Strategia Guvernului pare a fi sa economiseasca acum pentru a da drumul cheltuielilor chiar inainte de alegerile prezidentiale. Cum vad economistii sefi din banci si consultantii evolutia economiei in urmatoarele luni

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 3 septembrie 2014, 14:08 Economie | Finanţe & Bănci

Economistii sefi din banci dar si analistii marilor firme de consultanta lucreaza in aceasta perioada la refacerea calculelor privind cresterea economica a Romaniei in 2014, cifrele fiind insa in scadere dupa ce Romania a intrat in recesiune tehnica la mijlocul anului. Probabilitatea ca si cel de-al treilea trimestru sa fie tot pe minus (in ritm trimestrial) creste din ce in ce mai mult, spune unul dintre ei. E nevoie de investitii, dar Statul se abtine deocamdata sa le faca iar mediul privat sta in expectativa, nestiind prea bine ce urmeaza. "Strategia Guvernului pare a fi sa economiseasca acum pentru a da drumul cheltuielilor cu putin timp inaintea alegerilor prezidentiale" se arata intr-o nota a BCR destinata investitorilor, document semnat de senior analistul bancii, Eugen Sinca. Se prefigureaza si continuarea starii de amorteala, spune Melania Hancila, fost economist sef de banca, in prezent manager in cadrul Deloitte.
  • Ionut Dumitru, economist sef Raiffeisen: Suntem in curs de evaluare a evolutiei economice din trimestrul al treilea

Suntem in curs de evaluare a evolutiei economie din trimestrul al treilea, dupa ce datele INS au confirmat ca in cel de-al doilea trimestru investitiile au scazut atat i zona publica cat-mai ingrijorator- in zona privata. Datele din luna iulie nu arata imbucurator si ne indoim ca in august si septembrie investitiile vor accekera puternic. Absorbtia de fonduri europene este mai mica decat in aceeasi perioada a anului trecut, astfel ca in final, vedem o crestere economica de 2% in acest an

 

  • Melania Hancila, Manager in cadrul Deloitte: Se prefigureaza continuarea starii de amorteala a economiei romanesti

Datele publicate de INS sunt destul de ingrijoratoare, mai ales din prisma industriei, principalul motor de crestere al economiei romanesti de la declasansarea crizei economice, care incepe sa dea semne de oboseala. Aceasta deteriorare a cresterii industriei este o consecinta directa a unei avalanse de masuri care au avut ca efect erodarea performantei sectorului industrial in contextul cererii externe: taxa pe constructiile speciale, liberalizarea pretului la gaze, cresterea accizelor la combustibili, etc. De asemenea, majorarea poverii fiscale a amplificat tendinta de dezinvestire a companiilor, astfel ca formarea bruta de capital fix continua sa se contracte an de an, inducand efecte pe termen lung asupra potentialului de crestere al economiei romanesti. Agricultura isi mentine evolutia puternic conjuncturala, datele relevand absenta unor reforme structurale in sectorul agricol, care desi nu produce marfuri cu valoare adaugata mare, o dezvoltare adecvata a sectorului agricol in linie cu potentialul imens al acestuia ar putea impulsiona si industria producatoare de bunuri de larg consum si chiar exporturile cu valoare adaugata mai ridicata. De asemenea, performanta sectorului agricol este un factor cheie in evolutia ratei inflatiei, Romania avand inca o pondere extreme de ridicata a marfurilor alimentare.

 Un aspect pozitiv relevant de datele INS este continuarea crestererii tranzactiilor imobiliare, ceea ce dupa parerea mea, prefigureaza un trend de crestere modesta, dar sustinuta, a pietei imobiliare din Romania.

Contractia PIB fata de trimestrul anterior (-1% t/t) se datoreaza  in principal contractiei formarii brute de capital, care a inregistrat constant dinamici negative in ultimele 4 trimestre, cat si scaderii exporturilor, in timp ce consumului populatiei a stagnat. Pe partea de formare a PIB, comertul intern a avut cea mai mare scadere fata de trimestrul anterior, urmata de constructii, ceea ce releva deteriorarea sentimentului de consum al populatiei si prefigureaza continuarea starii de amorteala a economiei romanesti, cu atat mai mult cu cat si potentialul de crestere al exporturilor este limitat.

Ultimele date publicate despre PIB, releva limitarea potentialului de crestere al economiei romanesti pe segmentul exporturilor nete, datorita accelerarii importurilor in ultimele 2 trimestre care atenueaza efectul pozitiv al cresterii exporturilor asupra dinamicii de crestere a PIB. Chiar daca incepand cu cea de-a doua jumatate a anului trecut, economia romanesca a inregistrat ritmuri de crestere superioare perioadelor anterioare, acestea nu au fost sustenabile fiind bazate in principal pe exporturi, in timp ce consumul intern a ramas sub presiune iar investitiile au continuat sa se contracte. Avand in vedere starea reala a economiei romanesti, o crestere in termeni reali de 2.4 % an/an in trimestrul al doilea, desi este sub asteptarile pietei, este o dinamica care reflecta potentialul actual de crestere al economiei romanesti. Desi economia nationala a fost zdruncinata de criza financiara globala si ar fi avut nevoie de politici economice si fiscale stimulative, cresterea poverii fiscale si lipsa reformelor majore in sistemul public au perpetuat starea generala de slabiciune a economiei. Sacrificarea investitiilor publice de capital pe termen lung, in contextul contractiei investitiilor straine directe, au condus la deteriorarea semnificativa a potentialului de crestere al economiei romanesti la aproximativ 2 % fata de estimarile anterioare crizei (5-6 % an/an). Astfel ar trebui sa ne obisnuim cu dinamici de crestere reala de 2-3 puncte procentuale, deoarece ritmurile inregistrate in trimestrele anterioare nu sunt sustenabile pe termen lung, fiind in mare masura conjuncturale.

 

Camil Apostol, Piraeus Bank: Lipsa investitiilor punand in pericol cresterea economica viitoare

Din cele 1.2 procente ale cresterii PIB din trimestrul doi fata de trimestrul corespunzator al anului trecut 0.9 procente sunt constituite de impozitele nete pe produs doar 0.3% provenind din valoarea adaugata. Putem citi aceste cifre ca o indicatie ca mediul fiscal mai putin prietenos a impins firmele sa se dezvolte cu si mai mare prudenta decat pana acum si exista chiar temerea ca o parte din activitate a alunecat din zona alba a economiei (spunem aceasta urmarind scaderile din constructii si din comert, hoteluri si restaurante). Ritmul mai redus de crestere al industriei fata de anul trecut, respectiv scaderea ata de trimestrul I al lui 2014, trebuie corelate si cu scaderile inregistrate in zona euro, locul in care se afla principalii clienti ai producatorilor nostri.

Pe partea de utilizare, contributia principala apartine gospodariilor, consumul final al acestora fiind determinant (desi, previzibil in pierdere de viteza fata de trimestrul anterior) in timp ce consumul administratiilor publice este inca modest in asteptarea campaniei electorale. In continuare ramane prezenta tendinta de reducere a formarii brute de capital, lipsa investitiilor punand in pericol cresterea economica viitoare.

  • Eugen Sinca, Senior Analyst BCR : Strategia Guvernului pare a fi sa economiseasca acum pentru a da drumul cheltuielilor cu putin timp inaintea alegerilor prezidentiale

INS a confirmat scaderea trimestriala de 1% in T2 fata de T1  care arata intrarea economiei in recesiune tehnica.  Datele comunicate miercuri arata foarte slaba performanta in materie de investitii, mai ales in zona investitiilor publice. Consumul final al gospodariilor ramane fragil si ezitant in absenta unor cresteri salariale si a crearii slabe de locuri de munca in economie. Am redus estimarile de crestere de la 3% la 2,3% pentru acest an. Strategia Guvernului pare a fi sa economiseasca acum pentru a da drumul cheltuielilor cu putin timp inaintea alegerilor prezidentiale, se arata in nota BCR semnata de Eugen Sinca.

 Banca Transilvania: vom revizui, in scadere, scenariul macroeconometric central pentru economia interna in perioada imediat urmatoare

 Conform datelor INS economia a scazut cu 1% in trimestrul II comparativ cu primul trimestru al anului. In primele trei luni din 2014 PIB-ul s-a contractat cu 0.2% fata de trimestrul anterior. Altfel spus, recesiunea tehnica este confirmata.
Cererea interna a avut o contributie de doar 0.3 puncte procentuale la ritmul anual al PIB in trimestrul II, dat fiind ca avansul consumului privat (cu 3.9% an/an) si al consumului public (cu 3.8% an/an cel individual si cu 1.1% cel colectiv) a fost contrabalansat de declinul formarii brute de capital (cu 13.3% an/an), in linie cu estimarile/asteptarile noastre (expuse la momentul comunicarii estimarii flash, pe 14 august).
Din perspectiva ofertei agregate se noteaza dinamica industriei (+2.1% an/an), a tranzactiilor imobiliare (+1.4% an/an) si a IT&C (+9.8% an/an). Pe de alta parte, agricultura a scazut cu 7.6% an/an, iar constructiile s-au contractat cu 5.2% an/an.

In semestrul I din 2014 PIB-ul a crescut cu 2.4% an/an, notandu-se contributia cererii interne (+1.4 puncte procentuale). Cererea externa neta a avut o contributie de 1 punct procentual la dinamica anuala a economiei in prima jumatate a anului curent: exporturile au urcat cu 12.8% an/an, in timp ce importurile s-au majorat cu 10.6% an/an.

 La nivelul cererii interne se noteaza dinamica consumului privat (+5.1% an/an), care a contrabalansat declinul consumului public (cu 0.2% an/an cel individual si cu 2% an/an cel colectiv) si, mai ales, contractia investitiilor productive (cu 11.2% an/an).

Din perspectiva ofertei agregate se noteraza avansul industriei (cu 4.6% an/an), al tranzactiilor imobiliare (cu 1.1% an/an) si al IT&C (cu 8.7% an/an). Pe de alta parte, sectorul primar a scazut cu 4.8% an/an, iar constructiile au consemnat un declin de 3.6% an/an.

Evolutia economiei Romaniei in primele sase luni ale anului reflecta evolutiile divergente la nivelul cererii interne, indeosebi intre consumul privat si investitiile productive. In acest context, atragem atentia cu privire la faptul ca dinamica consumului privat din semestrul I nu este sustenabila fara o relansare durabila a investitiilor productive in economie.

Desi formarea bruta de capital fix a fost nefavorabil influentata in prima jumatate a anului de situatia din Ucraina, taierea investitiilor publice si distorsiunile introduse de acciza la carburanti si taxele pe constructii speciale, ne asteptam la o stabilizare si relansare graduala a investitiilor incepand cu semestrul II.

In incheiere mentionam faptul ca vom revizui, in scadere, scenariul macroeconometric central pentru economia interna in perioada imediat urmatoare prin incorporarea dinamicii componentelor PIB din trimestrul II, dar si a primelor date comunicate deja pentru luna iulie, scrie economistul sef al BT, Andrei Radulescu.

 



Citeste mai multe despre   












Material sustinut de BCR

VIDEO Antreprenor StartUp Nation / Fondatorul Scolii de Bijuterie Contemporana: Eu nu vin la serviciu, eu vin in propriul meu atelier, in care imi exprim ideile. Ceea ce misca industria asta sunt ideile, nicidecum cifrele

David Sandu s-a ocupat de designul de bijuterii de cand era copil si a invatat pe cont propriu tot ceea ce stie. Assamblage - Scoala de Bijuterie Contemporana a aparut drept consecinta a acestei pasiuni. David face parte dintr-o industrie creativa emergenta, insa atat el, cat si cei care au trecut in ultimii 7 ani pe la bancurile de lucru ale scolii sale se vad adesea nevoiti sa spuna ca fac alte lucruri, pentru ca activitatea lor nu exista intr-un cadru legal.

1428 vizualizari

  • +1 (3 voturi)    
    mediul privat... (Miercuri, 3 septembrie 2014, 14:39)

    Capatu` satului [utilizator]

    nu va face investitii ca n`are unde;

    primu` semn al recesiunii a aparut la inceputu` anului cand s`au redus major investitiile private in constructii noi - ca industria de profil materiale de constructii, etc., va scadea este previzibil;

    modificarile dese in domeniul politicilor fiscale precum si cele in domeniul legislativ (noile coduri, majorarea taxelor de timbru) incep sa`si produca efectele - un grad din ce in ce mai ridicat de incertitudine soldat cu reducerea investitiilor private;

    statu` a redus sau blocat aproape toate toate investitiile; avand in vedere ca fondurile UE sunt prin cofinantare (o parte vine si de la bujetu` nostru, bujet care nu mai doreste sa le finanteze) inseamna ca fonduri pt. proiecte noi = 0; ceea ce se incaseaza in continuare de la UE sunt banii pt. proiecte pt. care statu` roman a achita in trecut partea sa de cofinanatare;

    amnistia nu este o prostie,
    nu poti sa spui omului de rand stii statu` a gresit iar tu vei plati oalele sparte ci trebuie ca procuratura sa ancheteze modu` in care s`a ajuns la astfel de prejudicii cu suportarea acestora de firmele de soft care au reduceri nejustificate de impozit;

    asa ca amnistia e un lucru normal care sanctioneaza incapacitatea statului de a sanctiona persoanele care au produs softuri care au facut ca actele fiscale sa fie mai scumpe decat auru` dar mai inutile decat hartia igienica - acte fiscale produse prin softuri de firme agreate de actuala si fosta putere...
    • +1 (3 voturi)    
      Pin la amnistie e OK. dupa aia... (Miercuri, 3 septembrie 2014, 16:28)

      bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui Capatu` satului

      1. AMNISTÍE, amnistii, s. f. Act al puterii de stat prin care se înlătură răspunderea penală pentru o infracțiune săvârșită. – Din fr. amnistie.
      Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

      Acu zi-mi care e vina penala a unui cetatean caruia functionaru' i-a calculat gresit pensia, indemnizatia de crestere a copilului, etc, etc. Termenul in sine e folosit intr-un mod ticalos.

      Pe linga asta, nu inteleg de ce doar cei carora li se descopera in an electoral neregulile sunt scutiti iar ceilalti trebuie sa scape.

      Ori dam o lege ca daca functionarul a gresit, functionarul plateste, ori cetateanul tre sa dea banii inapoi.

      Amnistia asta suna ca un act de bunavointa a lui Voda Ponta catre supusii lui credinciosi. Ca si cum amnistierea asta ar face-o din banii nevesti-si, nu din ai mei si din ai tai.

      Si inca ceva: de ce nu functionarul nu pateste nimic? Daca un operator de la Vodafone sau rcs trimite facturi gresite catre clienti, zboara in secunda doi si suporta si pagupele. De ce functionaru' nu plateste nimic?

      2. Firmele de soft au intr-adevar reduceri de impozite, dar aici trebuie foarte multa grija. 90% din IT-isti se pot reloca in 1-2 luni. Si oricum multi dintre ei se intreaba de ce dracu mai platesc impozite imense unui stat care nu ofera nimic la schimb (nu tu strazi, nu tu asistenta medicala, ajutor de somaj la misto, etc). E foarte posibli ca marindu-le impozitele sa te trezesti ca jumate din ei pleaca, iar statul se alege cu o gaura semnificativa la buget. Sa stii ca unul din motivele pentru care Romania are cel mai mare procent de IT-isti pe cap de locuitor din europa e si reducerea asta de impozit. Asha ca marind impozitul e risc mare sa ajunga la acelasi efect ca si supra-acciza la carburanti: benzina mai scumpa si incasari la buget mai mici.
  • 0 (2 voturi)    
    nu este de bine... (Miercuri, 3 septembrie 2014, 14:51)

    ..13 [utilizator]

    ...daca se ajunge la cresterea magnifica de 0% la sfarsit de an cred este suficient...(investitiile in economie au scazut, agricultura si constructiile au adus recesiune... - ultimele titluri)

    Oare cum o sa construiasca bugetul pentru anul '15?
  • 0 (2 voturi)    
    cum "economiseste" guvernul? (Miercuri, 3 septembrie 2014, 14:56)

    pehash [utilizator]

    introducand noi taxe si crescandu-le pe cele existente? la anul vor economisi cu o acciza calculata la 7 lei pe euro? la cat au crescut cheltuielile guvernamentale, singurul motiv pt care nu se devalorizeaza leul este ca in mediul privat toata lumea strange bani pt zile negre..


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri