Reducerea CAS: Cum s-a ajuns de la numeroase negocieri ineficiente la momentul Ponta "MTO"

​Discutia de la Controceni dintre presedintele Traian Basescu, presedintele Victor Ponta si ministrul Ioana Petrescu a fost prezentata, mai ales in spatiul virtual, ca o scena demna de Caragiale, a provocat un val de ironii si imagini-parodii, starnind hohote de ras. Insa, ignorand partea amuzanta, discutia aduce in atentie o problema serioasa: Este sau nu sustenabila reducerea CAS? In ultimii doi ani, au avut loc numeroase discutii, mai ales intre Guvern si FMI, pe aceasta tema. De fiecare data, aceasta intrebare a ramas fara raspuns. Niciodata Guvernul nu a putut sa spuna cum va sustine masura, de unde va lua banii.

Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator a fost trecuta in programul de guvernare inca din 2012 cand s-a instalat primul Guvern Ponta. Atunci a fost si o tema de campanie electorala. Dupa alegerile din 2012 a urmat o pauza de cateva luni in care nu s-a pomenit nimic de reducerea CAS. La sfarsitul lui august 2013, Guvernul USL revine cu ideea, urmand sa convinga FMI ca este necesara masura incepand din 2014. Nimeni nu putea contesta ca pentru toti angajatorii din Romania ar fi fost o masura cu efecte benefice. Dar de fiecare data, Guvernul a esuat in incercarile sale de a primi unda verde de la FMI, motivul fiind clar: nu au fost gasite si masuri de contracarare a impactului bugetar negativ. Argumentele Guvernului legate de CAS nu au fost niciodata suficiente pentru tripleta FMI-Comisia Europeana-Banca Mondiala.

• Istoria discutiilor

La sfarsitul lui august 2013, Victor Ponta anunta, dupa o sedinta a conducerii PSD (n.red. era o masura sustinuta intens de PNL), ca scaderea CAS (contributia la fondul de pensii) este „un obiectiv principal al USL. Ponta mai spunea atunci ca ministrul Finantelor si cel al Muncii „trebuie sa gaseasca solutiile in bugetul pe anul viitor (n.red. adica 2014) pentru a aplica aceasta promisiune”.

Discutiile vizau reducerea cu trei puncte procentuale, nu cu cinci cum era initial. Chiar si la o reducere de trei puncte procentuale, impactul era urias: trei miliarde de lei in bugetul general consolidat.Asa spunea ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, in septembrie 2013.

In noiembrie 2013, Guvernul discuta cu FMI despre reducerea cu trei puncte procentuale a CAS incepand cu 2014. Esec. FMI nu este de acord. Guvernul nu are de unde sa acopere golul provocat de o asemenea reducere.Crin Antonescu, inca partener al premierului Ponta, spunea atunci ca existau solutii de scadere acum cu 3 puncte, insa varianta nu a fost agreata de FMI.

Chiar daca nu a avut succes nici macar o reducere cu trei puncte procentuale, in 2014 este reluata ideea reducerii cu cinci puncte procentuale. La fel ca si acum, in februarie 2014, Traian Basescu spunea ca trebuie gasite mijloace de compensare, sa se puna ceva in loc. „Reducerea CAS este un subiect extrem de delicat. De ce e delicat? Pentru ca avem bugetul asigurarilor sociale deficitar. Orice reducere de CAS ne mareste deficitul bugetului asigurarilor sociale. Fara aceasta taxa se poate face o reducere de 1, 2, 3 procente, in functie de cum vor fi incasarile. La CAS. Undeva, in partea a doua a anului. Numai ca va trebui sa ne gandim ca o reducere de 1, 2, 3 procente aplicata anul acesta va insemna caetva sute de milioane de euro… Deci, anul acesta te poti juca cu deficitul, daca discutam de un 800 de milioane, gasesti mijloace sa-l compensezi, dar la anul avem o problema mare pentru ca nu mai e pe 6 luni, e pe 12”,spunea Basescu la TVR, in februarie 2014.

In aprilie 2014, Traian Basescu revine si spune ca sustine reducerea CAS, insa nu este suficient de inteligent sa inteleaga de unde se sustine masura, care ar insemna 5,5 miliarde de lei.

Intre timp, USL s-a destramat, iar PNL incepe sa critice Guvernul pentru faptul ca nu aproba reducerea CAS cu 5 puncte procentuale. In luna mai vine cu o motiune de cenzura „Opriti Guvernul Ponta 3 – Guvernul coruptiei, demagogiei si minciunii”. Printre teme se afla si faptul ca nu se reduce CAS cu cinci puncte procentuale.

Cateva saptamani mai tarziu, in iunie, Guvernul a trimis Parlamentului un proiect de lege pentru scaderea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator de la 1 octombrie, prima zi a campaniei electorale. Masura nu avea nici de data aceasta acordul FMI si al Comisiei Europene. Guvernul nu pregatise nicio masura compensatorie. Cu toate acestea, Ponta spunea ca exista resurse in buget pentru a acoperi costul de circa 850 de milioane de lei pentru ultimul trimestru al anului.

Pe 2 iulie, proiectul de lege ce prevede reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator a fost adoptat, cu unanimitate de voturi, de Camera Deputatilor in calitate de for decizional.Proiectul de lege fusese adoptat, pe 24 iunie, si de Senat. Mai departe trebuia promulgat de presedinte. Interesant este ca acum votul este explicat de catre cei de la opozitie prin faptul ca ar fi fost pacaliti. Candidatul PMP la prezidentiale, Cristian Diaconescu, a spus ca parlamentarii partidului au votat legea privind reducerea CAS nestiind ca expunerea de motive e falsa si nu coincide cu situatia economica reala.

Desi Ponta a dat asigurari in mai multe randuri ca impactul reducerii CAS din octombrie va fi acoperit strict din incasari bugetare,saptamana trecuta a aparut vestea ca proiectul noului Cod Fiscal publicat pe site-ul Ministerului Finantelor contine o serie de majorari de taxe. Proiectul trebuia sa fie, conform Ministerului Finantelor, doar o rescriere a Codului Fiscal. In realitate, continea modificari foarte importante: majorari de impozite, mai ales pe proprietati (autoturisme, cladiri).

Basescu anuntase cu cateva zile inainte ca a primit la promulgarea legea privind diminuarea contributiilor de asigurari sociale si ca are semne de intrebare privind oportunitatea masurii, spunand ca este de parere ca Guvernul are ca tinta acoperirea deficitului rezultat prin micsorarea CAS prin cresterea taxei pe proprietate de 2-3 ori.

Ca si cum nu ar fi stiut de existenta acestui proiect, Victor Ponta a cerut retragerea lui de pe site-ul Ministerului Finantelor. Dar este greu de crezut ca Ministerul Finantelor ar fi supus dezbaterii publice un astfel de document, fara sa fie informat primul-ministru.

Totul s-a terminat cu deja celebra intalnire dintre Basescu, Ponta si Petrescu, care nu a adus nicio lamurire legata de sustenabilitarea reducerii CAS cu cinci puncte procentuale. A dat doar ocazia ironizarii, in spatiul public, a premierului care nu stia ce inseamna MTO (Medium Term Objectives) si a ministrului finantelor care s-a fastacit la intrebarile presedintelui.

Vezi aici inregistrarea discutiei dintre presedintele Traian Basescu, premierul Victor Ponta si ministrul Finantelor, Ioana Petrescu, data publicitatii de catre administratia prezidentiala.