Cand a cunoscut-o pe Marcela, Radu era director de achizitii intr-o multinationala. Marcela radea de el si-l facea "corporatist" pentru ca pe cartea lui de vizita scrisese cu litere aurii bold italic "Buyer". Gata, Radule, nu mai stim romaneste?, il tachina ea, iar Radu se inrosea jenat, baiguind soptit ca nu el si-a comandat cartile de vizita, ci sefii din multinationala. Cand i l-a prezentat parintilor, tatal Marcelei auzidu-l cum se recomanda ("buyer") s-a prezentat pe masura : "Dan, civil home owner. Pensioner". Radu a facut ochii mari si a inghitit mistoul. Marcela nu avea serviciu, desi isi construise profiluri pe toate site-urile de joburi. N-o suna nimeni, desi terminase ingineria textila "la stat", scrie Dan Popa pe blogul Hymerion.ro.

S-au casatorit in 2008, iar la cateva luni, a ramas si Radu fara job. Stateau seara de vorba tot mai deprimati. Aveau ei o mica rezerva din banii de nunta, mai pusese si Radu ceva deoparte, dar mai mult de un an nu le ajungeau oricat ar fi tras de bani. Pana la urma au decis sa amane momentul conceperii unui copil. "Nu e momentul, nu avem din ce sa-l crestem", s-au pus amandoi de acord. Din pacate, situatii ca cea mai sus descrisa sunt multe. Foarte multe. Sunt cupluri care nu fac copii pentru ca vor sa avanseze in cariera si copilul i-ar incurca. Alte cupluri nu pot sa faca, in ciuda tratamentelor urmate. Altele vor sa stranga ceva bani ca sa aiba ce sa-i ofere. Dar nu au niciodata "destul" si amana conceperea. Pe termen nedefinit. Fireste, nu poti impune nimanui sa faca copii. Sunt drame individuale in care nu ai voie sa te bagi. Dar exista un cerc vicios din care nu se va iesi fara ca cineva sa vina cu masuri de stimulare a natalitatii.

• Efectul numarul 1: Multi romani nu fac copii pentru ca situatia economica a lor e dificila. In acest fel populatia imbatraneste, cheltuielile sociale ale Statului sunt tot mai mari, veniturile sunt mai putine (forta de munca scade), iar pentru a acoperi aceasta diferenta e nevoie de bani. Iar banii asta suplimentari vin din taxe suplimentare sau dintr-un cuantum mai mare al actualelor taxe. In consecinta, situatia economica se inrautateste si mai tare, iar cuplurile noi ca si cele existente vor mai amana si mai motivati conceperea unui copil.

•  Efectul numarul 2: Mai sunt si alte efecte ale deciziei lui Radu si Marcelei de a nu face copii. Pe termen mediu si lung, forta de munca scade, pentru ca vor intra in campul muncii tot mai putini romani. Avand tot mai putina populatie activa, va exista o presiune salariala asupra angajatorilor. Angajati tot mai putini asta inseamna: ca se vor "vinde" mai scump. De regula, salariile mai mari din aceasta cauza se duc in preturi de vanzare mai mari (ca altfel de unde sa le dea patronul bani mai multi). Preturi mai mari inseamna inflatie. Inflatie inseamna dobanzi de politica monetara mai mari. De aici, scumpirea si a dobanzilor la credite de catre banci. (Sigur, scenariul este simplificat la maxim, dar grosso modo acesta este mecanismul de transmisie in economie a imbatranirii populatiei).

•  Efectul numarul 3: Cresterea varstei de pensionare ar putea fi o solutie pentru imbatranirea populatiei. Incolo ne indreptam, asta e clar. Dar nici asta nu rezolva problema de fond. Efectul cresterii varstei de pensionare va fi resimtit diferit, in functie de venitul fiecaruia. Cei cu venit mai ridicat care au reusit sa puna niste bani deoparte vor fi mai putin afectati decat cei care sunt platiti prost si care vor fi nevoiti sa ramana in campul muncii pentru ca nu-si permit sa se pensioneze. Iar acestia din urma vor avea de facut fata unor cheltuieli de sanatate mai mari probabil (supra-solicitand organismul accelerezi vulnerabilitatile biologice)
  

•  Efectul numarul 4: E drept ca o crestere a numarului de pensionari va duce la formarea si dezvoltarea unui business in zona bunurilor si serviciilor legate de persoanele in varsta (de exemplu, case de batrani, servicii de asistenta samd). Asta e si o idee de afaceri, ca sa fiu mai exact.

•  Efectul numarul 5: Imbatranirea populatiei inseamna alocarea unor sume mai mari de bani pentru asistenta sociala si pensii, ceea ce ar putea amputa din sumele destinate altor investitii ale Statului. Adica rate mai mici de crestere economica, cu ttot ce inseamna asta pentru cercul vicios pe care ne aflam.
  

Puteti descarca cateva date din lucrarea din atasament.

Si acum cateva obseravtii pe care le regasiti in cercetarea INS (cea atasata acestui articol:

• Romania se confrunta cu un accentuat fenomen de imbatranire demografica. La acesta, se adauga si fenomenul de emigrare, ambele cauzand o reducere semnificativa, in timp, a numarului locuitorilor din Romania. La 1 ianuarie 20141, populatia rezidenta a Romaniei a fost de 19,9 milioane locuitori in scadere fata de 1 ianuarie 2003, cu 1,7 milioane persoane .
• Structura pe varste a populatiei poarta amprenta caracteristica a unui proces de imbatranire demografica, cauzat in principal de scaderea natalitatii. In paralel, cresterea sperantei de viata a dus la cresterea numarului si ponderii populatiei varstnice (de 65 ani si peste).
• Comparativ cu 1 ianuarie 2012, s-au inregistrat modificari consistente din punct de vedere numeric, la populatia in varsta de 45-49 ani (+336,5 mii persoane) si la cea in varsta de peste 85 de ani (+40,8 mii persoane), acestea fiind si grupele de varsta care au inregistrat o crestere procentuala considerabila in totalul populatiei, in defavoarea grupelor de varsta 20-24 ani, 40-44 ani si 50-54 ani. Structura pe sexe si pe varste a unei populatii este deosebit de importanta prin consecintele sale la nivelul social pentru ca imprima o serie de caracteristici modului de trai, consumului economic, comportamentului cultural si nu in ultimul rand mentalitatilor.
• Raportul de masculinitate a fost de 95 persoane de sex masculin la 100 persoane de sex feminin, constant in anii analizati. Pana la varsta de 53 ani, numarul barbatilor a fost mai mare decat numarul femeilor. Incepand cu aceasta varsta, numarul femeilor l-a depasit pe cel al barbatilor. Aceasta varsta, de inflexiune a raportului dintre numarul barbatilor si cel al femeilor, este in crestere, la 1 ianuarie 2012 si 2013 raportul schimbandu-se mai devreme, la varsta de 51 ani.
• Grupa de populatie care cuprinde contingentul feminin fertil (15-49 ani) a fost de 4,67 milioane de persoane- in scadere cu 53.000 persoane fata de 1 ianuarie 2012.
• Varsta medie a populatiei feminine este mai mare decat varsta medie a populatiei masculine cu 3,2 ani. Populatia rurala, mai imbatranita, are o varsta medie de 41,5 ani, mai mare cu 0,6 ani decat cea urbana (40,9 ani).
• Indicatorii de dependenta demografica evidentiaza tendinta de impovarare a populatiei in varsta de munca, prin cresterea procentuala a populatiei neproductive, dependente. Aceasta tendinta ar putea reprezenta un fenomen pozitiv daca grupa de varsta 0-14 ani ar fi cea generatoare de crestere. Cresterea raportului de dependenta demografica, alaturi de cresterea varstei medii si a celei mediane, probeaza tendinta de imbatranire accentuata a populatiei rezidente a Romaniei.
• In numai 2 ani, indicele de imbatranire a populatiei a crescut cu aproape 5 puncte procentuale (de la 101,8 in 2012 la 106,7 persoane varstnice la 100 persoane tinere in 2014), tragand inca un semnal de alarma cu privire la fenomnul acut de imbatranire demografica
• Efectele demografice si economice se vor resimti in timp si vor atrage schimbari la nivelul diferitelor subpopulatii (populatia scolara, populatia de varsta fertila, populatia in varsta de munca).
• Imbatranirea populatiei atrage, inevitabil, si imbatranirea fortei de munca, ceea ce presupune o adaptare a economiei, a pietei muncii si a conditiiilor de munca la aceste schimbari

Situatia demografica deplorabila este valabila pentru aproape toate tarile europene, nu ne confruntam numai noi cu ea. Lecturi adiacente aici, aici, aici, aici (fisier ppt), sau aici.

Voi ce solutii ati propune pentru a reface echilibrul demografic? Sau ce alte surse da bani ati gasi pentru a nu fi nevoite guvernele actuale si viitoare sa creasca taxele?

Comenteaza pe blogul Hymerion.ro