Un aparat de tip "pacanele" genereaza un venit de 1000 euro/lunar, iar intreaga industrie a jocurilor de tip slot-machine si a pariurilor in cota fixa a generat 709 milioane Euro din PIB-ul Romaniei, creand 38.500 locuri de munca in 2012, se arata in studiul "Impactul economic al sectorului jocurilorsi pariurilor in cota fixa", realizat de compania PwC Romania. (vezi studiul in atasament). Potrivit documentului, industria jocurilor a inregistrat o contributie la bugetul de stat de 333 milioane Euro sub forma de taxe si impozite.

"Concluzia generala a studiului PwC finalizat in decembrie 2013 este ca, fie si in conditiile unei contractii a pietei ca urmare a crizei si a modificarilor de legislatie intervenite la nivelul anului 2009, aceste sectoare ale industriei jocurilor de noroc au un impact semnificativ in economia nationala", explica Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanta pentru Management, coordonatorul studiului.

• Piata jocurilor de tip slot-machine in Romania este estimata la 400-450 milioane Euro in 2012. Aceasta este compusa din trei segmente: salile dedicate (cu mai mult de 15 aparate) care genereaza 51% din venitul brut al pietei jocurilor de tip slot - machines, barurile si alte locatii mici ( 3- 5 aparate). Acestea totalizeaza 33% din valoarea pietei, iar agentiile de pariuri genereaza 16% din venitul brut al pietei jocurilor de tip slot - machines.

• Romania se situeaza sub media europeana in ceea ce priveste numarul de aparate de joc raportat la populatie. Raportand venitul brut din jocuri de tip slot-machine la numarul de locuitori, Romania se distanteaza si mai mult de media europeana, media tarilor analizate fiind de 36 de Euro / capita, in 2011. In schimb, in Romania, venitul brut (GGR) din jocuri de tip slot-machine / capita a fost de 21 de Euro.

In iunie 2009, organizatorii de jocuri de noroc - in numar de circa 1.200 - detineau 60.000 de aparate, potrivit PwC. Un an mai tarziu numarul acestora s-a diminuat la 400, operatori care detineau 50.000 de aparate. In 2012, numarul acestora s-a majorat la putin peste 400 organizatori care aveau in posesie aproape 58.000 de unitati.

216 jucatori erau reprezentati prin salile de joc, alti 139 de organizatori detineau baruri si alte locatii mici, in timp ce agentiile de pariuri detineau doar 67 dintre ele.

“Salile de joc sunt specifice oraselor mari, iar barurile si alte locatii mai mici se gasesc cu preponderenta in zona rurala, din acest motiv si incasarile celor din urma sunt ceva mai mici decat ale salilor specifice”, a declarant George Dorobantu, oficial PwC.

• Valoarea pietei este influentata foarte mult de structura locatiilor in care se afla jocurile.

Astfel, cele mai importante incasari le au salile de joc dedicate, in care se gasesc mai mult de 15 aparate pe locatie. La nivelul anului 2012, acestea totalizau 18.000 de aparate care generau, in medie, un venit de aproximativ 1.000 de euro/luna/aparat.

In cazul barurilor, acestea au in componenta lor 3 pana la 5 aparate de joc, totalizand, in urma cu doua ani, mai bine de 29.000 de aparate dar care generau aproximativ 400 de euro/luna/aparat. In cele din urma, agentiile de pariuri, cu 2-5 aparate de joc per locatie, detineau 8.000 de aparate care generau in medie circa 700 de euro/luna/aparat.

• Industrie de sute de milioane de euro, dar fragmentata

“Daca excludem veniturile din piata neagra, piata jocurilor de tip slot-machine din Romania era estimata la 420 de milioane de euro pentru anul 2012”, a declarant Bogdan Belciu, coordonatorul studiului realizat de PwC.

Dar desi in urma cu cinci ani, reglementarile au curatat piata, oferind ocazia marilor operatori sa isi consolideze pozitia, industria a ramas una destul de fragmentata.

"10% dintre operatori detineau, in 2012, 33% din piata, aceasta fiind o cota destul de mica daca ar fi sa o comparam cu alte piete. De asemenea, daca ne uitam la prima jumatate de organizatori, acestia detin 80% din aparate, facand-o astfel una atipica", a mai afirmat Belciu.

Citeste studiul integral in atasament