In luna august 2014, rata somajului in forma ajustata sezonier a fost estimata la 7,1%, la acelasi nivel cu cel din luna anterioara, a transmis marti Statistica. Numarul somerilor estimat pentru luna august este de 654.000, in usoara crestere fata de iulie, cand aveam 651.000 de someri. Vezi aici ce sectoare econbomice au generat cei mai multi someri. Cresterea numarului de someri mai confirma (dincolo de o piata muncii inca ne-reformata si de Educatia insuficient corelata cu realitatile pietei) si faptul ca indatorarea romanilor nu le permite repornirea consumului de o maniera in care sa stimuleze productia. Dealtfel, e util sa amintim aici ca circa jumatate din pierderea locurilor de munca din perioada crizei (2008-2010) provine din indatorarea anterioara (si excesiva) a populatiei, indatorare care nu a mai permis consumul, ducand la o restrangerea productiei si inchideri de companii.

Pe sexe, rata somajului pentru barbati o depaseste cu 1,8 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 7,9% in cazul persoanelor de sex masculin si 6,1% in cazul celor de sex feminin), mai spun statisticienii. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata somajului a fost estimata la 5,8% pentru luna august 2014 (6,5% in cazul barbatilor si 5,0% in cel al femeilor). Numarul somerilor in varsta de 25-74 ani reprezinta 76,1% din numarul total al somerilor estimat pentru luna august 2014.

Citeste si :"Premier bun, premier rau? Ce ne arata evolutia numarului de salariati din economie din 1990 incoace?"

Circa un sfert de milion de someri nu au lucrat niciodata iar peste jumatate dintre ei sunt in varsta de pana la 35 de ani. Cei mai multi dintre somerii tineri(mai precis grupa de varsta 25-34 ani) sunt absolventi de facultate. In cazul lor, sintagma "ai carte, ai parte" nu prea se nimereste, din pacate.Daca ne uitam la motivele pentru care se intra in somaj, avem asa: cele mai multe intrari in somaj vin ca urmare a concedierilor sau ca urmare a sfarsitului unui contract de munca pe perioada determinata.. Pe locul al treilea gasim falimentul angajatorului si pe penultimul loc e plecarea voluntara prin demisie. Normal, nu traim vremuri in care sa ne depunem demisia fara a avea un plan B. Ca idee, numarul demisiilor e la mai putin de jumatate fata de cel din 2007-2008. Detalii, aici.