"Ingredientele tortului s-au schimbat. Cu actualele ingrediente nu ne mai iese acelasi tort ca in trecut", a declarat miercuri economistul sef al Bancii Nationale, la conferinta de risc de tara "Coface 2014", organizata de Coface si Agentia de presa Mediafax. Lazea facea referire la contributia capitalului, a fortei de munca si a productivitatii la cresterea economica. Cum se explica reducerea cresterii potentiale de la circa 5% pe an in perioada dinaintea crizei la aproximativ 2% in prezent? Este suficient sa analizam evolutia celor trei factori mentionati, care s-au deteriorat.
"Problema este aceea ca PIB potential in conditiile actuale, asa cum este determinat de factorii obiectivi care il compun (capital, forta de munca, productivitatea totala a factorilor) este de circa 2% pe an. PIB efectiv poate varia cu +/- 1% fata de PIB potential, in functie de anul agricol mai bun sau mai slab", a explicat economistul sef al BNR. (vezi mai jos)
Cum se explica reducerea cresterii potentiale de la circa 5 la suta pe an in perioada dinaintea crizei la aproximativ 2 la suta in prezent? Este suficient sa analizam evolutia celor trei factori mentionati:capitalul, forta de munca si productivitatea.
a) Capitalul are ca principala componenta Investitiile Straine Directe (ISD). In intervalul 2004-2008, acestea au crescut, in medie, cu 7,2 miliarde euro/an. In urmatorii cinci ani, 2009-2013, cresterea medie a ISD a fost de numai 2,3 miliarde euro/an. Economia a trebuit sa se ajusteze la intrari de investitii medii anuale cu 5 miliarde euro mai mici. O modalitate de a compensa acest handicap l-ar fi constituit atragere in totalitate a fondurilor europene nerambursabile, dar de abia in ultimul an (2013) intrarile de fonduri europene nete s-au apropiat de 4 miliarde euro (vezi mai jos)
Forta de munca s-a diminuat semnificativ in 2009-2013 fata de 2004-2008, ca urmare a intrarilor mult mai mici ale tinerilor care au implinit 18 ani (253 mii/an fata de 364 mii/an), consecinta a scaderii natalitatii dupa revolutia din 1989. Se observa ca natalitatea a continuat sa scada, consecintele urmand a fi vazute in 2014-2018, cand se va constata o noua diminuare a intrarilor in forta de munca a tinerilor care au implinit 18 ani (de la 253 mii/an la 235 mii/an).
Reducerea populatiei afecteaza PIB potential, chiar daca, paradoxal, contribuie la cresterea aritmetica a PIB/locuitor. Pe termen mediu si lung prevaleaza efectul negativ, deoarece un numar tot mai mic de salariati va trebui sa sustina un numar tot mai mare de pensionari.
- O posibila solutie este stimularea ramanerii in cadrul fortei de munca a persoanelor din categoria de varsta 65-74 de ani, care sunt capabile si dornice sa munceasca (nu printr-o crestere administrativa a varstei de pensionare, ci printr-o decizie liber consimtita). In cadrul Uniunii Europene, Romania are una dintre cele mai mici rate de participare a respectivei categorii de varsta.
Va trebui invinsa prejudecata ca orice varstnic ramas in campul muncii ocupa locul unui tanar. Aceasta logica, de tip sau/sau, este valabila in cadrul tarilor cu o forta de munca in crestere. Pentru tarile cu o forta de munca in scadere, precum Romania, logica care ar trebui sa prevaleze este cea de tip si/si, in sensul ca este nevoie de participarea atat a tinerilor, cat si a varstnicilor doritori sa lucreze.
Sunt multe masuri ce pot fi luate pentru imbunatatirea productivitatii, dar cele mai multe sunt in sfera imbunatatirii educatiei, sustine Lazea. A se vedea in acest sens performantele Estoniei si Poloniei, care au facut din educatie cheia de bolta a procesului de convergenta.
- Nu este normal ca profesorii din ciclul gimnazial si liceal sa caute o suplimentare a veniturilor prin industria meditatiilor private, care are un dublu dezavantaj: scade in mod deliberat calitatea actului didactic la cursuri si favorizeaza pe elevii cu situatia materiala mai buna.
Posibila solutie: cresterea semnificativa a salarizarii personalului didactic, dar numai in functie de gradul de promovabilitate al elevilor in treptele superioare de invatamant. Inlocuirea sistemului meditatiilor private cu un sistem al meditatiilor colective gratuite, dupa orele de curs, profesorii avand atat stimulentul (salarii marite),cat si penalizarea (promovabilitatea unui numar cat mai mare de elevi in treptele superioare de invatamant) necesare acestei schimbari.
- Nu este normal ca mediul rural, unde rezida circa 45 la suta din populatie, sa dea circa 1 la suta din totalul absolventilor de facultate.
Posibila solutie: facultatile de stat sa aloce, la admitere, o cota de 10 la suta din locurile gratuite absolventilor de liceu din mediul rural, selectionati in ordinea mediilor de absolvire. Acestia sa se angajeze in scris (impreuna cu co-garantori) ca la finalizarea studiilor universitare vor profesa in comuna natala un numar minim de ani, in caz contrar urmand sa ramburseze contravaloarea bursei primite.
- Nu este normal ca studentii la cursurile de zi sa lucreze dimineata (facand, din acesta, principala ocupatie) si sa se ocupe de studii doar in subsidiar (si facultativ).
Posibila solutie: prezenta la cursurile de zi trebuie sa redevina obligatorie. Studentii care nu isi pot permite efortul financiar trebuie sa beneficieze de una din urmatoarele alternative:
i.credit bancar pentru studii (garantat impreuna cu co-garantori)
ii.posibilitatea intreruperii studiilor pe o durata determinata in scopul acumularii de resurse financiare, urmata de reluarea studiilor.
0
0
