Rectificarea bugetara in 3 intrebari si raspunsuri

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 29 septembrie 2014, 11:41 Economie | Finanţe & Bănci

Fara indoiala, orice rectificare bugetara poate fi interpretata si ca instrument politic, indiferent de culoarea partidului/partidelor aflate la putere. Mai ales in perioade electorale, Guvernele post-decembriste din Romania s-au intrecut in generozitate financiara pentru a-si consolida pozitia politica si a capitaliza voturi. De multe ori, acesti bani s-au transformat in arierate care s-au vazut in rata inflatiei. Nici aceasta rectificare, al carei proiect a fost recent publicat de Ministerul Finantelor nu pare sa faca exceptie. Se taie bani de la investitii, de la constructia de autostrazi, desi exista o prioritizare a proiectelor de investitii (proiect facut cu sprijinul Bancii Mondiale), lansat cu mare tam-tam de Liviu Voinea, pe cand acesta era la Finante. Dar, atata vreme cat proiectul a fost negociat cu finantatorii internationali, iar acestia si-au dat acordul, ce mai poate fi spus? Asteptam opinia Consiliului Fiscal iar pana atunci, simplificam in 3 intrebari si raspunsuri proiectul ministerului condus de Ioana Petrescu.




  • 1. Ce s-ar intampla daca nu s-ar face nicio rectificare bugetara?
Potrivit notei de fundamentare a proiectului, nepromovarea proiectului ar putea avea drept consecinte negative urmatoarele:
-riscul neasigurarii fondurilor necesare unor ordonatori principali de credite in vederea desfasurarii activitatii acestora in bune conditii pana la finele anului;
-riscul neasigurarii fondurilor necesare desfasurarii normale a activitatii unitatilor administrativ-teritoriale pana la finele anului;
-riscul necorelarii planificarii bugetare cu evolutia prognozata a indicatorilor macroeconomici si executia bugetara pe primele opt luni ale anului.

Traducere: Exista in tara numeroase primarii sau unitati descentralizate care nu mai au bani de salarii sau pentru plata diverselor facturi si care nu pot fi lasate fara lichiditati din considerente sociale cat si electorale. Proiectul era necesar si pentru alocarea de bani necesari acoperirii partiale a pierderilor induse din prestarea serviciilor publice de productie, distributie si furnizare a energiei termice pentru populatie in sistem centralizat
   
  • 2. Cine castiga si cine pierde la aceasta rectificare bugetara?

Cui i se DAU bani
Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice: +1.215,1 milioane lei;

Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice: per sold creste cu +575,2 milioane lei, din care principalele influente se regasesc la Programul National de Dezvoltare Locala 1.051,1 milioane lei, la Programul national de constructii de interes public sau social derulat prin Compania Nationala de Investitii 83,6 milioane lei, si pentru achitarea primei de stat pentru economisire in domeniul locativ restanta aferenta depunerilor din anul 2013 suma de 182,3 milioane lei si are o diminuare a sumelor alocate pentru Programe cu finantare din FEN postaderare de  -950,0 milioane lei;

Ministerul Afacerilor Interne: +254,9 milioane lei: pentru echipament, utilitati, carburanti, munitie si armament, reparatii pentru tehnica din dotare,  achizitionarea de materiale sanitare si echipamente pentru reducerea vulnerabilitatii legate de boli grave cu potential inalt de contagiozitate;

Ministerul Apararii Nationale: +140,8 milioane lei: pentru cheltuieli de intretinere si functionare a unitatilor militare, operationalizarea si mentinerea in functiune a Formatiunii medicale de tip ROL2 precum si pentru plata integrala a avionului scurt mediu curier C27 J SPARTAN nr.6;

Ministerul Justitiei: +106,8 milioane lei: pentru cheltuielile de intretinere si functionare la instantele judecatoresti  (utilitati, chirii sedii instante, servicii de prezentare, prelucrare si distribuire a actelor de procedura, intretinere si reparatii echipamente IT), s.a.;

Ministerul Afacerilor Externe: +96,0 milioane lei pentru intretinere si functionare a misiunilor diplomatice, precum si pentru programele de asistenta pentru dezvoltare.

Cui i se IAU bani
Secretariatul General al Guvernului: -1.340,4 milioane lei;

Ministerul Finantelor Publice- Actiuni Generale: -992,8 milioane lei;

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale: -1.047,5 milioane lei;

Ministerul Sanatatii: -264,6 milioane lei;

Ministerul Transporturilor: -170,2 milioane lei;

Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice: -164,9 milioane lei;

  • 3. Ce se schimba in privinta veniturilor si a cheltuielilor cu aceasta rectificare?
Veniturile bugetului general consolidat se diminueaza, pe sold, cu suma de 1,4 miliarde lei, cheltuielile bugetare se diminueaza, pe sold, cu suma de 1,448 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat scade cu 48,0 milioane lei de la 14.760,0 milioane lei la 14.712,0 milioane lei (ramanand ca pondere in P.I.B. la 2,2%).
Daca intram mai in detaliu, observam cresterea cheltuielilor cu bunuri si servicii cu +282,9 milioane lei; cele cu subventiile cresc cu +212,3 milioane lei. Din pacate, proiectele cu finantare din fonduri externe nerambursabile postaderare se diminueaza cu -3.908,8 milioane lei (peste un miliard de dolari). Cheltuielile cu asistenta sociala scad cu -223,5 milioane lei, in vreme ce fondurile de rezerva se majoreaza cu +500,0 milioane lei;
Vom reveni

.


Citeste mai multe despre   












Jurnal​ din Israel

FOTOGALERIE Tel Aviv: artistic si sofisticat

Tel Aviv e un oras nou pornit de la un port vechi si are un tip de sofisticare, nearoganta, care-l face definitiv interesant. Arhitectura lui, accentele moderne, tusele europene, aspiratiile americane, muzeele, casele memoriale permit calatorilor sa traiasca in el si o experienta culturala. Spiritul relaxat al orasului si umorul generatiei tinere din Tel Aviv se traduce uneori in mici capodopere in culoare pe ziduri. Unul dintre cele mai bune, amuzante si interesante tururi e cel din cartierul florentin, cunoscut ca partea boema a orasului.

1856 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Adica pe scurt (Luni, 29 septembrie 2014, 12:41)

    bogdan1477 [utilizator]

    1. Veniturile totale scad cu 1.4 mld lei. Deci s-a prgnozat mai mult decit s-a realizat. Si asta e a doua rectificare
    2. Se ia de la investitii majore, si d ela sanatate si se dau la primarii si la achizitii publice. Ca doar e campanie electorala.

    In ritmul asta, pina la finalul anului ajungem la recesiune, reala, yty, dupa cea tehnica.
  • 0 (0 voturi)    
    super!! (Luni, 29 septembrie 2014, 14:00)

    Codruta N [utilizator]

    maresc Fondul de Rezerva ca sa poa' sa faca din el Magaoaia Mantuirii Neamului Prost si biserica pe Platoul Bucegilor!!
  • 0 (0 voturi)    
    rectificare bugetara pentru pomeni electorale !!! (Luni, 29 septembrie 2014, 16:01)

    andreesanu [utilizator]

    Ce nu face Ponta sa se catare la Cotroceni !!!,face ce-a facut si in 2012 va minti si v-a promite cite-n luna si-n stele !!!.
    Ce investitii ???,ce absorbtie de fonduri europene ???,ce creere de locuri de munca,de ce bani pentru educatie,scoala,cultura,sanatate ???si nu bani pentru pomeni,pomeni,pomeni.
    Prim ministru de pomana !!!,prim ministru prin povesti ,se vrea si presedinde dintr-o alta eruare or numaratoare in stil PSDist.
    Cind omul nu-si cunoaste lungul nasului or ce-i poate capul ,orce pas inainte il duce-n ridicol,Ponta-i ridicol de mult dar nu-l trage nimeni de maneca si de asta tot insista peste limita de competenta.
  • +1 (1 vot)    
    Sa-l rectificam in minus pe Viorel Che MsTO ar fi (Luni, 29 septembrie 2014, 20:01)

    Plagarus [utilizator]

    De la ciuma lui Caragea, la recesiunea lui Ponta in 2015 ! Romania ar putea inregistra trei ani de recesiune, cu o crestere a somajului la peste 9% si scaderi ale preturilor locuintelor chiar si peste12% pe an, potrivit unui scenariu pesimist care vizeaza tarile UE pregatit de Autoritatea Bancara Europeana (ABE) pentru testele de stres din sectorul bancar.
    Scenariul pesimist al ABE ia in calcul pentru Romania o contractie de 1,4% in acest an, insotita de avansul somajului la 7,7% si scaderea puternica a preturilor pe piata imobiliara. Scenariul de baza prevede o crestere economica de 2,3% in acest an si o rata a somajului de 7,2%.Contractia economiei Romaniei s-ar putea amplifica la 1,8% in 2015, in scenariul pesimist, in timp ce somajul ar urca la 8,6%. In 2016, ultimul an analizat in scenariul pesimist al ABE, contractia economica a Romaniei s-ar plasa la 0,7%, in timp ce somajul ar atinge un nivel ridicat, de 9,2%.Scenariul de baza prevede o crestere economica de 2,3% pentru Romania in 2016, precum si o rata a somajului de 7,2%, similara cu precedentii doi ani (wall-street.ro)


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri