In Monitorul oficial de miercuri a fost publicata forma finala (dupa analiza efectuata de Curtea Constitutionala) a legii privind prevenirea insolventei si a falimentului. Potrivit documentului, in termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii insolventei, se va incepe efectuarea unei inspectii fiscale. Legea nu se aplica persoanelor ce exercita profesii libere sau institutiilor de invatamant universitar si preuniversitar.

Dupa ce in toamna anului trecut Codul insolventei a fost declarat neconstitutional, avem o noua lege a insolventei, supusa deja verificarii legalitatii de catre Curtea Constitutionala.

Prezenta lege se aplica profesionistilor, fiind considerati profesionisti orice persoane ce exploateaza o intreprindere, adica in principal societatilor si regiilor autonome.

Legea nu se aplica persoanelor ce exercita profesii libere sau institutiilor de invatamant universitar si preuniversitar.

Ce e bine sa retinem din textul legii:

  • Creditorul poate solicita deschiderea procedurii insolventei asupra debitorului pentru datorii neachitate la scadenta mai mari de 40.000 lei. Aceste datorii trebuie sa fie certe, lichide si exigibile, consemnate in inscrisuri.
  • Termenul dupa care o persoana interesata poate solicita deschiderea procedurii insolventei este de 60 de zile dupa scadenta.

Ca structura generala, legea cuprinde trei proceduri distincte:

a) proceduri de prevenire a insolventei, iar aici se remarca institutia juridica a:

- mandatului ad-hoc;

- concordatului preventiv.

b) procedura insolventei, ce are ca scop restructurarea persoanei aflata in insolventa, pornind de la prezumtia ca insolventul isi va continua activitatea dupa restructurare;

c) procedura falimentului, structurata pe mai multe situatii, cum ar fi falimentul institutiilor de credit, falimentul altor entitati.

Desigur, legea este una moderna si cuprinde cateva aspecte procedurale si cu privire la falimentul entitatilor transfrontaliere.

Sa analizam cateva prevederi punctuale cu privire la acest act normativ:

Mandatul ad-hoc este un instrument juridic prin care un debitor solicita tribunalului atribuirea unui mandat de negociere a datoriilor creditorului catre diversi terti.

  • Obiectivul mandatarului ad-hoc este de a realiza in termen de 90 de zile de la desemnare, o intelegere intre debitori si creditori, in vederea depasirii starii de dificultate financiara a debitorului.
  • Mandatarul ad-hoc va putea propune remiteri, reesalonari sau reduceri de datorii, continuarea sau incheierea unor contracte, reduceri de personal sau alte masuri necesare.
  • Poate fi mandatar ad-hoc un practician in insolventa.
  • Structura mandatului ad-hoc este cea de conciliere intre debitori si creditori si are consistenta prin faptul ca mandatul este aprobat de tribunal.

Concordatul preventiv este un instrument juridic prin care debitorul aflat in dificultate financiara poate solicita judecatorului sindic aprobarea unui contract de concordat preventiv intre acesta si creditorii ce detin mai mult de 75% din creante, in vederea redresarii financiare.

  • Judecatorul sindic va numi administratorul concordatului preventiv si omologheaza contractul de acord preventiv. Administratorul desemnat supravegheaza desfasurarea contractului de concordat preventiv.

Cateva aspecte privind procedura insolventei si a falimentului, analizate din punct de vedere fiscal:

  • Legiuitorul a adoptat o procedura destul de cuprinzatoare cu privire la insolventa, iar noi din aceasta vom analiza cateva aspecte din punct de vedere fiscal. 
  • In termen de 60 de zile de la publicarea deschiderii procedurii insolventei, organele fiscale au obligatia de a efectua o inspectie fiscala, pentru a determina creantele bugetare ale societatii.
  • Nu poate depune un plan de reorganizare debitorul care fie el insusi, fie administratorii, actionarii, directorii sai, au fost sanctionati pentru savarsirea unor infractiuni contra patrimoniului prevazute de Codul fiscal, Legea contabilitatii sau Legea combaterii evaziunii fiscale, intr-o perioada de 5 ani anteriori formularii cererii.
  • In cazul procedurii falimentului, bunurile pot fi vandute in bloc sau individual, iar acestea pot fi considerate transfer de active, conform art. 128 alin. (7) din Codul fiscal.

Acest lucru inseamna ca livrarea se efectueaza in regim de scutire de TVA, daca cumparatorul bunurilor este o persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA.

Cateva aspecte cu privire la rolul profesiei contabile in procedura insolventei:

La intocmirea proiectului de concordat preventiv, situatia patrimoniului debitorului trebuie certificata de un expert contabil sau auditata de un auditor financiar.

Acelasi proiect trebuie sa prezinte o estimare a evolutiei financiar contabile pentru urmatoarele 24 de luni.

In cadrul procedurii insolventei, se va aplica procedura simplificata a insolventei, daca evidenta contabila nu poate fi gasita.

Administratorul judiciar poate delega anumite atributii catre persoane de specialitate, precum avocati, experti contabili, evaluatori.

  • La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, persoanele vinovate pentru conducerea unei contabilitati fictive sau pentru netinerea corecta a contabilitatii, vor suporta proportional cu prejudiciul paguba produsa persoanei in insolventa, paguba in legatura cu cauza respectiva.

In incheiere, amintim faptul ca si salariatii pot solicita deschiderea procedurii insolventei pentru neplata salariilor de catre angajator.

Valoarea creantei detinute de salariati asupra angajatorului, de la care se poate solicita deschiderea insolventei este suma de 6 salarii medii brute pe economie pentru fiecare angajat.

Sa speram ca actualul cadru normativ este benefic pentru operatorii economici si va elimina din economie acei operatori care se imbogatesc pe seama creantelor creditorilor, utilizand intr-un mod rau intentionat procedurile insolventei si falimentului. Material realizat cu sprijinul consultantului fiscal Adrian Benta.