi temeri cu privire la aparitia unor bule speculative. Temerile au dus la instabilitate, iar instabilitatea la deprecieri masive pe pietele financiare.
Deocamdata se asteapta sedinta de politica monetara a FEDcare va lamuri intr-o oarecare masura cu privire la intentiile SUA.
Daca ne uitam la jumatatea plina a paharului, asemenea episoade au mai existat in pietele financiare, carora le convine de fapt nervozitatea si starea de confuzie, intrucat banii multi se fac pe piete agitate, nu in ape line si cristaline. Daca ne uitam insa la jumatatea goala, poate fi inceputul unei noi crize. Depinde de amplitudinea miscarilor viitoare daca un asemenea fenomen negativ se va petrece.
Deocamdata, asistam la episoade simultane de depreciere, in care si leul romanesc e inclus. Banca Nationala pare sa fi intervenit de cateva ori in piata (spun "pare" pentru ca BNR nu comenteaza niciodata asemenea interventii), iar atentia acordata cursului de schimb in asemenea perioade o depaseste pe cea acordata inflatiei (aflata la un nivel mai mult decat confortabil).
Estimarile pentru finalul acestui an al specialistilor din bancile romanesti situeaza leul intre 4,40 si 4,55.
0
2
