Consiliul Fiscal: Rectificarea bugetara nu include impactul reducerii CAS. Masura nu are acoperire in bugetul actual/Rectificarea veniturilor este negativă

de Dan Popa     HotNews.ro
Joi, 31 iulie 2014, 13:30 Economie | Finanţe & Bănci

Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal
Foto: HotNews.ro
 documente
(31 Iul 2014) PDF, 835KB
"Proiectul de rectificare bugetara nu include impactul reducerii cu 5 pp. a CAS datorat de angajator de la 1 octombrie, aprobat de Parlament, dar nepromulgat de Presedinte. Avand in vedere ca nota de fundamentare a propunerii sus mentionate preciza ca sursa de acoperire a impactului pentru anul curent incasarile suplimentare din impozitul pe constructii speciale, iar aceasta din urma sunt deja prinse in forma curenta a bugetului rectificat fara a conduce la o diminuare a deficitului bugetar, Consiliul fiscal atrage atentia ca o eventuala aplicare a propunerii legislative la termenul avut in vedere initial nu are acoperire in bugetul actual, incadrarea in tinta de deficit implicand cel mai probabil o reducere ulterioara semnificativa a cheltuielilor bugetare", se arata in opinia Consiliului Fiscal pe tema rectificarii bugetare. (vezi atasament)

Atat veniturile cat si cheltuielile bugetare se situau la finele lunii iunie 2014 semnificativ sub programul semestrial aferent formei initiale a bugetului general consolidat (BGC), spun oficialii Consiliului Fiscal. Astfel, conform anexelor Raportului semestrial privind situatia economica si bugetara, veniturile totale ale BGC erau inferioare sumei programate cu circa 4,5 miliarde de lei, iar cheltuielile cu aproximativ 9,4 miliarde de lei, cea mai mare contributie revenind subperformantei in absorbtia de fonduri europene nerambursabile al caror beneficiar final este statul (doar acestea tranziteaza bugetul general consolidat).

Astfel, se mai arata in materialul transmis joi de institutia condusa de Ionut Dumitru, cererile de rambursare aferente proiectelor finantate cu fonduri UE post-aderare au fost mai mici cu 2,8 miliarde de lei comparativ cu sumele programate, nerealizarea acestor proiecte antrenand de asemenea economii de cheltuieli comparativ cu nivelul programat de circa 4,4 miliarde de lei. Exista insa si nerealizari semnificative comparativ cu nivelul programat la nivelul veniturilor fiscale, veniturilor din contributii sociale si veniturilor nefiscale, ale caror surse vor fi detaliate mai jos.

La nivelul veniturilor fiscale, minusul comparativ cu programarea semestriala initiala este de circa 954 milioane de lei si are drept surse:
  • Realizarea in proportie de doar 96,4% a programului de incasari din impozitul de salarii si venit, ceea ce a dus la un minus de venituri de 426 milioane lei. Evolutia ridica semne de intrebare in special daca este privita in corelatie cu dinamica incasarilor din contributii sociale, care au in cea mai mare parte aceeasi baza de impozitare si la nivelul carora diferentele nefavorabile fata de nivelul programat sunt substantial inferioare. Apreciem ca evolutia nefavorabila a veniturilor din impozitul pe salarii si venit reflecta o scadere semnificativa de eficienta a colectarii, existand insa unele semne de revenire a incasarilor in ultima luna a semestrului (la nivelul lunii iunie fluxurile de venituri le-au depasit pe cele din iunie 2013 cu 8,9%).
  • Realizarea in proportie de doar 94,3% a programului semestrial de venituri din TVA, concretizata intr-un minus de incasari de 1,49 miliarde de lei. Apreciem de asemenea ca respectiva evolutie reflecta o scadere semnificativa a eficientei colectarii, mai ales data fiind dinamica anuala ridicata a volumului vanzarilor cu amanuntul (8,2% in perioada ianuarie-mai 2014 in termeni reali). De asemenea, nerealizarea substantiala a cheltuielilor de investitii comparativ cu nivelul programat a fost de natura sa genereze si un minus de incasari din TVA fata de nivelul programat.  Informatiile incluse in textul Raportului semestrial cu privire la evolutia anuala a veniturilor din TVA - respectiv diminuarea incasarilor din penalitatile de intarziere si cresterea rambursarilor de TVA- nu sunt relevante din perspectiva explicarii deviatiilor fata de program.
  •  Realizarea in proportie de doar 97,4% a programului de incasari din accize, ceea ce a dus la un minus de venituri de 301 milioane lei.
La nivelul veniturilor bugetare, propunerea de rectificare are in vedere majorarea acestora cu 1,54 miliarde lei, insa dupa ajustarea pentru impactul schemei de stingere in lant a arieratelor fata de BGC (cu impact pe TVA si contributii sociale) si al modificarii de tratament contabil al operatiunilor de vanzare-cumparare de bunuri din rezerva de stat (cu impact la nivelul veniturilor de capital) ce majoreaza artificial veniturile cu 1,66 miliarde lei, incasarile apar drept revizuite usor negativ, respectiv cu 128 milioane lei.

Agregatele de venituri la nivelul carora sunt identificabile, in contextul executiei la jumatatea anului, neindepliniri ale tintelor programate ca urmare a scaderii eficientei colectarii, sunt revizuite negativ, eficienta scazuta a colectarii fiind extrapolata la nivelul intregului an acolo unde este cazul. Astfel:
  • estimarile privind incasarile din impozitul de venit si salarii sunt mai mici cu 1,274 miliarde lei comparativ cu bugetul initial ,
  • estimarile privind incasarile din TVA, eliminand impactul schemei de stingere in lant a obligatiilor restante fata de BGC nou-introduse (692 milioane lei), sunt revizuite descendent cu 1,75 miliarde de lei. La finele primului semestru acestea se situau sub nivelul programat cu 1,54 miliarde lei, insa parte din aceasta deviatie este explicabila prin diferenta intre executia prezumata si cea efectiva a schemei initiale de stingere in lant de tip swap a obligatiilor fata de BGC in suma de 850 milioane de lei (168 milioane lei), precum si de amanarea cu trei luni a introducerii accizei la combustibil (164 milioane lei), factori care nu vor genera deviatii similare si in al doilea semestru al anului.
  • Estimarile privind contributiile sociale, eliminand impactul schemei de stingere in lant a obligatiilor restante fata de BGC nou-introduse (56 milioane lei), sunt prevazute a fi mai mici decat bugetul initial cu 504 milioane lei, acomodand nerealizarea de 478 milioane de lei a programului pe primul semestru al anului. Trebuie mentionat ca proiectia de venituri din contributiile sociale pentru 2014 nu include impactul negativ al masurii deja aprobate de catre Parlament de reducere a CAS la angajator cu 5 pp. incepand cu 1 octombrie 2014 (evaluat la 1,1 miliarde lei la nivelul agregatului de venituri si la 850 de milioane lei impact la nivelul deficitului bugetar).
In contrast, sunt majorate semnificativ alte categorii de venituri bugetare, reflectand evolutiile deja manifeste la finele primului semestru, precum si evolutii foarte probabile in a doua parte a anului:
  •  Estimarile privind impozitul pe profit sunt revizuite ascendent cu 423 milioane lei, reflectand si o pierdere de venituri aferenta introducerii scutirii de impozit a profitului reinvestit evaluata de MFP la 137,5 milioane lei. Insa, asa cum a aratat in opinia sa din 8 mai 20146, Consiliul fiscal nu sustine estimarea de impact a MFP cu privire la introducerea scutirii de impozit a profitului reinvestit pe care o considera subevaluata, estimand impactul negativ ca fiind de cel putin 475 milioane lei la nivelul anului 2014 (asadar o pierdere de venituri cu 338 milioane lei mai mare decat cea luata in calcul de MFP);
  •  Estimarile privind incasarile din impozite si taxe de proprietate sunt revizuite ascendent cu 1,26 miliarde lei, in principal ca urmare a diferentei intre estimarile initiale cu privire la incasarile din impozitul pe constructii speciale (488 milioane lei) si declaratiile de impozit depuse la termen de contribuabili care indica incasari de circa 1,5 miliarde lei
  • Estimarile revizuite cu privire la incasarile din accize le confirma pe cele initiale, in conditiile in care deviatia negativa de la programul semestrial consemnata reflecta in principal amanarea majorarii accizei la combustibil si este de asteptat sa fie recuperata in intregime in semestrul al doilea in ipoteza mentinerii plusului de incasari fata de programul initial aparent la nivelul executiei din primul semestru;
  • Estimarile cu privire la incasarile din alte impozite si taxe pe bunuri si servicii sunt revizuite ascendent cu 808 milioane lei (depasirea nivelului programat la nivelul semestrului I era 431,5 milioane lei), in conditiile unor venituri suplimentare estimate a fi incasate din impozitul pe veniturile suplimentare obtinute ca urmare a dereglementarii preturilor din sectorul gazelor naturale (432,4 milioane lei) si din taxa clawback din sanatate (350 milioane lei);
  • Estimarile cu privire la veniturile nefiscale sunt revizuite ascendent cu 707,83 milioane lei ca urmare a veniturilor suplimentare estimate a fi sume incasate de Ministerul Economiei din vanzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera (+726,0 milioane lei).
  • Estimarile cu privire la veniturile de capital sunt revizuite ascendent cu 1080 milioane lei, din care 917 milioane lei provin din schimbarea de tratament contabil a operatiunilor de vanzare-cumparare de bunuri din rezerva de stat mentionata anterior.
La nivelul cheltuielilor bugetare, majorarea cu 1,81 miliarde de lei este de asemenea explicata in ca mai mare parte de impactul schemei de stingere in lant a obligatiilor restante fata de BGC7, la care se adauga impactul pe cheltuieli al modificarii de tratament contabil al operatiunilor de vanzare-cumparare de bunuri din rezerva de stat (cu impact la nivelul cheltuielilor de capital de 917,2 milioane lei), in lipsa carora majorarea ar fi fost de doar 142 de milioane de lei.

Consiliul fiscal considera proiectiile curente ale veniturilor bugetare ca fiind in general realiste, formuland insa rezerve fata de proiectia veniturilor din fonduri europene si a celor din impozitul de profit, in acest din urma caz in contextul diferentelor semnificative existente intre evaluarea sa de impact expusa in opinia din 8 mai 2014 si cea a MFP.

In fine, Consiliul fiscal remarca faptul ca revizuirile negative de estimari de venituri bugetare sunt concentrate la nivelul unor agregate al caror nivel din acest an sunt de natura sa influenteze proiectiile acestora din anii urmatori, iar majorarile compensatoare de venituri sunt intr-o masura semnificativa temporare - legislatia cu privire la impozitarea suplimentara a veniturilor din liberalizarea pretului gazelor naturale expira la finele anului curent, iar veniturile din vanzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera sunt prin definitie temporare (engl. one-off).

Acest fenomen este de natura sa creeze presiuni suplimentare la nivelul constructiei bugetare din anii urmatori in vederea incadrarii in tintele de deficit, mai ales daca luam in calcul si impactul nefavorabil la nivelul incasarilor bugetare pe care este de asteptat sa-l genereze masurile discretionare asupra carora Consiliul fiscal si-a exprimat recent opinia (in speta scutirea de impozit a profitului reinvestit si reducerea CAS la angajator). In plus, executia bugetara la 6 luni si propunerea de rectificare contin extrem de putine elemente care sa poata conduce la optimism cu privire la posibilitatea ca o acoperire a minusurilor de venituri generate de modificarile legislative mai sus mentionate sa poata fi realizata pe seama imbunatatirii eficientei colectarii.

Citeste in atasament opinia integrala a Consiliului Fiscal.


Citeste mai multe despre   










3799 vizualizari

  • +14 (16 voturi)    
    Si uite asha (Joi, 31 iulie 2014, 14:01)

    bogdan1477 [utilizator]

    Ete asha se face rectificare pozitiva cu venituri diminuate. Tai toate cheltuielile cu investitiile si acoperi gaura de la venituri. Asha functioneaza romania social democrata.

    Partea buna e ca cioara mai merge vopsita de 1-2 ori. Dupa care, toate matrapazlicurile astea vor genera si o nota de plata. Si va intelege tot uslamistul ca oricit de frumos de povesteste antena3 despre economie, realitatea din teren e alta.
    • +10 (12 voturi)    
      N-ai cu cine ….. (Joi, 31 iulie 2014, 15:07)

      SHEAPA [utilizator] i-a raspuns lui bogdan1477

      Natia romana e mult mau proasta decat prevede legea firii …..
    • +4 (4 voturi)    
      Ii baga o galeata cu laturi in bot si uslamacul (Joi, 31 iulie 2014, 22:41)

      Wanheda [utilizator] i-a raspuns lui bogdan1477

      e mai mult decat multumit...are bani de rom.
  • +6 (10 voturi)    
    lovitura fiscala de stat (Joi, 31 iulie 2014, 15:00)

    ernst [utilizator]

    chestiunea este -- cam cat poate guvernul sa treaca peste parerile Consiliului Fiscal. care fie vorba intre noi au si niste implicatii legale, prin prisma legii responsabilitatii fiscale. si care de asemenea sunt de domeniul bunului simt, trecand peste tehnicalitatile de rigoare.

    si ma e o problema -- cam cat poate FMI sa se faca ca nu vede acest lucru. hai, mai treaa-mearga tarasenia cu managementul privat la intreprinderile de stat -- tot o idee nefunctionala a Fondului -- acolo nu sunt implicatii masurabile. la buget se poate masura. cu sublerul. si veniturile scad -- se poate masura cu metrul de tamplarie, nu trebuie subler.
  • +8 (12 voturi)    
    " Doctoratul"l'u Che MTO si in economie ? (Joi, 31 iulie 2014, 15:01)

    Plagarus [utilizator]

    "Este prima dată când mă aflu în Albania, la Tirana, şi sper să revin cu altă ocazie. Familia bunicului meu a plecat din Moscopole spre România, aşa încât ar fi trebuit să ajung până acum aici, dar e bine că am ajuns şi acum", a spus PontANUS.
    Sa ne pieptanam politic, da-o incolo de economie :
    Pesediştii reuniţi la Consiliul Naţional d la Craiova nu au prea multe să-i reproşeze prezidenţiabilului Klaus Iohannis, dar ştiu sigur că nu îl pot vota pe acesta deoarece „nu este român”.

    - „Nu are nume românesc”, sare ca ars un oltean pesedist.

    - „Nu e de la noi din Olt”, aruncă o vorbă şi olteanul cu mustaţă.

    - „Nu e de la noi din ţară, e provenit din altă ţară, nu ştiu ce caută el să candideze la preşedinţie”, completează olteanul ştirb.

    Pesedistul de rând continuă atacul la origini.

    - „Una e să te nască mă-ta în altă ţară, şi alta e să vii aici şi iei cetăţenie. Nu e totuna”, se ridică nivelul privind originile.

    - „E neamţ. Noi ştim dacă s-a născut sau nu în România? A spus el că s-a născut în România? N-a spus. Dacă spunea era altceva”, dezvoltă problema cetăţeniei lui Iohannis pesedistul mustăcios.

    Mândria de a fi român se simte la membrul PSD, votantul de nădejde al lui Victor Ponta.

    - „Ce, românii nu sunt deştepţi?”, se aruncă iar olteanul în luptă.

    - „Nu e român, e străin, nouă ne trebuie românii noştri”, se umflă spiritul patriotic în pesedist.

    - „Numai un român ne poate duce acolo unde merităm”, aruncă o vorbă din spate încă un roşu.

    - „Nu avem şi noi în ţara noastră români deştepţi?”, e infailibil pesedistul mustăcios.

    Finalul e al doamnelor:

    - „Iohannis are ajutor din afară, este susţinut de multe fundaţii germane şi ca român mai puţin cred că a demonstrat”, ne explică o delegată la Congres.
  • +8 (10 voturi)    
    VVP si fatuca ministru (Joi, 31 iulie 2014, 15:08)

    Adrian_. [utilizator]

    ce au de zis despre toata treaba asta?
  • +2 (2 voturi)    
    simplu! (Vineri, 1 august 2014, 10:24)

    cinic [utilizator]

    venituri din activitate economica [salarii, profit,etc] SCAD continuu, iar veniturile din taxari si suprataxari CRESC continuu.
    Deci nu noi locuri de munca ci exact pe dos.
  • +3 (3 voturi)    
    Cand politicienii ignora parerea expertilor... (Vineri, 1 august 2014, 10:44)

    Metec [utilizator]

    Eu nu sunt de acord ca expertii sa guverneze in locul politicienilor, dar nici ca politicienii sa ignore parerea expertilor. Consiliul Fiscal e expertul administratiei in materie de fiscalitate si ar trebui ca Guvernul sa tina seama de parerea lui.
    In alta ordine de idei, opinia expertilor demonteaza afirmatiile politicianiste ale premierului Ponta, cu rectificarea pozitiva bugetara. Se vadeste la fostul pionier Ponta acelasi avant festivist de pe vremea comunismului, cand negrul era prezentat drept alb, iar dezastrul economic drept "noi si noi succese".


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version