Cosmin Marinescu: Daca reducerea CAS se poate face si fara acordul FMI, atunci s-a ratat aceasta sansa inca din 2013

de DP     HotNews.ro
Luni, 16 iunie 2014, 9:18 Economie | Finanţe & Bănci

Cosmin Marinescu
Foto: Hotnews
In economie, "mai tarziu" inseamna sanse sacrificate. Despre reducerea CAS se discuta de circa un an si jumatate, iar cand in final se intampla, dupa "lupte seculare", s-ar putea sa nu mai starneasca atat de mult interesul si increderea de care intreprinzatorii aveau nevoie. Pe de alta parte, anuntul ca va avea loc reducerea CAS vine intr-un context aparte, in care a fost limpede ca nu are sustinerea FMI si a celorlalti parteneri internationali. Este straniu ca tocmai in aceasta privinta, a unei masuri semnificative de relaxare fiscala, guvernul a ales sa ignore pozitia FMI, dupa ce pana acum a trecut prin filtrul FMI orice masura de politica fiscala, oricat de marunta, de la reducerea TVA in panificatie si pana la recenta electorata, spune intr-un inetrviu acordat HotNews.ro Cosmin Marinescu, Conf. univ. dr. la ASE si coordonator Centrul pentru Economie și Libertate - ECOL. El mai vorbeste despre cat va costa bugetul aceasta masura, despre unde se afla Romania in context european ca taxare a muncii si despre  tentatia politicilor populist-electorale.


Rep:Saptamana trecuta a fost luata o decizie politica de dreapta - aceea de a reduce CAS cu 5 puncte procentuale, angajament luat de un guvern de orientare socialista. Cum o vedeti: ca pe o masura necesara, asteptata de mediul de business sau ca pe o gaselnita electorala?
Cosmin Marinescu: Masura reducerii CAS este una liberala sau de dreapta, cum spuneti dvs., tocmai pentru avem de-a face cu reducerea CAS "la angajator", in sensul ca scaderea poverii fiscale asupra muncii va mai usura din sarcina angajatorilor, ceea ce ar potenta stimulentele investitionale, crearea de noi locuri de munca, concomitent cu temperarea sau reducerea "muncii la negru".

Insa, deocamdata, nu avem de-a face cu reducerea propriu-zisa a CAS, caci inca nu avem un act normativ, din partea Guvernului sau a Parlamentului, care sa-si produca efectele. Ceea ce avem este doar o declaratie referitoare la reducerea CAS de la 1 octombrie, asa cum am tot avut de altfel declaratii privind reducerea CAS de la 1 iulie, ceea ce iata ca nu s-a intamplat. Asadar, daca doriti sa ne raportam la declaratii, la asteptari in materie de relaxare fiscala, cred ca mediul de afaceri astepta sa simta reducerea CAS, financiar vorbind, inca de la 1 iulie.

Fireste, s-ar putea spune, mai bine mai tarziu decat niciodata, dar totusi, in economie, "mai tarziu" inseamna sanse sacrificate. Despre masura reducerii CAS se discuta de circa un an si jumatate, dincolo de faptul ca era parte a programului de guvernare, una din cele mai importante masuri de stimulare, promovata si sustinuta categoric de componenta liberala a guvernarii USL. Cand in final se intampla, dupa "lupte seculare", am putea zice, s-ar putea sa nu mai capaciteze atat de mult interesul si increderea de care intreprinzatorii aveau nevoie.
Pe de alta parte, anuntul ca va avea loc reducerea CAS vine intr-un context aparte, in care a fost limpede ca o asemenea decizie nu are sustinerea FMI si a celorlalti parteneri internationali. Ceea ce ridica, fireste, semne de intrebare cu privire la sustenabilitatea acestei politici.

Caci este straniu ca tocmai in aceasta privinta, a unei masuri semnificative de relaxare fiscala, guvernul a ales sa ignore pozitia FMI, dupa ce pana acum a trecut prin filtrul FMI orice masura de politica fiscala, oricat de marunta, de la reducerea TVA in panificatie si pana la recenta electorata.

Oricum, fiind vorba de o masura fiscala semnificativa, care survine in contextul negocierilor cu FMI, nu la vreun brainstorming ministerial, este limpede ca daca nu este un acord, e clar ca este dezacord. A treia varianta nu exista, indiferent de nuantele comunicarii guvernului.
Iar daca guvernul a tot amanat, pana acum in iunie, negocierea punctuala, tehnica, despre reducerea CAS, probabil avea in intentie obtinerea acordului FMI. Altfel, daca reducerea CAS se poate face si fara acordul FMI, atunci as spune ca s-a ratat sansa reducerii CAS inca de anul trecut, din 2013.

Fireste ca, intr-un an atat de- electoral, exista si tentatia unor politici- electorale. Putem invoca, in acest sens, masura recenta a reesalonarii creditelor, adica celebra "electorata", despre care am mai discutat. De exemplu, sa ne amintim ca argumentul economic definitoriu al autorilor electoratei viza stimularea consumului. La momentul respectiv,adica inceputul lui 2014, datele statistice aratau ca in ciuda unei cresteri economice peste asteptari, consumul stagnase sau avansa destul de timid. De atunci insa consumul si-a revenit, a inregistrat recent o crestere de aproape 7%, ceea ce face ca electorata sa ramana fara ratiune economica. In realitate, motivatia acestei masuri este eminamente politica, dupa cum i-a ramas si numele.

Rep: Cat ar "costa" bugetul reducerea CAS cu 5 puncte procentuale? Cum arata tabloul aritmetic al impactului bugetar?
Cosmin Marinescu: Faceti trimitere, prin formulare, la unul din textele in care am incercat sa detaliez impactul bugetar a reducerii CAS, insa cu privirea atintita asupra impactului economic, asupra efectelor reale pe care economia le va resimti prin reducerea poverii fiscale asupra muncii. Ideea esentiala este ca, in cazul unei politici adevarate de relaxare fiscala, ceea ce "costa" bugetul, de fapt, castiga economia.
Abordarea respectiva intervenea pe fondul anumitor preoupari si controverse in legatura cu reducerea CAS, cu cateva luni inainte de ultima vizita a FMI din 2013. Oricum, nici atunci si nici macar la misiunea din ianuarie-februarie 2014, reducerea CAS nu a facut obiect de negociere cu troica FMI-UE-BM. Am fost surprins, trebuie sa recunosc, de amanarea discutiilor privind reducerea CAS. In opinia mea, odata cuprinse intr-un program de guvernare, masurile de stimulare economica ar fi trebuit sa fie prioritare, inclusiv ca succesiune temporala intr-o etapa economica post-criza.

Dar sa revenim la problema impactului bugetar. Lucrurile nu s-au schimbat absolut deloc fata de cifrele din textul amintit. Spuneam atunci ca, in tabloul contabil al bugetului, reducerea CAS cu 1 punct procentual va avea un impact bugetar net de circa 680 milioane lei anual. Ceea ce inseamna ca cele 5 puncte procentuale vor "costa" bugetul circa 3,4 miliarde lei anual.
In anuntul recent facut de Primul-ministru si de ministrul Finantelor, pentru ultimul trimestru din 2014, reducerea CAS va avea un impact bugetar de 850 milioane lei, ceea ce anualizat conduce la aceeasi suma de 3,4 miliarde lei. Este vorba, fireste, de un calcul strict aritmetic, caci ma indoiesc ca decidentii guvernamentali au incorporat in calculele lor si anumite reveniri fiscale, greu de conceput totusi doar pentru un prim trimestru de CAS redus.

Rep: Va plasa aceasta masura Romania pe un loc mai bun in topul taxarii muncii?
Cosmin Marinescu: Daca reducerea CAS la angajator va deveni efectiva si durabila, atunci va exista un semnal favorabil pietei muncii, competitivitatii economice. Clasamentele fiscale ofera o anumita imagine comparativa, la un moment dat, insa decalajele fiscale pot fi atenuate sau accentuate de diverse alte stimulente si constrangeri institutionale, juridice, de reglementare etc, ale pietei muncii si nu numai.
In Romania, actualmente, povara fiscala asupra muncii este 44,5% - exprimata ca procent din costul total al fortei de munca. Comparativ, impozitarea muncii este mult mai prietenoasa in tari precum Bulgaria (33,6%), Polonia (35,5%), Estonia (40,4%), Slovacia (39,6%), Spania (41,4%), Cehia (42,4%), Olanda (38,6%), Irlanda (25,9%) sau Marea Britanie (32,3%). Chiar si in tarile nordice, recunoscute prin profilul redistributiv al statului bunastarii, impozitarea muncii este mai prietenoasa: Danemarca (38,6%), Finlanda (42,5%), Suedia (42,8%).
In prezent, Romania este pe locul 7 in UE, dupa Belgia (56%), Franta (50,2%), Germania (49,7%), Austria (48,9%), Ungaria (49,4%), Italia (47,6%), la egalitate cu Letonia. Este deci limpede ca pentru o economie emergenta precum cea a Romaniei, care nu si-a consolidat inca avansul in materie de performante economice, o impozitare a muncii atat de ridicata este un dezavantaj competitiv.

De exemplu, simpla comparatie dintre Romania si Bulgaria arata ca diferentele fiscale sunt imense, fapt ce dezavantajeaza piata muncii, competitivitatea, si inhiba decisiv stimulentele investitionale. Salariu mediu net este mai mare in Romania decat in Bulgaria cu cca. 30 euro, insa costul total cu forta de munca in Romania sare cu peste 150 euro peste nivelul din Bulgaria. La nivelul salariului mediu, costul total al muncii in Romania este cu cca. 30% mai mare decat in Bulgaria.
Am insistat, in mai multe randuri, pe ideea ca Romania traieste un paradox: salariile sunt mici, in timp ce costurile cu forta de munca sunt mari. Diferenta este data de impozitare. De aici si apetenta anemica a intreprinzatorilor de a crea locuri de munca, de a angaja forta de munca "la vedere", fara a face apel la debuseul - uneori salvator - al muncii la negru.

Studiile empirice arata ca impozitarea puternica a muncii explica si decalajele in privinta ocuparii: rata de ocupare a fortei de munca este in Romania cca. 64%, in timp ce media UE este de cca. 70%. Insa dincolo de aceste decalaje cantitative, statistice, piata muncii din Romania pare inca "incremenita in proiect", conectata mai degraba la politicile de asistenta sociala decat la criteriile de performanta economica.

Rep:Cum credeti ca vor reactiona oamenii de afaceri la reducerea CAS cu 5 puncte procentuale: vor creste cheltuielile cu salariile, vor mari investitiile...? Care sunt scenariile Dvs.?
Cosmin Marinescu: In primul rand, tinand cont tocmai de contextul aparte si de controversele iscate, este esential modul in care mediul de afaceri va privi anuntul guvernului privind reducerea CAS. Daca intreprinzatorii vor considera ca sincronizarea reducerii CAS cu inceputul campaniei electorale are ratiuni politice, atunci premisele favorabile vor fi anulate cu desavarsire.
Daca se va anticipa ca reducerea CAS va fi doar temporara, sau nu va fi deloc, atunci in economie se va accentua lipsa de predictibilitate fiscala. Iar implicatiile economice vor fi unele negative, nu doar pentru mediul de afaceri autohton, ci si pentru investitorii straini. Intr-un asemenea scenariu, economiei ii va fi mai rau daca reducerea CAS doar s-a anuntat si nu se produce, decat daca nu s-ar fi anuntat nimic.

Atunci cand reducerea CAS va deveni, intr-un final, efectiva, intreprinzatorii isi vor stabili diverse prioritati pe seama acestei "capitalizari fiscale". Unii vor reusi mai usor sa-si finanteze, prin forte proprii, proiectele de investitii, altii probabil vor dori sa-si motiveze mai bine salariatii sau sa valorifice, prin consum personal, profiturile suplimentare.
Efectele vor fi diferite si in functie de sector sau de calibrul angajatorilor. De exemplu, la nivelul companiilor mijlocii si mari, reducerea CAS cu 5 pp la angajator va genera un efect de capitalizare mai consistent, prin faptul ca un volum mai insemnat al costurilor cu forta de munca va ramane la dispozitia angajatorilor, cu destinatii mai fezabile in plan investitional.

Spre deosebire, in cazul firmelor mici, reducerea CAS nu va oferi intreprinzatorilor acelasi potential investitional precum in cazul firmelor mari. Probabil ca in ceea ce priveste IMM-urile, reducerea CAS se va regasi partial in salarii, partial in profit, dar si in scoaterea unor locuri la munca din economia subterana, la suprafata¬ Ceea ce se va intampla treptat, pe masura ce relaxarea fiscala a muncii va fi "internalizata" de mediul de afaceri iar reformele economice vor trece din sfera fiscal-cantitativa in cea structural-calitativa.

Rep: Este masura luata una sustenabila?

Cosmin Marinescu: Sa speram ca, pentru binele mediului de afaceri, al economiei, guvernul a gandit nu doar acest pas, din ultimul trimestru al anului, desi prin forma de prezentare a reducerii CAS, ca sa zic asa, adica prin intermediul Parlamentului, cumva se dilueaza punerea in opera a masurii. Nu este chiar foarte clar de ce neimpozitarea profitului reinvestit a fost adoptata prin OUG, iar reducerea CAS este transferata Parlamentului. De fapt, daca ne amintim, in Parlament a fost depusa de catre PNL o initiativa legislativa cu ambele masuri fiscale inca din luna martie.

In opinia mea, cu cat reducerea CAS la angajator ar fi fost adoptata mai devreme, cu atat ar fi fost mai bine pentru economie. Probabil ca ideal ar fi fost ca, in loc de sfarsitul lui 2014, chiar inceputul sau jumatatea lui 2013 sa fi consemnat reducerea CAS. In definitiv, tintele de deficit bugetar erau mai laxe iar "cadrul fiscal-bugetar"  in termenii guvernului, ar fi fost mai usor de ajustat.

In 2015 se ascute si mai mult consolidarea fiscala, potrivit Pactului Fiscal. Atingerea obiectivului bugetar pe termen mediu inseamna deficit structural al bugetului general consolidat de 1% din PIB. Aceasta tinta necesita incadrarea in 2015 intr-un deficit bugetar de 1,4%, ceea ce impune o ajustare restrictiva de aproape 1% din PIB, fata de deficitul asumat pentru 2014. Numai de aici rezulta un gap de peste 5 miliarde lei. La acesta s-ar adauga impactul bugetar anualizat al reducerii CAS.
Aceste cifre trebuie sa concilieze, ma repet, acelasi cadru fiscal-bugetar, care nu a consemnat vreo corectie semnificativa, nici in planul cheltuielilor publice, nici in cel al colectarii veniturilor. Problema tine tocmai de faptul ca, in ultimii ani, politica bugetara expansionista a tras in sus si politica fiscala, de vreme ce cresterea economica nu valideaza prognoza veniturilor, pentru a alimenta expansiunea bugetara. Probabil ca si in 2014, desi cresterea economica este revizuita favorabil la 2,8%, situatia va fi similara cu cea din 2013.
Oricum, nu trebuie sa uitam un amanunt esential: dupa alegerile prezidentiale, chiar si un guvern de stanga va gasi resurse sa reduca consistent cheltuielile bugetare discretionare, inclusiv anvelopa dedicata protectiei sociale. Altfel, alternativele se imputineaza, iar unele scenarii vehiculate si in acesti ani, cum ar fi regandirea cotei unice de impozitare, pot ajunge sa prevaleze.

Rep: Totusi, cele doua masuri economice majore - reducerea CAS si neimpozitarea profitului reinvestit - pe care le-ati sustinut si despre care ati scris, in calitate de consilier al ministrului liberal al finantelor, iata ca devin realitate. Bilantul politicilor liberale este deci pozitiv...
Cosmin Marinescu: Vom vedea, numai ca aceste doua masuri fiscale nu rezolva problemele fundamentale, structurale si institutionale, ale economiei romanesti. Reducerea CAS la angajator si neimpozitarea profitului reinvestit au fost gandite ca masuri punctuale de stimulare a economiei in etapa post-criza. Pe acest fond, odata cu consolidarea relansarii economice, trebuie facut loc reformelor economice esentiale si modernizarii institutionale.
Desi 2013 a fost pentru Romania anul cresterii economice, mediul de afaceri inca resimte povara recesiunii iar performantele economice nu sunt inca lipsite de riscul volatilitatii. Tocmai de aceea mediul de afaceri astepta o masura semnificativa de relaxare fiscala.

Desi tabloul macroeconomic arata bine, economia reala inca sufera, "la nivelul ierbii", ca sa spun asa. Activitatea investitionala a regresat, predictibilitatea in cadrul mediului de afaceri a fost doar un vis frumos - vezi inclusiv reducerea CAS, cu reveniri de termene, reformele structurale inca nu au realizari notabile, iar sectorul intreprinderilor de stat abia urmeaza sa intre in furcile caudine ale restructurarii. Doua exemple concomitente de privatizari strategice esuate, aproape telenovelistic, nu transmit chiar cele mai bune semnale investitorilor straini. Recent, in The Europe 2020 Competitiveness Report intocmit de Forumul Economic Mondial, Romania ocupa ultimul loc din UE in clasamentul competitivitatii, din perspectiva tintelor Strategiei 2020 a Comisiei Europene. Totodata, coruptia si calitatea institutionala a mediului de afaceri sunt in continuare surse majore de non-performanta.

Problema fundamentala este ca, in toata aceasta perioada de tranzitie si mai apoi de economie de piata, atata cat este ea, niciun guvern nu a oferit o viziune economica articulata pe intrebarea esentiala: ce si cat trebuie sa sustina si sa finanteze statul in economia de piata? Altfel spus, ce sistem de educatie, de sanatate, de pensii, cata birocratie administrativa etc.
Dupa 25 de ani de tranzitie, un sfert de veac - vorba poetului, reforma statului ramane inca in stadiul de concept iar economia romaneasca aproape ca este construita prin si in jurul bugetului statului. Este o stare de fapt profunda, structurala, care explica de ce oamenii asteapta ca atat de multe lucruri sa vina de la stat sau, oricum, prin intermediul statului.


Citeste mai multe despre   










1575 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Calcul salariu (Sâmbătă, 21 iunie 2014, 16:09)

    steoana [utilizator]

    Ar trebui ca Romania sa fie undeva la nivelul Bulgariei si Poloniei la costul total pentru plata unui salariu, iar taxele incasate de stat sa fie undeva la 33% din salariu complet. In mod cert economia ar face un salt urias, dar cand oare se va intampla asta ?

    In momentul de fata avem asa :
    http://www.calculator-salarii.ro/

    Pentru a plati un salariu net de 2500 lei angajatorul cheltuie 4561 lei
    45.19% Stat
    54.81% Angajat

    Iar reducerea CAS-ului cu 5 procente , daca faci un calcul va duce acest raport undeva la 57.04% Angajat si 42.96% Stat, deci si asa va fi tot cam mare, dar tot e un inceput.


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică