Bugetul de stat poate pierde circa 35 de miliarde de lei din cauza insolventelor companiilor, spune intr-un interviu acordat HotNews.ro Gelu Stefan Diaconu, presedintele ANAF. Mai mult, din cauza ca aceste sume sunt incluse in prognoza privind veniturile bugetare, ele fiind nerecuperate aproape in totalitate, si colectarea este sub prognoze, chiar daca in termeni reali ea a crescut cu cca 5%. Anul trecut, din 12.900 de firme in insolventa, aproape 10.000 au dat faliment, bugetul ne-mai-alegandu-se cu mare lucru. Altfel spus, ne chinuim sa gasim un spatiu fiscal de 3 miliarde de lei (cat ar fi impactul reducerii CAS cu 5 pp), dar din cauza unui cadrului legal deficitar privind insolventa renuntam la 35 de miliarde de lei. Vestea si mai proasta este ca saptamana viitoare proiectului Noului Cod privind Insolventa ar putea fi fi votat in plen, iar seful Fiscului spune ca acesta poate fi si mai rau decat actuala reglementare.

Gelu DiaconuFoto: AGERPRES

Rep: Care este suma creantelor bugetare ale firmelor aflate in insolventa in 2013?

Gelu Stefan Diaconu: Din datele pe care le avem astazi, sunt peste 26 de miliarde de lei, echivalentul a circa 6 miliarde de euro. In aceasta suma sunt incluse doar insolventele de peste 10 milioane lei, pe care le monitorizam la nivelul aparatului central al ANAF, si insolventele marilor agenti economici. Din estimarile referitoare la insolventele de sub 10 milioane, ar mai fi imobilizate creante bugetare 1-2 miliarde de euro.

Asta inseamna circa 7-8 miliarde de euro creante bugetare aflate intr-un stadiu sau altul al procedurilor de insolventa in derulare. Daca la aceasta suma mai adaugati datoriile curente rezultate in urma procesului de insolventa si sumele care se afla in contestatii, aproape 15% din totalul incasarilor bugetare anuale (care sunt parte a programului de colectare) sunt imobilizate in proceduri de insolventa. Dupa cum arata istoricul acestor proceduri, ele in cvasitotalitatea lor se transforma in arierate nerecuperabile. Si atunci nu poti sa nu te intrebi daca insolventa este intr-adevar in interesul mediului economic sau s-a transformat intr-o procedura de fraudare a bugetului de stat.

Asculta mai jos prima parte a interviului acordat de HotNews.ro de seful Fiscului

Descarca fisierul audio in format MP3

Rep: Dar nu toate insolventele sunt faliment...

GSD: In 2013 au fost in insolventa 12.798 de companii. O cifra enorma. La sfarstul anului 2013, 9.936, adica 85% au intrat in faliment. In acest caz, te intrebi daca mai era necesara procedura de insolventei cand falimentul parea inevitabil? Nu cumva aceasta procedura a fost utilizata ca subterfugiu pentru a fi protejat fata de creditori si mai ales fata de creditorul bugetar, adica de stat, creandu-se un avantaj disproportionat fata de companiile corecte care activeaza pe piata? Pentru ca exista un dezechilibru flagrant in piata din cauza acestei proceduri!.Intentia legiuitorului de a incerca sa gaseasca o solutie pentru a reintroduce in circuitul economic firmele care temporar au dificultati nu s-a mai transpus si in practica. In practica, aceasta intentie s-a transformat in mod cert intr-un mecanism de fraudare. Este un semnal foarte serios pe care noi il tragem de ceva timp.

Rep: Pai si insolventele acestea afecteaza colectarea?

GSD:Daca nu ar fi afectat colectarea, nu am fi tras un semnal de alarma atat de serios. Aceste sume ating 15% din totalul veniturilor bugetare. Creantele aflate in procedura de insolventa sunt incluse in capacitatea fiscala, fiind considerati bani recuperabili. Din pacate, acestia se transforma in arierate nerecuperabile si intrebarea este cat timp bugetul va putea suporta aceasta povara, fara sa apeleze la venituri din surse suplimentare?

Rep: Inteleg ca aceste sume sunt prevazute in planul de incasari. Nu stiam.

GSD: Sigur ca da. Noi cand defalcam pe subunitati de administrare programul de colectare avem in vedere toate arieratele recuperabile, inclusiv pe cele generate de insolventa.

  • Nu se poate pune  pe picior de egalitate o creanta bazata pe un interes privat, oricat de justificata ar fi, cu o creanta bugetara

Rep: Se pare ca saptamana viitoare va trece prin Parlament proiectul noului Cod al Insolventei. Ati participat la discutii? Ati incercat sa corectati din aceste neajunsuri?

GSD: Am participat cu specialistii din cadrul ANAF si ai MFP, am avut si interventii scrise la comisiile de specialitate din Parlament, am incercat sa ne impunem punctul de vedere..

Rep: Si...?

GSD: O spun cu toata mahnirea, nu cred am reusit. Si aceasta pentru ca nu am reusit sa convingem de faptul ca o creanta bugetara este fundamentata in toate cazurile pe un interes public, facand parte dintr-un buget promulgat printr-o lege.

Toate modificarile aduse Codului - in forma despre care am eu cunostinta- nu recunosc acest adevar fundamental: ca nu se poate pune pe picior de egalitate o creanta bazata pe un interes privat, oricat de justificata ar fi, cu o creanta bugetara care, odata neincasata creaza mari distorsiuni bugetului de stat, mediului concurential si economiei nationale in ansamblu

Asculta mai jos partea a doua a interviului

Descarca fisierul audio in format MP3

Rep:Ati incercat si pe cale politica sa rezolvati situatia?

GSD: Noi am reusit in prima forma promulgata prin OUG sa ne impunem in mare parte doleantele. Din analiza proiectului Codului Insolventei care se afla astazi la Parlament, pot spune ca aceasta forma este mai putin favorabila, raportat la nevoia de a asigura incasarea creantelor.

  • Procedura de pre-insolventa presupune o negociere intre debitor si creditor. Eu ca Buget de stat cum as putea negocia o suma, cand ea e  obligatorie?

Rep: De ce mai putin favorabila?

GSD: Este rezultatul unor dezbateri din Comisiile parlamentare. Noi am facut toate eforturile sa ne facem intelesi dar din pacate nu am reusit. Cand vorbeam de interesul public din spatele unei creante bugetare (taxe, impozite, contributii) aveam in vedere chiar si faptul ca din aceste taxe se platesc inclusiv salariile parlamentarilor sau pe cele ale reprezentantilor puterii judecatoresti.

Rep: De fapt, care sunt nemultumirile Dv? Si ce propuneri v-au fost refuzate ca amendamente la Cod?

GSD: Exista, repet, buna intentie de a introduce o procedura de pre-insolventa. Cu mandat ad-hoc, concordat preventiv samd. Procedura de pre-insolventa presupune o negociere intre debitor si creditor. Eu ca Buget de stat cum as putea negocia o suma, cand aceasta suma e prinsa prin Legea bugetului ca fiind obligatorie de incasat, avand ca destinatie de pilda sistemul de sanatate? Cum sa intru intr-o negociere? De ce o suma pe care o datoreaza cu totii, eu sa o negociez cu unii? Nu cred ca cineva isi va asuma vreodata aceasta raspundere.

Asculta aici a treia parte a discutiei cu seful ANAF

Descarca fisierul audio in format MP3

Rep: Alt exemplu?

GSD: Va mai dau un exemplu: se confera prin textul noului Cod al Insolventei puteri discretionare judecatorului sindic si administratorului special in a aprecia daca o creanta aparuta ulterior declansarii procedurii este sau nu de luat in calcul la masa credala, eludandu-se principiile dreptului administrativ. O astfel de suma este considerata certa dupa ce parcurg etapele din contenciosul administrativ. Din nou se creaza un dezechilibru fata de celelalte firme care parcurg toate etapele contenciosului. E o prevedere care frizeaza absurdul. Sunt apoi situatii in care sunt necesare inspectii fiscale care trebuie demarate imediat dupa declansarea procedurii de insolventa. Aceste inspectii au si ele o anumita durata, in functie de complexitatea cazului. Ei bine, se doreste ca eventualele creante aparute ca urmare a inspectiei, sa nu fie considerate ca fiind debite curente.

Asculta aici inca un fragment din discutie

Descarca fisierul audio in format MP3

Avem cazuri in care Directia Antifrauda a instrumentat cateva spete de mare evaziune instituind masuri asiguratorii -popriri pe conturi - dar, cand sa le executam, firma si-a declarat insolventa in 2-3 zile . Si credeti-ma, acestia sunt evazionisti in stare pura. Fiind obligat sa respect prevederile reglementarilor privind secretul fiscal nu va pot da exemple ale unor astfel de lanturi de evazionisti, extrem de cunoscuti si de agresivi pe piata, care se folosesc de cadrul legal pentru a frauda in mod sistematic bugetul de stat.

  • Proiectul Codului Insolventei in forma in care se contureaza astazi este facut in detrimentul bugetului. Iar acest lucru va avea consecinte incalculabile

Sau: in proiectul de Cod se prevede ca ponderea votului necesar pentru aprobarea planului de reorganizare sa fie de 50% din totalul masei credale. Pentru creantele de natura bugetara, am informatii ca acest plafon a coborat la 30%. Cu alte cuvinte, daca ceilalti creditori fac 30% ei ajung sa decida soarta creantei bugetare majoritare, lucru de neacceptat. Sigur, se argumenteaza ca se doreste sa i se acorde cu celeritate debitorului inca o sansa, dar despre ce sanse putem vorbi cand statistica ne arata ca 85% dintre insolvente ajung in faliment?

Rep: Dupa cum puneti problema, ANAF e scos din carti din acest punct de vedere. Rep: Ce veti face daca proiectul trece in forma actuala?

GSD: Nu prea am un raspuns, dn nefericire. De asta fac si un apel foarte serios la a se intelege dimensiunea fenomenului.

Asculta aici ultima parte a discutiei cu Gelu Diaconu:

Descarca fisierul audio in format MP3

Rep: ANAF sau mai degraba Bugetul de stat pierde din acest Cod, inteleg. Dar cine castiga?

GSD: Pai avem doi castgatori certi. Debitorul, care este de cele mai multe ori un debitor de rea credinta. Al doiea castigator, evident, este practicianul in insolventa. O sa spun un lucru care-i poate deranja pe multi: Vocea practicienilor in insolventa se aude mai tare decat vocea ANAF. Proiectul Codului Insolventei in forma in care se contureaza astazi este facut in detrimentul bugetului. Iar acest lucru va avea consecinte incalculabile.