Rata de ocupare a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a fost in ultimul trimestru din 2013 de 59,5%, in scadere fata de cea inregistrata in trimestrul anterior (-1,5 puncte procentuale), a comunicat marti Institutul National de Statistica. Cu alte cuvinte, circa 5,9 romani din 10, avand varsta de 15-64 de ani aveau un job in ultimele 3 luni din anul trecut, fata de 6,1 romani, in trimestrul anterior. Aparent un indicator complex si dificil de interpretat, rata de ocupare este direct legata de evolutia PIB si ne ofera explicatii cu privire la ce anume nu merge in economie in general si pe piata muncii in particular. Iar motive de ingrijorare exista destule.
- Rata de ocupare difera pe regiuni geografice, pe grupe de varsta si pe gradul de educatie
Gradul de ocupare era mai mare pentru barbati (67,0%, fata de 51,9% pentru femei) si pentru persoanele rezidente in mediul rural (59,8% fata de 59,2% in mediul urban). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 22,8%, se mai arata in comunicatul INS.
Evident, rata de ocupare difera pe regiuni geografice, pe grupe de varsta si pe gradul de educatie. Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele in varsta de munca s-a
inregistrat in randul absolventilor invatamantului superior (icirca 80%). Pe masura ce scade
nivelul de educatie, scade si gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 62,1% dintre
persoanele cu nivel mediu de educatie si numai 40,9% dintre cele cu nivel scazut de
educatie. Pe zone geografice, rata de ocupare a atins cele mai ridicate valori in regiunea Nord-Est (63,4%) si in regiunea Bucuresti-Ilfov (63%), iar cele mai scazute in regiunile Sud-Est (52,4%) si Centru (51,9%).
- Legatura dintre rata de ocupare si PIB
Potrivit unui studiu facut la nivelul Academiei de Stiinte Economice si piblicat in Revista de Statistica, rata de ocupare influenteaza variatia Produsului Intern Brut in proportie de 60,95%, avand un coeficient de corelatie care indica o legatura puternica intre cele doua variabile.
Utilizand un model econometric complicat, in baza seriilor de date, studiul confirma relatia: PIB = - 633663 + 11150,08 RO.
Intre valoarea Produsului Intern Brut pe locuitor si cea a ratei ocuparii populatiei inregistrate in anii 2002 - 2011 exista o relatie directa semnifi cativa. Se poate afi rma ca o crestere cu un procent a ratei ocuparii va conduce la o majorare cu 11.150,08 unitati monetare a valorii Produsului Intern Brut pe locuitor.
- Ce disfunctionalitati din economie mai indica nivelul ratei de ocupare
Rata ocuparii este puternic influentata de evolutia demografica, se arata intr-o cercetare a lui Liviu Albu- Perspectivele pietei muncii din Romania in contextul strategiei EUROPA 2020.
In Romania, numarul total al populatiei a cunoscut o crestere continua in perioada 1960-1990, de la 18,4 milioane la 23,2 milioane (in anul 1990 fiind inregistrat de altfel recordul populatiei la scara istorica). Dupa anul 1990, insa, populatia a inregistrat o dinamica accentuat negativa, pana la doar 20,1 milioane in 2011, conform datelor publicate de INS. Sporul natural a fost permanent pozitiv intre 1960 si 1991, dar incepand cu 1992, acesta a devenit negativ. Emigratia a constituit principala cauza a reducerii numarului total al populatiei. Scaderea numarului total al populatiei intre 1990 si 2011 s-a datorat in proportie de 33,6% sporului natural negativ si in proportie de 66,4% emigratiei.
Daca ne uitam la distributia fortei de munca pe cele trei mari sectoare din economie, o sa constatam ca daca in cazul industriei ponderea ocuparii este apropiata de cea medie pe plan european, discrepantele majore sunt in cazul agriculturii si respectiv al serviciilor. Agricultura este supradimensionata in cazul Romaniei in privinta populatiei ocupate pe care o detine, in detrimentul sectorului serviciilor. Aceasta, in conditiile in care se cunoaste ca intr-o economie moderna, bine articulata, agricultura si-a restrans proportia in raport cu celelalte ramuri.
Avem un nivel extrem de scazut al productivitatii muncii din agricultura, de circa trei ori mai mic decat in Bulgaria. In schimb, in cazul productivitatii medii din industrie si respectiv din sectorul serviciilor, Romania devansa Bulgaria si Letonia. Mai mult, pe fundalul reducerii numarului populatiei ocupate (cu aproape 130 mii persoane), se constata, in mod oarecum surprinzator, ca o consecinta a crizei, sporirea cu 1,4 puncte procentuale a ponderii agriculturii in populatia ocupata civila (de la 28,7% la 30,1%) si reducerea indeosebi a ponderii industriei prelucratoare (-2,5 puncte procentuale) si constructiilor (-0,4 puncte procentuale). Practic, aproape intreaga populatie ocupata de peste 64 de ani (98,3%)
activeaza in agricultura. Forta de munca tanara (15-64 ani) este bine reprezentata
in ramurile: Hoteluri si restaurante , Comert si Alte activitati ale economiei nationale.
Structura dupa statutul profesional are un impact semnificativ asupra veniturilor. Situatia este dramatica, din acest punct de vedere, in agricultura, unde salariatii, avand un venit mediu lunar apropiat de media nationala, reprezinta doar in jur de 5% din populatia ocupata, in vreme ce ponderi semnificative au lucratorii pe cont propriu (52,9%) si lucratorii familiali neremunerati (41,6%), ale caror venituri sunt cu mult sub media veniturilor salariale
Nivelul productivitatii muncii este un indicator decisiv pentru stabilirea salariilor, a deciziilor privind investitiile, a migratiei intre ramuri a fortei de munca si capitalului si in final a orientarii politicilor economice si sociale si a strategiilor de restructurare si de reforma. In cadrul procesului de convergenta, tendinta spre apropiere a nivelului productivitatii intre ramuri si sectoare economice, intre regiuni si arii geografice joaca un rol esential.
- Unde suntem in Europa?
La nivelul Uniunii Europene existau inca diferente mari intre tari in privinta ratei de ocupare a populatiei, aceasta variind intre 55,4% (Ungaria) si 74,7% (Olanda). Romania se situeaza semnificativ sub media europeana, facand parte din acelasi grup de tari cu Bulgaria, Grecia, Lituania, Polonia, Slovacia si Spania (grup care devanseaza doar Italia si Ungaria, plasate pe ultimele doua locuri in UE).
0
5
