La 100 de zile de la investirea in functie in noile portofolii guvernamentale, antreprenorii si executivii din Romanian Business Leaders au evaluat performanta ministrilor Constantin Nita (Economie), Razvan Nicolescu (Energie), Ioana Petrescu (Finante Publice), Florin Jianu (IMM-uri, Mediu de Afaceri si Turism), Attila Korodi (Mediu si Schimbari Climatice), Rovana Plumb (Munca, Familie, Protectie Sociala si Persoane Varstnice) si Dan Sova (Transporturi). Evaluarea s-a facut prin prisma actiunilor si a deciziilor pe care acestia le-au luat pentru a rezolva sau aborda provocarile prioritare specifice fiecarui portofoliu, rezultatele barometrului reflectand perceptia (pozitiva/neutra/negativa) liderilor din business privind activitatea celor sapte ministri in perioada Martie 2014 - Iunie 2014. Concluzia: desi in primul trimestru din 2014, economia Romaniei a avansat cu 3,8%, performanta ministerelor conduse de catre cei 7 ministri ramane nesatisfacatoare.

evaluareFoto: Hotnews

La realizarea Barometrului a contribuit o echipa de proiect formata printre altii din: Dragos Rosca (CEO Delta Asset Invest, membru al Consiliului Director al Fundatiei Romanian Business Leaders), Dragos Anastasiu (Director General Eurolines Group, membru al Consiliului Director al Fundatiei Romanian Business Leaders), Mihai Rohan (Presedinte CIROM), Angela Rosca (Managing Partner, Taxhouse), Cosmin Manaila (Director Reglementari Stericycle Romania) si Claudiu Negrisan (Partener, Platinum Capital)

  • Barometrul primelor 100 de zile ale noilor ministri cu portofolii cu impact in economie consemneaza lipsa de rezultate si performanta slaba a ministrilor Transporturilor si Muncii.

Pe de alta parte, liderii din business considera ca exista semnale pozitive importante dupa primele 100 de zile ale noilor ministri de Finante, Energie si Mediu, privind activitatea acestora in perioada urmatoare.

Cel mai performant ministru in primele 100 de zile de la investire, potrivit liderilor din business, este ministrul Finantelor Publice, Ioana Petrescu. Peste jumatate dintre respondenti (caz singular) considera ca activitatea ministrului a fost buna sau acceptabila. Podiumul este completat de ministrul delegat pentru Energie, Razvan Nicolescu, si de ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Attila Korodi. Rezultatele activitatii celor doi demnitari sunt percepute drept bune sau acceptabile de patru din zece oameni din business.

Pentru ceilalti patru ministri, perceptia liderilor din business este mai degraba negativa. In clasament urmeaza, in ordine, ministrul pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri si Turism, Florin Jianu (performanta buna sau acceptabila pentru 30% dintre respondenti), ministrul Economiei, Constantin Nita (performanta buna sau acceptabila pentru 28% dintre respondenti), ministrul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Rovana Plumb (performanta buna sau acceptabila pentru 24% dintre respondenti) si ministrul Transporturilor, Dan Sova (performanta buna sau acceptabila pentru 14% dintre respondenti).

Ministrul Finantelor Publice, Ioana Petrescu a demonstrat prin cateva actiuni si prin comunicare

ca respecta contribuabilul, in general. Mult mai deschisa spre dialog cu mediul de afaceri decat

predecesorii sai, aminteste - din acest punct de vedere - de prestatia celui mai bun ministru de finante

de dupa 1989, Mihai Tanasescu.

Succesul Ioanei Petrescu va depinde de capacitatea de a profesionaliza si responsabiliza corpul

functionarilor publici din Minister si de rezistenta de care va da dovada fata de presiunile politice in

privinta activitatii de control fiscal si fata de interesele din zona de legislatie fiscala.

ASPECTE POZITIVE ALE ACTIVITATII:

+ facilitatile pentru profitul reinvestit;

+ renuntarea la unele taxe si tarife si comasarea altora pentru a eficientiza activitatea de colectare si

pentru a imbunatati climatul de business;

+ initierea demersurilor pentru reducerea CAS care, daca se va implementa, va fi una din cele mai

importante decizii de crestere a competitivitatii Romaniei in domeniul muncii de la introducerea cotei

unice si pana in prezent;

+ masurile de imbunatatire a sistemului de raportare si plati de impozite in regim on-line.

ASPECTE NEGATIVE ALE ACTIVITATII:

- calitatea proasta a unor texte de lege pregatite de functionari din minister/ANAF fara sa tina cont

de recomandarile mediului de afaceri si ale profesionistilor din domeniu care au analizat in extenso

deficientele propunerilor legislative (ex. taxa pe constructii speciale). Capacitatea personalului si a

expertilor din minister/ANAF de a genera legi sau decizii cu caracter fiscal ce pot fi implementate

si care sa produca beneficii mai mari decat pagubele pe care le genereaza este pusa sub un semn de

intrebare extrem de serios;

- cresterea fiscalitatii prin introducerea de noi impozite (ex. taxa pe constructii speciale) si majorarea

semnificativa a unor taxe locale si accize pe diverse produse (ex. majorarea accizei la combustibili);

- intarzieri serioase in restructurarea si profesionalizarea ANAF, cu efect direct in nivelul inca extrem

de slab al colectarii, in special in zona afacerilor cu potential ridicat de neconformare cu prevederile

legale, precum si cu privire la controlul fiscal, administrarea fiscala, contencios fiscal etc.;

- intarzierea rescrierii Codului Fiscal, care contine multe prevederi neclare si insuficiente, mai ales cu

privire la tranzactii complexe

  • Razvan Nicolaescu: Ramane de demonstrat capacitatea de comunicare si de negociere

Competenta tehnica a ministrului delegat pentru Energie, Razvan Nicolaescu este incontestabila,

la fel precum si intelegerea politicilor europene si expunerea la un mod de gandire pragmatic,

eficient, urmare a activitatii anterioare de succes in cadrul institutiilor europene si respectiv in mediul

corporatist. Ramane de demonstrat capacitatea de comunicare si de negociere cu partile implicate, si

anume: investitori, sindicate si, nu in ultimul rand, politicienii ce au afinitati in acest domeniu.

ASPECTE POZITIVE ALE ACTIVITATII

+ A inceput sa lucreze la Strategia Energetica a Romaniei;

+ Continua aplicarea principiilor de guvernanta corporatista la companiile de stat din subordine

(schimbarile in echipele de management de la ELCEN si de la Regia Autonoma pentru Activitati

Nucleare);

+ A atras in Departamentul de Energie experti tineri din mediul privat corporatist.

ASPECTE NEGATIVE ALE ACTIVITATII

- Dificila si controversata problematica a schemei de sprijin a diferitelor tipuri de energie regenerabila nu a fost inca solutionata;

- In continuare, nu este formulata o decizie clara cu privire la rentabilitatea si atractivitatea proiectelor energetice "strategice" (ex. centrala hidro de echilibrare cu acumulare prin pompare de la Tarnita, reactoarele nucleare 3 si 4 de la Cernavoda, cablul submarin pentru exportul de energie in Turcia, noi grupuri generatoare pe lignit in Oltenia etc.);

- Nu exista inca progres privind o Foaie de Parcurs referitoare la reforma sectorului gazelor naturale (ex. diversificarea surselor de import si care sunt acestea - aprovizionare prin conducte sau si prin terminale GNL, gaze de sist vs. gaze din platforma continentala vs. gaze de import -, calendarul de liberalizare a preturilor si a pietelor angro si cu amanuntul, interventia fiscala a statului etc.);

- Nu s-a luat inca o decizie cu privire la dimensionarea corecta a activitatii de minerit in bazinul Olteniei (lignit) si nu s-a inregistrat progres in decizia de privatizare / restructurare a Complexului Energetic Hunedoara;

- Nu exista vizibilitate cu privire la alocarea fondurilor structurale pentru Romania in domeniul infrastructurii mari de transport al electricitatii sau gazelor naturale, sau cu privire la surse de finantare alternative;

  • Attila Korodi- se bazeaza pe echipa din minister, tinand cont de parerile persoanelor competente

Attila Korodi, aflat deja la cel de-al treilea mandat de ministru al Mediului, s-a remarcat prin viziunea indreptata asupra problemelor reale de mediu din Romania, contribuind la indeplinirea cerintelor pentru aderarea la Uniunea Europeana, iar in prezent la respectarea criteriilor asumate. Ministrul se bazeaza pe echipa din minister, tinand cont de parerile persoanelor competente.

Succesul sau depinde de cum va reusi sa indeplineasca obiectivele de mediu la nivel macro, astfel incat Romania sa nu fie nevoita sa plateasca penalitati pentru incalcarea promisiunilor asumate fata de Uniunea Europeana si de cum va gestiona politica de mediu in proiecte precum Rosia Montana, gazele de sist, managementul si reciclarea deseurilor sau energia verde.

ASPECTE POZITIVE ALE ACTIVITATII

+ Pozitia clara si consecventa privind Rosia Montana, cu consultarea activa a partilor interesate (comunitati locale, reprezentantii industriei, societatea civila, Academia Romana);

+ Eforturile depuse pentru implementarea strategiei de management al deseurilor si atingerea tintelor de reciclare (ex. campanii de informare, scheme financiare sustinute prin fonduri europene);

+ Sistarea importului deseurilor pentru amendarea legislatiei specifice;

+ Continuarea investitiilor in infrastructura de mediu - epurarea apelor uzate si alimentarea cu apa potabila, managementul integrat al deseurilor si decontaminarea siturilor poluate istoric;

+ Realizarea Strategiei privind schimbarile climatice;

+ Absorbtia satisfacatoare a fondurilor europene;

+ Gestionarea buna a Fondului de Mediu;

+ Programul "Rabla".

ASPECTE NEGATIVE ALE ACTIVITATII

- Nu s-a decis politica Romaniei fata de proiectul Gazelor de Sist;

- Progresul limitat in privinta segregarii deseurilor la sursa, in special a celor provenite de la populatie, existand un risc ridicat al aplicarii procedurii de "infringement" din partea UE;

- Lipsa unui mecanism de subventionare a segregarii deseurilor, asa cum releva experienta pozitiva a altor state UE (Italia, Germania, tarile nordice etc.);

- Inexistenta unui sistem bine pus la punct pentru trasabilitatea deseurilor, fapt ce duce la blocarea importurilor in vederea procesarii, pe pricipiul waste-to-energy, privand astfel industria de profil din Romania de participarea competitiva pe piata UE;

- Intarzieri in constructia de deponee ecologice, cu respectarea legislatiei europene;

- Lipsa de fermitate a autoritatilor locale in implementarea masurilor de protectie a mediului prevazute in legislatie si acceptarea facila a unor proiecte guvernamentale in detrimentul celor propuse de industria privata de profil;

- Amanarea taxei de depunere a deseurilor la groapa pana in 2017.

  • Florin Jianu- succesul lui depinde de capacitatea de a pune in aplicare o viziune si strategie coerente pentru dezvoltarea antreprenoriatului

Florin Jianu a adus in Ministerul pentru IMM-uri un suflu tanar si un mod de lucru mai antreprenorial.

Succesul sau va depinde de capacitatea de a genera si pune in aplicare o viziune si strategie coerente pentru dezvoltarea antreprenoriatului in Romania.

ASPECTE POZITIVE ALE ACTIVITATII:

+ Lucreaza la strategia guvernamentala pentru IMM-uri si o doreste scurta si concisa;

+ Se lupta pentru ca Ministerul sa aiba o atitudine mai pragmatica si aplicata;

+ Are o echipa tanara, energica si orientata spre rezultate.

ASPECTE NEGATIVE ALE ACTIVITATII:

- Nu are cunostinte si aplecare pentru turism;

- Nu aplica gandirea de "mai focusat, mai putin, dar mai bine" ci, dimpotriva, este adeptul conceptului "orice roman sa-si faca o firma";

- Este adeptul "cadourilor" din partea Guvernului (ajutor de stat, ajutor de minimis, SRL-D extins la oricine), ceea ce contravine principiilor de performanta si responsabilitate care ar trebui sa guverneze activitatea mediul de business, astfel ca ajutoarele ar trebui sa fie rambursate dupa o perioada lunga de timp;

- Legea Turismului inca nu a fost promulgata, iar cea a IMM-urilor, desi reprezinta un pas inainte, are marele neajuns ca nu a instituit mecanisme de incurajare a PPP-urilor pentru derularea proiectelor pentru IMM-uri.

Constantin Nita

Trecerea ministrului Constantin Nita de la portofoliul Energiei la cel al Economiei ar trebui sa dea o nota de confort avand in vedere ca cele doua portofolii au fost intotdeauna apropiate atat ca localizare fizica, cat si ca fluxuri de decizie (Energia a fost mult timp un departament in cadrul Ministerului Economiei). Ramane de vazut, insa, in ce masura ministrul isi va atinge obiectivele de restructurare si viabilizare a unor companii "dificile" precum Oltchim (in insolventa de aproape doi ani) sau cele din industria de aparare. Nu in ultimul rand, strategia de reindustrializare a Romaniei, desi suna promitator, se dovedeste a fi pana acum complet lipsita de substanta si actiune cuantificabila, iar mediul de afaceri asteapta o imbunatatire a comunicarii cu ministrul Economiei, Constantin Nita.

ASPECTE POZITIVE ALE ACTIVITATII

+ Introducerea conceptului de concentrare a procedurilor de privatizare in cadrul OPSPI din Ministerul Economiei, singurul loc in cadrul institutiilor de stat unde in prezent se mai gasesc specialisti in privatizare capabili sa livreze rezultate concrete;

+ Incheierea unor acorduri de principiu privind initierea de investitii comune cu firme din China, in special in sectorul energetic (Termocentrala Rovinari, Complexul de la Tarnita).

ASPECTE NEGATIVE ALE ACTIVITATII

- Lipsa unei solutii privind situatia combinatului Oltchim (inclusiv platforma petrochimica de la Arpechim, detinuta de Oltchim);

- Progresul lent al procesului de privatizare a companiilor energetice prevazute a fi listate la Bursa si lipsa de pe lista de privatizari a unor companii cu potential ridicat de succes, precum Salrom;

- Lipsa de progres privind Foaia de Parcurs pentru elaborarea strategiei de reindustrializare a Romaniei, initiata de ministrii precedenti;

- Lipsa de dialog real cu mediul de afaceri relevant din Romania (definit ca cei ce isi platesc taxele datorate la stat si creeaza locuri de munca in companii viabile pe termen lung);

- Lipsa de actiune privind atragerea de investitii in domeniul industrial in Romania, cu exceptia celor directionate pe relatia cu China;

- In domeniul resurselor naturale, inca nu a fost adoptata modificarea Legii Minelor (in sensul interzicerii utilizarii de tehnologii ce au un impact negativ asupra mediului, cresterii gradului de transparenta in organizarea de licitatii de acordare a licentelor de exploatare, publicarii intentiei de acordare a licentelor de exploatare), care ar putea clarifica modul de exploatare a resurselor minerale ale Romaniei si creste gradul de atractivitate pentru investitorii din domeniu;

- Intarzieri foarte mari in eliberarea avizelor necesare pentru obtinerea licentelor de exploatare a resurselor minerale acordate de ANRM;

- Reintrarea in procedura de insolventa a companiei Hidroelectrica;

- Sustinerea firava acordata activitatilor de promovare a exporturilor de produse si servicii ale companiilor industriale romanesti;

- Lipsa unei viziuni si strategii privind viabilizarea industriei de aparare pentru a atrage investitii din partea jucatorilor importanti pe plan international.

  • Rovana Plumb: doi din trei lideri din business sunt nemulţumiţi de performanţa ei

Doi din trei lideri din business sunt nemulţumiţi de performanţa ministrului Muncii în primele 100 de zile de la învestire. Este al doilea cel mai slab grad de percepţie, cu unul din cinci respondenţi care consideră că rezultatele Rovanei Plumb sunt acceptabile şi doar 4% care sunt chiar mulţumiţi de activitatea sa.

ASPECTE POZITIVE ALE ACTIVITATII:

+ Suplimentarea veniturilor pentru 234.000 pensionari, cu o crestere medie de 63 de lei a pensiei;

+ Monitorizarea, urmarirea si sanctionarea angajatorilor care nu respecta incadrarea angajatilor cu salariu brut peste nivelul minim garantat pe tara, la plata de 850 lei, incepand cu 1 aprilie 2014;

+ Initiativele pentru reducerea somajului in randul tinerilor prin aplicarea schemelor de minimis - subventii pentru plata salariilor pe o perioada de minim sase luni - maxim un an pentru firmele care angajeaza absolventi (cu studii medii si superioare) ai promotiei 2014;

+ Introducerea conceptului de TELEMUNCA in proiectul privind Modificarea Codului Muncii;

ASPECTE NEGATIVE ALE ACTIVITATII:

- Programul de reducere a somajului in randul tinerilor prevede acordarea subventiilor pentru un numar

limitat de locuri de munca si se adreseaza numai microintreprinderilor, intreprinderilor mici si mijlocii;

- Proiectul de Modificare a Codului Muncii prevede schimbarea esentei contractului de munca temporara si limitarea acestui tip de contract (contrar prevederilor existente la nivel european), aprobarea in forma actuala urmand sa conduca la o serie de efecte adverse: reducerea numarului contractelor de munca temporare noi, disponibilizari masive in randul salariatilor temporari, cu implicatii importante in cresterea somajului, in special in randul tinerilor;

- Lipsa de progres in implementarea sistemului de pensii bazat pe conturi individuale de economisire si introducerea sistemului facultativ de pensii ocupationale;

- Serviciile electronice la nivelul Casei de Pensii publice au fost lansate fara a avea toate sectiunile functionale;

- Desi, teoretic, procesul de prelucrare si scanare a carnetelor de munca este considerat incheiat, nu au fost

predate la Casele de Pensii toate carnetele de munca in vederea prelucrarii si scanarii, iar pasii urmatori sunt neclari;

- Lipsa unei pozitii publice pe tema reducerii CAS;

- Dialogul social lasa de dorit cat timp nu exista o deschidere mai mare spre mediul de afaceri;

- Registrul electronic de evidenta al salariatilor este o baza de date utila, dar care are nevoie de multe imbunatatiri.

  • Dan Sova: Prestatia sa a fost dominata de indecizie, stagnare, contraziceri si promisiuni nerealiste si de lipsa de consultare reala cu mediul de afaceri

Nominalizarea ministrului Sova la Transporturi in continuarea activitatii sale anterioare la Ministerul Marilor Proiecte a dat senzatia nevoii de asigurare a unui sprijin / control politic puternic pentru investitiile de infrastructura de transport, acest domeniu fiind de fapt si cel mai mare consumator de resurse bugetare si fonduri europene atat in prezent, cat si in anii ce vor urma. Lipsa experientei anterioare in domeniul transporturilor a fost un handicap pentru domnul Sova, in masura in care acesta nu a stiut sa atraga in jurul sau si sa pastreze specialisti. De fapt, aici este si cheia de bolta a ceea ce insemna succesul ministrului Transporturilor.

Prestatia ministrului Sova a fost dominata de indecizie, stagnare, contraziceri si promisiuni nerealiste si de

lipsa de consultare reala cu mediul de afaceri.

ASPECTE POZITIVE ALE ACTIVITATII

+ Lansarea studiilor de fezabilitate pentru portiuni noi de autostrazi;

+ Demararea lucrarilor la autostrada Sebes-Turda;

ASPECTE NEGATIVE ALE ACTIVITATII

- Lipsa de progres vizibil in elaborarea Master Planului de Transport al Romaniei;

- Lipsa unei decizii in ceea ce priveste constructia sau nu a autostrazii Pitesti -Sibiu;

- Semnarea contractului pentru autostrada Comarnic - Brasov fara a avea finantarea asigurata si, mai ales, cu aceleasi firme care au abandonat o data proiectul;

- Slaba absorbtie a Fondurilor Europene;

- Inexistenta unui proiect actualizat de privatizare a CFR Marfa;

- Lipsa de colaborare reala cu echipele de management privat si interventia permanenta pentru schimbarea acestor echipe la Tarom, CFR Marfa, CFR Infrastructura etc.;

- Politizarea excesiva a argumentelor ce stau la baza deciziei economice privind strategia de privatizare, actionariatul si guvernanta corporatista a Portului Constanta;

- Lipsa de progres in proiectele de privatizare a Aeroportului Otopeni si respectiv a aeroporturilor regionale cu potential semnificativ de privatizare (Timisoara si Cluj);

- Lipsa de implicare si suport vizibil pentru companiile de transport afectate de decizia Ministerului Finantelor privind introducerea accizei suplimentare la combustibili.