Cum se formeaza pretul painii. Trei unghiuri de vedere

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 24 iulie 2014, 10:16 Economie | Finanţe & Bănci

productia agricola
Foto: Hotnews
In anul 2013, productia furnizata in agricultura a crescut cu 24,5% comparativ cu 2012, a anuntat joi Statistica. Defalcat, productia vegetala a crescut cu 38,8%, cea animala a scazut cu 0,3%, iar serviciile agricole au crescut cu 32,4%, se mai arata in comunicatul statisticienilor. Ce ne spun aceste cifre? In sine, nu mare lucru.  Anul trecut a fost unul exceptional din punct de vedere agricol, cresterile erau oarecum asteptate. Sa privim cifrele INS din trei unghiuri de vedere: cel al eficientei energiei utilizate pentru a obtine productia de mai sus, din cel al starii agriculturii si din cel clasic. Pentru ca in fond, de productia agricola depinde si pretul painii, dar si cel al carnii (stiut fiind ca pentru obtinerea unui kg de carne se consuma in medie 7-8 kg. de cereale).

  • Interpretarea clasica: Cifrele arata bine, dar sunt cresteri trecute. Greu de mizat pe optimism si in 2014
Mai jos avem datele privind productia agricola din ultimii trei ani (exprimata in mii de lei preturi curente). Datele sunt calculate in preturi comparabile  (click pe imagine pentru a o mari, daca e cazul)


Structura productiei vegetale pe principalele grupe de culturi este diferita in ultimii doi ani.
Astfel, in anul 2013 comparativ cu anul 2012, ponderea culturilor de cereale si de cartofi a crescut cu 5,8 puncte procentuale, respectiv cu 3,1 puncte procentuale, in timp ce ponderea culturilor de legume si pepeni a scazut cu 5,7 puncte procentuale, iar cea a culturilor de plante de nutret cu 2,5 puncte procentuale






Structura productiei animale pe principalele grupe de produse prezinta mici diferente fata de anul precedent. La  porcine, ponderea a crescut cu 1,6 puncte procentuale,  iar la bovine si la pasari ponderea a scazut cu 3,1 puncte procentuale, respectiv cu 2,1 puncte procentuale.






Productia ramurii agricole se determina conform metodologiei Eurostat si cuprinde: valoarea tuturor productiilor de produse agricole (inclusiv valoarea productiei de vin obtinuta in unitatile agricole care nu dispun de instalatii industriale de vinificatie) si valoarea serviciilor agricole efectuate de unitatile specializate. Aceasta productie nu cuprinde: valoarea consumului de samanta din productie proprie pentru culturile la care insamantarile se fac toamna, valoarea strugurilor utilizati in productia de vin a unitatilor agricole care nu dispun de instalatii industriale de vinificatie, valoarea laptelui consumat de animale, valoarea oualor puse la incubat si pierderile la producatori dupa recoltare.

In plus productia ramurii agricole cuprinde valoarea activitatilor secundare neagricole neseparabile si este diminuata cu valoarea laptelui transformat in derivate (produse obtinute din prelucrarea laptelui) in aceeasi ferma. Activitatile secundare neagricole neseparabile sunt activitati legate direct de productia agricola care nu pot fi separate de activitatea agricola principala din punct de vedere al costurilor (ex.: producerea branzeturilor in ferma zootehnica). Productia ramurii agricole este exprimata in preturi de baza (preturile la producator la care se adauga subventiile pe produs si se scad impozitele pe produs) ale fiecarui an.

  • Cata energie consumam pentru a obtine productia agricola? E nevoie de 3 calorii de energie pentru a crea o calorie de alimente comestibile

Mai mult de jumatate din energie este utilizata pentru produsele cu grad inalt de prelucrare si ambalare. Pe "junk food". Aproximativ o treime este folosita pentru produse de origine animala, cum ar fi carne, oua, lactate. A sasea parte merge pe cereale, fructe si legume. In treacat, sa notam ca energia relativa pe care o investim in fiecare grup de alimente reflecta fix invers modul in care ar trebui sa mancam. (De aici, aici si aici)

Productia de alimente si distributia lor presupune de asemenea o cantitate uriasa de energie (pentru Romania nu am date, dar in SUA 10% din energia utilizata anual este consumata de catre industria alimentara). E nevoie de 3 calorii de energie pentru a crea o calorie de alimente comestibile. Asta in medie, desigur. Unele alimente necesita mai multa energie (carnea de vita de exemplu necesita treizeci si cinci de calorii pentru fiecare calorie de carne de vita produsa) . Unii zic ca e mult. Altii ca e putin. Cert e ca practicile industriale ne-au condus la aceasta situatie.




Cu transportul cheltuim cea mai mica cantitate de energie, cand vine vorba de alimente. Cea mai mare parte se duce pe prelucrarea lor. Mai multa chiar decat pentru a le produce.  Distanta pe care alimentele calatoresc intre ferma si furculita are un impact redus asupra consumului de energie. Ca veni vorba de transport, calea maritima este cea mai economicoasa (masurata in cantitatea de energie consumata la tona de alimente transportata). Urmeaza trenurile de marfa, mai eficiente energetic decat camioane mari, care la randul lor sunt mai eficiente decat camioanele mici. Cel mai scump transport este normal, cel cu avionul. Noroc ca transportul aerian reprezinta mai putin de 1% din transportul de alimente din SUA.

Aproximativ douazeci si trei la suta din energia utilizata in productia de alimente este alocata de prelucrarii si ambalarii. Alte 32 de procente se duce pentru conservarea si gatirea acestora.

Din totalul energiei consumate pentru obtinerea productiei agricole vegetale, cea mai mare pondere o detine consumul de combustibil pentru deplasarea utilajelor agricole in procesul de lucru. Lucrarea solului consuma circa 35% din totalul de energie consumata pentru executarea mecanizata a lucrarilor in productia vegetala. (de aici)

  • Cum arata consumul intern de cereale?

Sa luam cerealele. In medie, resursele totale sunt formate din stocuri (50-55% din total), importuri (4,5-5,5%) si productie (50-60%, in functie de cum da Dumnezeu sa ploua)
Consumul intern de cereale arata cam asa (datele sunt de la INS):







"Cu circa sase procente pondere in PIB, agricultura are o importanta mai mica decat se crede indeobste pentru rezultatul de ansamblu al economiei. Practic, partea variabila, cu volatilitate mai ridicata a rezultatelor, este productia vegetala, situata undeva la 4% din PIB. Prin urmare, o variatie substantiala, de +/- 25% a rezultatelor pe recolte se traduce in +/- 1% din PIB. Departe de a se dezvolta pe masura modernizarii metodelor de lucru din agricultura, minisegmentul de servicii agricole a coborat sub un procent din totalul productiei. Ceea ce confirma o problema de structura a agriculturii si necesitatea de a majora ponderile pe zona animala si pe cea a serviciilor, care au si valori adaugate mai substantiale", se arata intr-o analiza postata pecursdeguvernare.ro.

Cat priveste contributia agriculturii la cresterea PIB in 2013, aceasta a crescut cu 1,1%, ajungand la 5,6%.
Pe termen scurt, preturile ar putea creste, daca recolta din 2014 se va dovedi mai slaba decat in 2013, iar pretul petrolului va urca, pe fondul riscurilor privind aparitia unor conflicte.

  • Ce e de facut pentru o agricultura mai performanta si o productie mai buna si mai eficienta?

Economistul sef al BNR, Valentin Lazea, propune mai multe solutii. Una dintre ele este instituirea unui program numit "Fiii satelor", prin care facultatile de stat din domenii prestabilite (universitare, medicale, etc.) sa aloce zece procente din numarul de locuri disponibile celor mai performanti absolventi de liceu din mediul rural. Acestia ar fi obligati ca, dupa terminarea studiilor de licenta sa se intoarca in comuna natala, unde sa profeseze o perioada de minimum 3-5 ani, iar neindeplinirea acestui angajament sa conduca la plata de catre ei a anilor de scolarizare.

"In vederea recalificarii fermierilor care vor trebui sa renunte la pamant, in urma procesului de consolidare a exploatatiilor agricole. Pentru o parte din ei, care vor ramane in agricultura ca salariati, ar trebui reinfiintate scoli profesionale care sa ii recalifice in meserii precum cea de tractorist, mecanic, horticultor etc. Pentru altii, avand in vedere inevitabila modernizare a satului romanesc, tranzitia ar urma sa se faca spre ocupatii din mica industrie (alimentara, textila) sau din servicii (transporturi, turism, comert). Pentru acestia ar fi util ca Ministerul Educatiei si Cercetarii impreuna cu Ministerul Muncii sa organizeze cursuri de calificare pe specificul noilor meserii solicitate.

Nici o activitate non-agricola nu este posibila atata timp cat nu exista un minimum de infrastructura (apa, canalizare, electricitate, gaze). Orice mica intreprindere, firma de turism sau magazin din mediul rural necesita dotarea cel putin cu aceste utilitati de baza. Problema este cine le finanteaza si "mai ales" in ce ordine de prioritate.

Consideram ca orice finantare de la buget trebuie sa fie insotita si conditionata de un minim de cofinantare din partea comunitatilor locale. Primul pas este insa cel mai important: ar trebui ca fondurile bugetare pentru dezvoltare rurala sa nu fie alocate in functie de coloratura politica, ci in functie de dorinta si capacitatea comunitatilor locale de a cofinanta proiectele de infrastructura si de a le mentine functionale printr-un sistem de impozite locale corespunzatoare", mai spune Lazea.


Citeste mai multe despre   












Articol sustinut de BRD Groupe Société Générale

Atelier de idei. Cum te ajuta tehnologia sa-ti faci mai mult timp pentru tine si planurile tale

Munca multa, stres, ore peste program, termene limita, sedinte lungi. Uneori, asa arata ziua de lucru a multora dintre noi. Din acest motiv e foarte important sa investesti in lucruri care te pot ajuta sa iti folosesti mai bine timpul petrecut la birou. Sa lucrezi mai bine, mai usor si mai repede poate insemna mai mult timp pentru tine si pentru cei dragi. Iti propunem, asadar, cinci directii care te pot ajuta pe plan profesional si personal.

2243 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    mai multa cultura !! ;-) (Joi, 24 iulie 2014, 16:27)

    Dedalus [utilizator]

    a) O productie mai eficienta rezulta doar dintr-o cerere responsabila. Iar o cerere responsabila, bazata pe grija pentru propria snatate, apare numai ca rezultat al nivelului personal de cultura ridicat. Adica, cu cat invatamantul e mai de kakao, cu atat mancare e mai junk...

    b) Nu merge crum vrea Lazea, din cauza dezastrului din invatamautl superior- ce sa aloce, ce sa reserve?!! Si asa invatamantul superior nu mai insemna de fapt nimic. In plus, daca tot vorbim de mancare snatoasa, aia nu se produce in ferme uriase cu tractoristi si horticultuori angajati, ci in ferme de familie, mici. Doar un fel de inertie bolnava si nejustificata professional ma face oameniii sa creada in fermele mari. Dar de fapt tot degeaba spun asta, ca tot nimeni nu o sa priceapa,,,,


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version