Din estimarile Finantelor si cele ale Comisiei Nationale de Prognoza, in perioada septembrie 2013-iunie 2014 evaziunea fiscala la paine a inregistrat o reducere cu aproximativ 300 de milioane de lei, se arata in deschiderea studiului destinat efectelor reducerii TVA la paine si produse de panificatie la 9%, studiu publicat miercuri de Finante (vezi atasament). Cifrele puse la dispozitie de Finante confirma succesul masurii de "taiere" a TVA la paine, chiar daca e dificil de formulat o relatie clara de cauzalitate intre aceasta masura si cresterea productiei (care putea veni si pe fondul unei productii mai bune si/sau extinderii unor jucatori din piata). Productia de faina si paine a crescut inca din luna septembrie 2013 (comparativ cu septembrie 2012) cu aproape 10 mii de tone in cazul painii si cu 20 mii de tone la faina, se arata in studiul citat.

Ministrul Finantelor, Ioana PetrescuFoto: Guvernul Romaniei

Analiza cantitatilor produse si livrate de faina, paine si produse de patiserie releva urmatoarele tendinte manifestate dupa reducerea TVA:

  • cresterea semnificativa a cantitatilor de faina si paine livrate in mod oficial si declarate de agentii economici;
  •  reducerea TVA pe intregul lant de valorificare a materiei prime a stimulat si productia de produse de patiserie, chiar daca cota de TVA pentru acestea nu s-a redus;
  • livrarile care s-au majorat au fost indeosebi cele pentru piata interna, ceea ce sustine impactul semnificativ pe care masura l-a avut asupra economiei ascunse, mai spun autorii studiului.

Care sunt elementele cheie ale studiului Finantelor:

  • Valoric, in fabricarea produselor de morarit s-a realizat in ultimii 3 ani o cifra de afaceri anuala de circa 3,1 miliarde lei de catre aproximativ 1100 societati, iar in fabricarea painii, prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie, 4,3-4,5 mld. lei de cele aproape 5000 societati comerciale. Pe ansamblul celor doua activitati, in anul 2013 s-a realizat o cifra de afaceri de 7,60 mld. Lei, fata de 7,28 mld. lei in anul 2012.
  • Cele doua activitati circumscrise analizei sunt, in general, activitati cu dificultati din punct de vedere al profitabilitatii. Pierderea neta este mai mare decat profitul brut. Corespunzator, numarului unitatilor cu pierderi este superior numarului societatilor care inregistreaza profit
  • In ambele activitati, profitul brut realizat in anul 2013 a fost mai mare decat cel din 2012, aproape in exclusivitate datorita rezultatelor din semestrul al doilea.
  • In termeni valorici, profitul brut a fost in anul 2013 de 67,5 mil. lei in sectorul "fabricarii produselor de morarit" si de 181,8 mil. lei in sectorul de fabricare a painii si produselor de patiserie, ceea ce inseamna un total de 250 mil. lei in ambele activitati, fata de 169 mil. lei in anul 2012.
  • Fata de semestrul I 2013, in semestrul II 2013 profitul brut a fost cu 20 mil. lei mai mare in sectorul de fabricare a produselor de morarit si cu 84 mil. lei in sectorul de fabricare a painii si produselor de patiserie.
  •  Semnificativ este ca pentru prima data in semestrul II 2013 profitul brut realizat in activitatea de fabricare a painii si produselor de patiserie (Cod CAEN 1071) a fost mai mare decat pierderea neta din sector, respectiv 132,7 mil. lei fata de 112,3 mil. lei. Pe intregul an, diferenta dintre pierderi si profit a fost de 43 mil. lei comparativ cu aproape 160 mil. lei in anul 2012. Ca urmare, in semestrul II 2013 rata profitabilitatii a devenit pozitiva: 0,82% fata de -3,21% in semestrul I 2013 si -4,79% in semestrul II 2012.
  • Cu toate ca ocuparea are in acest sector o pronuntata sezonalitate, totusi faptul ca in semestrul al doilea din 2013 s-a inregistrat o crestere semnificativa a numarului mediu de salariati din economia oficiala fata de aceeasi perioada din 2012, fara un corespondent de aceeasi amplitudine in cifra de afaceri, argumenteaza concluzia ca sporul de personal reprezinta mai degraba oficializarea locurilor de munca.
  • In semestrul II 2013, fata de aceeasi perioada din 2012, numarul mediu de salariati s-a majorat cu 2660 persoane in "fabricarea produselor de morarit" si cu 1585 persoane in "fabricarea painii si a produselor proaspete de patiserie". In acest context este de mentionat ca in semestrul I 2013, fata de semestrul I 2012, s-a inregistrat o reducere de aproape aceeasi amploare. A rezultat pe intregul an 2013 doar un plus de 223 persoane ceea ce s-ar putea incadra in categoria unor locuri de munca noi.
  • O sursa a sporului de personal a reprezentat-o forta de munca din societatile comerciale care au inceput sa depuna bilanturi contabile. Daca in semestrul I au depus bilanturi contabile mai putine societati comerciale, respectiv cu 307 societati sub numarul din semestrul I 2012, pentru intregul an 2013 numarul societatilor active care au depus bilanturi contabile era cu 80 peste numarul din anul precedent.
  • Impactul pozitiv al reducerii TVA este atenuat de tendinta generala de scadere a consumului de produse din cereale si implicit a cumpararilor de astfel de produse. Se poate constata faptul ca exista semnale ale unei imbunatatiri a structurii cosului de consum in randul populatiei. In contextul scaderii preturilor la produsele de panificatie si majorarii venitului disponibil, se observa o crestere a ponderii in consum a carnii.
  • In structura cheltuielilor banesti ale populatiei, in conditiile in care ponderea cheltuielilor pentru produse agroalimentare s-a mentinut dupa criza la circa 28,4%, ponderea cheltuielilor pentru paine si produse de franzelarie s-a redus marginal de la 4,6% in anul 2011, la 4,2% in anul 2013. Scaderea pretului la faina si paine a condus la satisfacerea consumului cu cheltuieli mai mici, asigurandu-se astfel disponibilitati banesti pentru alte categorii de cumparaturi.    In aceeasi perioada, ponderea cheltuielilor pentru cumpararea de carne si preparate din carne s-a majorat de la 6,3% la 6,9%.
  •  Conform datelor publicate de INS, cele mai pronuntate reduceri cantitative s-au inregistrat in perioada octombrie 2013- martie 2014 la salariati si someri, in timp ce la pensionari si agricultori cumpararile de paine si produse de franzelarie au ramas relativ constante. Valoric, reducerile sunt si mai pronuntate. In perioada celor doua trimestre, ca urmare a reducerii TVA, o gospodarie de salariati a realizat o economie lunara de 15,3 lei, utilizabili pentru alte cumparari, reprezentand 1,2% din veniturile salariale brute si alte drepturi salariale medii lunare pe gospodarie
  • Inflatia anuala a inregistrat in luna septembrie o scadere de 7,86% la categoria Produse de morarit si panificatie, cu o reducere de 10,86% la paine si de 5,40% la faina. Evolutia din ultimele 4 luni ale anului 2013 in ceea ce priveste  preturile celor doua componente (paine si faina) a condus la o scadere cu 11,39% pentru paine si de 8,82% pentru faina in luna decembrie 2013 fata de decembrie 2012. Aceste scaderi de pret au avut o influenta pozitiva  asupra inflatiei anuale din decembrie 2013, care a atins un minim istoric de 1,55%.
  • De la aplicarea masurii de reducere a TVA la 9% la categoria paine si alte specialitati, s-a inregistrat deflatie atat la paine cat si la faina, prin reduceri semnificative de pret ce au ajuns la -11,43% la paine, respectiv   -10,09% la faina, in luna iulie 2014, fata de iulie 2013.
  • Datele statistice din perioada septembrie - decembrie 2013 arata ca practic nu au existat societati comerciale care sa nu opereze reduceri de preturi, sau care, din contra, sa inregistreze majorarea preturilor la paine si produse de panificatie.
  • In perioada septembrie 2013 - iulie 2014 fata de perioada precedenta similara, preturile la grupa "Produse de morarit si panificatie" au scazut cu 8,6%, in timp ce inflatia totala a fost de 1,3%. Se poate aprecia ca daca nu s-ar fi aplicat masura, IPC ar fi fost cu circa 0,7 puncte procentuale peste nivelul realizat.

Una peste alta, dupa consultarea rapoartelor de pe Bursa ale companiilor care activeaza in piata moraritului si panificatiei, masura de reducere a TVA la paine s-a dovedit a fi una buna. Modelul ar putea fi replicat si in zona legumelor, fructelor si carnii, in acest ultim caz impactul bugetar fiind simtitor mai ridicat.