Fara indoiala, orice rectificare bugetara poate fi interpretata si ca instrument politic, indiferent de culoarea partidului/partidelor aflate la putere. Mai ales in perioade electorale, Guvernele post-decembriste din Romania s-au intrecut in generozitate financiara pentru a-si consolida pozitia politica si a capitaliza voturi. De multe ori, acesti bani s-au transformat in arierate care s-au vazut in rata inflatiei. Nici aceasta rectificare, al carei proiect a fost recent publicat de Ministerul Finantelor nu pare sa faca exceptie. Se taie bani de la investitii, de la constructia de autostrazi, desi exista o prioritizare a proiectelor de investitii (proiect facut cu sprijinul Bancii Mondiale), lansat cu mare tam-tam de Liviu Voinea, pe cand acesta era la Finante. Dar, atata vreme cat proiectul a fost negociat cu finantatorii internationali, iar acestia si-au dat acordul, ce mai poate fi spus? Asteptam opinia Consiliului Fiscal iar pana atunci, simplificam in 3 intrebari si raspunsuri proiectul ministerului condus de Ioana Petrescu.

  • 1. Ce s-ar intampla daca nu s-ar face nicio rectificare bugetara?

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, nepromovarea proiectului ar putea avea drept consecinte negative urmatoarele:

-riscul neasigurarii fondurilor necesare unor ordonatori principali de credite in vederea desfasurarii activitatii acestora in bune conditii pana la finele anului;

-riscul neasigurarii fondurilor necesare desfasurarii normale a activitatii unitatilor administrativ-teritoriale pana la finele anului;

-riscul necorelarii planificarii bugetare cu evolutia prognozata a indicatorilor macroeconomici si executia bugetara pe primele opt luni ale anului.

Traducere: Exista in tara numeroase primarii sau unitati descentralizate care nu mai au bani de salarii sau pentru plata diverselor facturi si care nu pot fi lasate fara lichiditati din considerente sociale cat si electorale. Proiectul era necesar si pentru alocarea de bani necesari acoperirii partiale a pierderilor induse din prestarea serviciilor publice de productie, distributie si furnizare a energiei termice pentru populatie in sistem centralizat

  • 2. Cine castiga si cine pierde la aceasta rectificare bugetara?

Cui i se DAU bani

Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice: +1.215,1 milioane lei;

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice: per sold creste cu +575,2 milioane lei, din care principalele influente se regasesc la Programul National de Dezvoltare Locala 1.051,1 milioane lei, la Programul national de constructii de interes public sau social derulat prin Compania Nationala de Investitii 83,6 milioane lei, si pentru achitarea primei de stat pentru economisire in domeniul locativ restanta aferenta depunerilor din anul 2013 suma de 182,3 milioane lei si are o diminuare a sumelor alocate pentru Programe cu finantare din FEN postaderare de -950,0 milioane lei;

Ministerul Afacerilor Interne: +254,9 milioane lei: pentru echipament, utilitati, carburanti, munitie si armament, reparatii pentru tehnica din dotare, achizitionarea de materiale sanitare si echipamente pentru reducerea vulnerabilitatii legate de boli grave cu potential inalt de contagiozitate;

Ministerul Apararii Nationale:+140,8 milioane lei: pentru cheltuieli de intretinere si functionare a unitatilor militare, operationalizarea si mentinerea in functiune a Formatiunii medicale de tip ROL2 precum si pentru plata integrala a avionului scurt mediu curier C27 J SPARTAN nr.6;

Ministerul Justitiei: +106,8 milioane lei: pentru cheltuielile de intretinere si functionare la instantele judecatoresti (utilitati, chirii sedii instante, servicii de prezentare, prelucrare si distribuire a actelor de procedura, intretinere si reparatii echipamente IT), s.a.;

Ministerul Afacerilor Externe: +96,0 milioane lei pentru intretinere si functionare a misiunilor diplomatice, precum si pentru programele de asistenta pentru dezvoltare.

Cui i se IAU bani

Secretariatul General al Guvernului: -1.340,4 milioane lei;

Ministerul Finantelor Publice- Actiuni Generale: -992,8 milioane lei;

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale: -1.047,5 milioane lei;

Ministerul Sanatatii: -264,6 milioane lei;

Ministerul Transporturilor: -170,2 milioane lei;

Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice: -164,9 milioane lei;

  • 3. Ce se schimba in privinta veniturilor si a cheltuielilor cu aceasta rectificare?

Veniturile bugetului general consolidat se diminueaza, pe sold, cu suma de 1,4 miliarde lei, cheltuielile bugetare se diminueaza, pe sold, cu suma de 1,448 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat scade cu 48,0 milioane lei de la 14.760,0 milioane lei la 14.712,0 milioane lei (ramanand ca pondere in P.I.B. la 2,2%).

Daca intram mai in detaliu, observam cresterea cheltuielilor cu bunuri si servicii cu +282,9 milioane lei; cele cu subventiile cresc cu +212,3 milioane lei. Din pacate, proiectele cu finantare din fonduri externe nerambursabile postaderare se diminueaza cu -3.908,8 milioane lei (peste un miliard de dolari). Cheltuielile cu asistenta sociala scad cu -223,5 milioane lei, in vreme ce fondurile de rezerva se majoreaza cu +500,0 milioane lei;

Vom reveni

.