A inceput numaratoarea inversa pana la aflarea rezultatelor testului de stres pe care Banca Centrala Europeana (BCE) il face marilor banci europene. In 26 octombrie, rezultatul evaluarii a 128 de banci din zona Euro va fi dat publicitatii.
Cu doua zile inainte, vor fi informati „candidatii“ daca au trecut examenul sau nu. Sase mii de controlori ai BCE si alti experti in finante au verificat contabilitatea bancilor. Au fost verificate 45 de milioane de date si luate sub lupa 120.000 de credite bancare, cu un volum de 1,6 mii de miliarde euro.
Scopul testului este de a se vedea daca bancile dispun de capital suficient, pentru a acoperi riscurile creditarii, dar si de a li se evalua capacitatea de a rezista la o prabusire conjuncturala si un crash bancar, cum a fost cel din 2008. Dintre cele 24 de banci germane participante la test, cinci sunt candidate cu probleme, in cel mai rau caz amenintate de „corigenta“. Chiar daca trec testul, conducerile acestor banci vor trebui sa puna negru pe alb masurile pe care le vor lua pe viitor.
Commerzbank, a doua ca marime in Germania, a trebuit sa fie salvata cu bani de la statul german dupa crash-ul bancar din 2008, fiind pe sfert etatizata. La 10 mai 2009, Commerzbank fuziona cu Dresdner Bank preluandu-i si gaurile din bilant. Inca din anul 2008, Dresdner Bank inregistra pierderi de 6,3 miliarde euro, cu precadere in sectorul investitional. Insa nici Commerzbank (CoBa) nu statea pe roze. In consecinta, CoBa si-a creat o Bad Bank proprie, botezata PRU (Portfolio Restructure Unit). In PRU au aterizat hartiile de valoare "putrede", care se ridicau la 15,5 miliarde euro (Commerzbank) si 39,9 miliarde euro (Dresdner Bank). Pana in 30 septembrie 2011, PRU a mai ramas cu "reziduu bancar" in valoare de 12 miliarde de euro. Statul german a intervenit si acum detine un sfert plus o actiune din actiunile Commerzbank. In septembrie 2012, au existat speculatii asupra interesului chinezilor de a cumpara banca, punand 16 miliarde de euro la bataie. Acest lucru nu s-a intamplat, iar Commerzbank a inceput sa-si reduca treptat pozitiile riscante din bilant. Stress-testul actual e o proba pe care banca se pare, din informatiile aparute in Spiegel.de, ca o va trece.
HSH Nordbank , banca regionala a landurilor Hamburg si Schleswig-Holstein, a fost si ea puternic afectata de criza din 2008 si salvata cu bani publici. Principala sa problema a fost si este in sfera creditarilor pentru constructia de vapoare. Cu 10 miliarde de euro gireaza guvernele de land banca HSH, in problema creditarii industriei navale, insa pentru o treime din suma lipseste aprobarea Comisiei Europene. Tocmai aceasta treime ar lipsi, pentru ca HSH sa treaca stress-testul BCE.
IKB, banca de creditare pentru IMM-uri din Düsseldorf a fost in pragul insolventei, in 2007. Intre timp, ea a fost cumparata de fondul de investitii american Lone Star, care a redus drastic din vechile datorii, dar si din personal. Insa planul americanilor de a o revinde nu s-au concretizat, iar acum IKB ar dispune de un capital propriu atat de mic, incat n-ar trece de scenariul de criza simulat in testul de stres al BCE.
Münchener Hypothekenbank, a carei principala activitate este creditarea imobilara, a trecut mai bine criza decat marile ei concurente tot cu sediul la München, Hypo Real Estate si Eurohypo, firma-fiica a Commerzbank. „Cu toate acestea, deja din primavara au existat semne ca rezerva de capital a Münchener Hypothekenbank nu s-ar ridica la nivelul pretentiilor BCE“ considera Spiegel.de. Prin urmare, proprietarii bancii au plusat la capitalul propriu, cu 400 de milioane de euro.
Deutsche Bank ar putea fi „surpriza surprizelor“. Nu in sensul ca nu ar trece testul de stres al BCE, ci in acela de a fi nevoita sa acopere, inca in cursul acestui an, sapte miliarde de euro costuri juridice, cauzate de procesele in care a fost implicat gigantul bancar, inclusiv in SUA. In luna mai a acestui an, capitalul propriu al bancii a fost deja majorat cu 8,5 miliarde de euro, printre altele prin masiva contributie a seicului Hamad Bin Jassim Bin Jabor al-Thani din Qatar.
„Nu stim inca nimic“, a declarat insa Jürgen Fitschen, co-presedinte al Deutsche Bank si presedinte al Federatiei Bancilor Germane, referitor la rezultatele stress-test-ului BCE, publicatiei Tagesspiegel.de. Bancile vor afla aceste rezultate cu 48 de ore inainte ca ele sa fie date publicitatii. Fitschen nu crede totusi ca institutele financiare germane ar fi amenintate de „surprize neplacute“.
Daca insa e cazul, bancile „corigente“ vor trebui sa faca rost de capital suplimentar, pentru a-si acoperi riscurile. Iar daca nu reusesc, li se inchid portile. Aceasta decizie o va putea lua noul organism european de control al bancilor, care isi incepe lucrul in 4 noiembrie, la Frankfurt. Single Supervisory Mechanism (SSM) este un „controlor european“ al marilor banci din zona Euro, coordonat de Banca Centrala Europeana.
Cand, la inceputului anului viitor, BCE se va muta in noul sau sediu concretizat in doi zgarie-nori din metropola germana a finantelor, Frankfurt am Main, Eurotower-ul va fi „populat“ si de 1.000 de noi controlori bancari. In sfera de competente a acestora intra 120 de mari banci europene, ca si 4.900 de institute financiare mai mici.
Controlul va fi continuu, iar bancile vor fi verificate atat la fata locului, cat si din punctul de vedere al riscurilor unor credite sau investiri de capital. Daca aceste banci nu reusesc sa implementeze masurile indicate, sau nu-si pot majora capitalul asigurator, consiliul BCE hotaraste daca ele vor fi inchise sau nu.
Momentan, nimeni nu stie daca, dupa stress-test-ul BCE, toate cele 128 de banci isi continua activitatea ca si pana acum. Ca baza a testului se ia bilantul pe anul 2013. Elke König, presedinta Institutului Federal pentru Supravegherea Operatiunilor Financiare (BaFin) crede ca „uneia sau alteia dintre banci s-ar putea sa-i plesneasca incheieturile“.
Presedintele BCE, Mario Draghi, este insa de parere ca, in 2014, bancile au luat-o pe calea cea buna. „Din vara lui 2013, bilanturile bancilor s-au intarit cu 203 miliarde de euro“, a spus el. Capitalul bancilor a fost majorat, profiturile pastrate, certificatele de valoare critice si creditele „bolnave“ vandute. Presedintele Bancii Federale (Bundesbank), Andreas Dombret, vede acest lucru ca pe un succes. „Sistemul bancar este chiar de azi mai sigur“ a declarat acesta.
Institutul de Cercetare a Economiei (ZEW) din Mannheim si Frankfurt School of Finance vad insa lucrurile altfel. „Daca luam ca indicator volumul capitalului bancar propriu, soliditatea sistemului bancar nu a crescut in 2013“, a explicat presedintele ZEW, Clemens Fuest. Intr-un studiu realizat de cele doua institute, se arata ca mai ales marile banci si-au redus capitalul propriu, in loc sa il majoreze, insa fiindca sumele evidentiate in bilanturi au scazut mai rapid decat cele care reflecta acest capital, raportul procentual s-ar fi schimbat. Astfel, imaginea de ansamblu apare intr-o lumina mai buna.
Cel mai mare risc in vad expertii intr-o prabusire a pietelor financiare. Aceasta ar putea aduce principalelor banci europene o paguba evaluata intre 58 de miliarde (in varianta soft-crash) si 154 miliarde de euro (in varianta hard-crash), din care circa 15 miliarde ar afecta bilanturile bancilor germane.
