Prima observatie ar fi aceea ca in criza, Romania a avut mai putin someri decat are acum, cand inregistram crestere economica. Alta observatie este ca avem aproape 100.000 de someri care nu au lucrat niciodata. A treia observatie ar fi ca din cei 382.000 de someri care au incetat lucrul in ultimii 8 ani, 90,6% au lucrat in mediul privat. tinerii (15-24 ani) detineau, ca si in anii anteriori, o pondere semnificativa (25,7%) in totalul somerilor. Tinerii reprezentau 34,3% din numarul total al somerilor din mediul rural si 21,5% in mediul urban. Dintre somerii tineri 58,8% erau barbati, iar 56,8% locuiau in mediul urban.

  • Putin peste jumatate (51,8%) din populatia de peste 15 ani are nivel mediu de educatie. Persoanele cu nivel scazut de educatie reprezentau 35,8% din totalul populatiei de 15 ani si peste, iar cele cu studii superioare detineau o pondere de 12,4%.
  • In anul 2013, numarul patronilor a fost de 116 mii, din care 68,0% isi desfasurau activitatea in intreprinderi mici, cu unul pana la cinci salariati. Activitatea preponderenta a patronilor a constituit-o comertul (44,2%)

  • Din cei 94.000 de salariati cu regim de lucru temporar, 88,3% au indicat drept motiv principal al acestui regim de lucru, faptul ca nu au gasit un loc de munca permanent, 68,4% au fost angajati pentru o perioada de 4-12 luni, 65,3% erau barbati, iar 53,0% locuiau in mediul urban. Mai mult de trei sferturi (91,2%) si-au desfasurat activitatea in sectorul privat, 26,5% au lucrat ca muncitori necalificati, iar 19,8% in constructii.
  • Sectorul public concentra 16,0% din populatia ocupata; majoritatea (76,5%) persoanelor ocupate in sectorul public locuia in mediul urban, iar 52,8% erau femei.
  • Repartizarea populatiei ocupate pe grupe de ocupatii, evidentiaza ca in anul 2013, ponderi mai mari in total se inregistrau pentru lucratorii calificati in agricultura, silvicultura si pescuit (23,3%) - din care 33,4% aveau 55 ani si peste - si pentru muncitorii calificati si asimilatii (15,6%).

  • Durata medie obisnuita a saptamanii de lucru in activitatea principala pentru persoanele ocupate a fost, in anul 2013, de 40,2 ore pe saptamana, cu variatii de la 36,8 ore pe saptamana in ramurile agricultura, silvicultura si pescuit, la 41,8 ore pe saptamana in constructii. Printre principalele cauze ale reducerii activitatii acestora se numara: conditiile meteorologice nefavorabile (34,0%), programul de lucru cu orar variabil (20,2%), concediu de odihna (11,5%), si zile libere si sarbatori (11,1%).
  • Un numar de 360.000 persoane, reprezentand 3,9% din populatia ocupata, au lucrat mai mult decat durata obisnuita a saptamanii de lucru deoarece, in principal, 48,7% dintre acestea au avut orar variabil, iar 48,6% au efectuat ore suplimentare.

  • In anul 2013, circa 638.000 persoane (6,9% din populatia ocupata), doreau sa lucreze cu program de lucru mai lung (numar mai mare de ore) decat in prezent, la acelasi loc de munca sau la un altul; 79,0% dintre aceste persoane locuiau in mediul rural, 61,9% erau de sex masculin, iar 29,5% apartineau grupei de varsta 35-44 ani. Din totalul persoanelor care doreau sa lucreze mai multe ore, doar 9,5% au cautat un alt loc de munca; dintre acestea, 68,5% erau barbati, 68,4% locuiau in mediul rural si 56,6% aveau varste intre 25-44 ani.

  • In anul 2013, numarul persoanelor care au desfasurat pe langa activitatea principala si o activitate secundara a fost de 185.000 persoane, aflandu-se in scadere comparativ cu anul 2012 (-16,0%) si a reprezentat numai 2,0% din populatia ocupata.
  • Din distributia somerilor pe grupe de varsta se constata ca tinerii (15-24 ani) detineau, ca si in anii anteriori, o pondere semnificativa (25,7%) in totalul somerilor. Tinerii, reprezentau 34,3% din numarul total al somerilor din mediul rural si 21,5% in mediul urban. Dintre somerii tineri 58,8% erau barbati, iar 56,8% locuiau in mediul urban.
  • Durata medie a somajului a fost in anul 2013 de 14,1 luni, valoare apropiata de cea inregistrata anul trecut. Cea mai scurta durata medie a somajului s-a inregistrat pentru femeile someri de 15-24 ani (11,7 luni), iar cea mai lunga (16,0 luni) la persoanele in varsta de 25-34 ani din mediul urban.
  • Rata de parasire timpurie a sistemului educational de catre tinerii in varsta de 18-24 ani (proportia populatiei de 18-24 ani cu nivel scazut de educatie, care nu urmeaza nici o forma de instruire, formala sau nonformala, in ultimele patru saptamani precedente interviului, in total populatie de 18-24 ani) a fost in anul 2012 de 17,3%. Aceasta rata a avut, in anul 2013, valori apropiate pe sexe (18,6% in cazul barbatilor si 16,0% in cazul persoanelor de sex feminin), dar a inregistrat diferente semnificative pe medii de rezidenta (28,2% in mediul rural fata de 7,6% in mediul urban).

  • Rata tinerilor neocupati care nu urmeaza nicio forma de educatie sau de instruire (proportia tinerilor de 15-34 ani care nu urmau nicio forma de instruire - formala sau non-formala - si nici nu lucrau in totalul tinerilor de 15-34 ani) a fost in anul 2013 de 20,2%, mai mare in cazul femeilor (25,1% fata de 15,6% in cel al barbatilor) si in cazul celor rezidenti in mediul rural (23,6% fata de 17,5% pentru tinerii din mediul urban).

Citeste in atasament cercetarea integrala facuta de Institutul National de Statistica