Analiza: Petrol, sanctiuni si ambitii politice

de S.T.     HotNews.ro
Luni, 13 octombrie 2014, 10:24 Economie | Finanţe & Bănci

E posibil sa fie o intelegere intre americani si arabi, cum scriu Wall Street Journal si Zerohedge. Cert e ca petrolul a coborat vineri sub 90 de dolari barilul. Durere pentru rusi, al caror buget pentru 2015-2017 e calculat pentru un curs de 100 de dolari/baril. Rubla se depreciaza, capitalurile ies din tara, instabilitatea alunga investitorii. Mai mult, petrolul merita obtinut prin fracturarea hidraulica doar la un pret de 90 dolari/baril. Daca coboara sub acest nivel, nu mai devine rentabil. Sau, s-o luam altfel. Sa presupunem ca aveti 100 de broscute, pe care le vindeti cu un leu bucata, iar clientii dumneavoastra depind de acele broscute. La un moment dat vi se imbolnavesc 16 broscute si mor. (blogul Hymerion.ro.)

Alte 10 evadeaza si fug in lume. Ramaneti cu 74, daca am scazut corect. Ca sa nu va fie afectate in prea mare masura afacerile, includeti o parte din costul refacerii stocului de 100 de borscute, in pretul micutilor batracieni ramasi. Ca sa va procurati cele 26 de broscute scoase din bilant, trebuie sa achitati in total 10 lei. Prin urmare, scumpiti broscutele ramase cu 10/74 lei, mai exact cu 13 bani bucata. Corect? Daca cererea de broscute creste, tentatia e sa le scumpiti mai mult. Dar sa revenim la petrol si preturi.

 O parte din puturile mondiale sunt secatuite. Chiar si cu cele mai avansate tehnologii, companiile petroliere obtin abia jumatate din cantitatile pe care le scoteau odata. La o rata de epuizare constanta a petrolului ar trebui sa gasim o sursa de productie de circa 20 milioane de barili pe zi in urmatorii cinci ani pentru a mentine productia la nivel mondial la nivelul actual.

Agentia Internationala a Energiei (un organism infiintat de catre OCDE pentru a preveni intreruperile aprovizionarii si promovarea securitatii energetice) ne spunea acum cativa ani ca puturile lumii scad cu 3,7% in fiecare an. La finele lui 2008, calculul a fost revizuit cifra la 6,7%. Brusc, economia globala a mai pierdut ¬din pix¬ cateva milioane de barili de petrol. Sau broscute, ca sa revin la povestioara de la inceput.

In SUA, in ultimii 30 de ani productia de petrol s-a injumatatit. De la 10 milioane de barili pe zi la inceputul anilor 1970, azi se mai produc in medie 5 milioane de barili. In ultimii 10 ani scaderea a fost de jumatate de milion de barili pe zi in patruzeci si opt de state. Intre timp, Alaska- fosta noua frontiera a energiei- productia a intrat in declin chiar mai rapid decat in ¬¬restul tarii.. Macrotrends.org_Crude_Oil_Price_History_Chart
Sursa grafic, aici

Nici asta nu ar fi dramatic, daca s-ar consuma mai putin. Dar americanii ard mai mult petrol decat acum trei decenii. In 1970 se consumau circa 15 milioane de barili pe zi (la americani, av corz). Acum se consuma peste 20 de milioane de barili. Inutil sa mai spunem ca diferenta se importa. Povestea este cam aceeasi, indiferent daca locuiti in SUA sau la Calarasi. De fapt, in timp ce consumul a crescut cu aproximativ 20% in Canada si SUA (din 1980) si cu 63% respectiv 74% in Australia si Noua Zeelanda. Media cresterii consumului este pe la 45% si daca populatia va creste in acelasi ritm, si consumul va cunoaste acelasi trend. Atunci cand consumul urca iar productia scade, e greu sa nu iti pui intrebari.

Cine produce cel mai mult si cine importa cel mai mult petrol?
oil
Sursa tabele, aici.

A fost si zvacnirea unor vesti bune. Una prin 2004, cand Departamentul pentru Energie al SUA a anuntat ca  Golful Mexic (mai ales Thunder Horse) ar fi o mare speranta si ca productia de acolo ar putea ajunge la 4 milioane de barili pe zi pana in 2020.

Dar americanii au uitat sa includa in calcule fenomenele meteo cum ar fi uraganele. Va mai amintiti de Katrina si de Rita? Impreuna, cele doua au devastat nu mai putin de 167 de platforme si 183 de conducte . Broscute moarte, ca sa revin la inceputul povestii.

Multe platforme au fost aruncate la peste 60 mile distanta. La acea vreme, industria de petrol si gaze a sustinut ca de fapt Katrina si Rita au fost evenimente ciudate, cu foaaarte mici sanse sa se repete. Dupa numai trei ani au venit insa uraganele Ike si Gusta. Atunci cand Katrina si Rita a lovit, preturile la benzina au crescut cu 5 dolari pe galon in mai multe state.

Dar de mareea neagra provocata de British Petroleum (BP) va mai amintiti? Tot in Golful Mexic s-a intamplat, iar costurile au fost estimate la 1,5 miliarde de dolari. Costul include si cheltuielile efectuate de grup, inclusiv masurile de curatare si izolare, forarea puturilor, ajutoarele varsate statelor riverane, pagubele deja rambursate si sumele varsate catre autoritatile federale, a informat grupul. Suma include si o prima transa de 60 milioane de dolari, care va servi la finantarea constructiei unor insule artificiale in largul statului Louisiana, pentru a proteja ecosistemul. BP s-a angajat sa acorde in total 360 milioane de dolari pentru construirea acestor insule. oil_bnr
Sursa grafic, aici.

Dar de 1991 va mai amintiti? Atunci cand fortele aliate au alungat armata irakiana a lui Saddam Hussein din Kuweit, iar soldatii au distrus 750 dintre cele 943 de puturi de pe teritoriul Kuweitului, potrivit arhivelor militare din SUA, incendiind 600 dintre ele? Peste un milion de barili de petrol au cazut prada flacarilor. Kuweitul a cheltuit 1,5 miliarde de dolari pentru a stopa incendiile, iar industria petroliera din tara a pierdut peste 5 miliarde de dolari remediind infrastructura afectata. Dezastrul a schimbat si natura din statul din Peninsula Arabica si l-a impanzit cu peste 300 de lacuri petroliere. Alte broscute pierdute, alte costuri care trebuie recuperate

Cum arata la 1950 harta principalilor producatori:

oil history


In 1973 lucrurile se schimbasera radical, iar in 2000, nu mai vorbesc. (sursa datelor- una din cele mai ok lucrari de economie globala- The World Economy- ANGUS MADDISON)

Cea mai buna masura luata de guverne ar fi in aceste conditii inghetarea nu a preturilor, ci a uraganelor, a incalzirii globale si a ambitiilor politice prostesti.

V-am urat sa aveti o saptamana frumoasa?

Comenteaza pe Hymerion.ro


Citeste mai multe despre   












Jurnal din Israel​

​FOTOGALERIE Tel Aviv: plaje, muzici si trupuri

Greu sa gasesti in lume un oras care petrece mai mult, care se odihneste mai seren. Un New York pe Malul Mediteranei, un colt de Europa sofisticata in Orientul Mijlociu, o destinatie de plaja excelenta, un oras in care noptile de distractie se continua si dupa ce se crapa de ziua. Oameni pe longboard-uri colorate coboara spre faleza orasului, de multe ori purtand doar o pereche de pantaloni scurti. Esti in inima civilizatiei est-mediteraneene, cu hedonismul ei milenar, cu cultul inca pastrat al corpurilor frumoase, cu o senzualitate subtila, dar neascunsa.

6771 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi