In luna octombrie, piata muncii din Romania avea 620.000 de someri si aproape 40.000 de locuri de munca vacante, a transmis vineri Institutul National de Statistica. Explicatiile pentru care avem simultan somaj si locuri de munca vacante nu sunt foarte complicate, ci tin de mobilitatea redusa a fortei de munca, de tipul de serviciu oferit pe piata muncii si de o insuficienta reformare a pietei muncii. Pe scurt, piata muncii din Romania functioneaza prost. De vina insa nu e numai Ministerul Muncii. De vina e si sistemul de educatie care nu formeaza specialisti ceruti de piata, asa cum o alta vina o poarta imbatranirea demografica, ce face ca acele calificari de care dispun somerii sa nu mai corespunda celor cerute de locurile de munca vacante. Abilitatile de gasire a unui loc de munca sunt mai reduse comparabil cu cele ale tinerilor. In timp poate aparea si sentimentul de descurajare si renuntare la cautarea unui loc de munca.

Curba Beveridge- analizeaza legatura dintre somaj si locurile de munca vacanteFoto: Hotnews

Potrivit comunicatului INS, rata somajului in forma ajustata sezonier a fost estimata la 6,7% in octombrie, aflandu-se la acelasi nivel cu cel din luna anterioara (revizuita) si in scadere cu 0,4 puncte procentuale fata de nivelul din luna octombrie 2013.

Numarul somerilor (in varsta de 15-74 ani), estimat pentru luna octombrie din anul curent este de 620.000 de romani, in scadere fata de luna precedenta (623.000 persoane), cat si fata de aceeasi luna din anul precedent (653.000 persoane).

Numarul locurilor de munca vacante a fost de 39.800, in crestere cu 3.500 locuri de munca vacante fata de trimestrul anterior. In comparatie cu trimestrul similar al anului 2013, numarul locurilor de munca vacante a crescut cu 6.800. In trimestrul III 2014, rata locurilor de munca vacante a fost de 0,92%, in crestere cu 0,08 puncte procentuale fata de trimestrul precedent. Comparativ cu acelasi trimestru al anului 2013, rata locurilor de munca vacante a crescut cu 0,14 puncte procentuale.

  • Cazul domnului Georgescu

Domnul Georgescu este somer. A lucrat ca functionar bancar pana cand institutia l-a pus pe liber. Georgescu lucra intr-un orasel de provincie, in care toata lumea cunoaste pe toata lumea. Exista locuri de munca vacante dar dl. Georgescu refuza posturi pe care le considera sub demnitatea lui. "De la 4000 de lei nu ma pot angaja ca vanzator in butic cu 900 de lei pe luna", spune el. E de inteles. Georgescu incearca sa isi gaseasca un loc de munca tot in zona financiara si a luat legatura cu alte banci din oras ca sa isi ofere serviciile. Deocamdata asteapta. Este somajul de asteptare.

  • Cazul domnului Popescu

Domnul Popescu a lucrat in marketing. Vanzari, mai precis. Vindea produsele unei fabrici de perdele si lenjerie de pat. Asta a facut o viata, la asta se pricepe. N-a mai mers afacerea asa ca a ramas pe drumuri. Ar mai fi o fabrica similara care e la vreo 5 judete distanta si unde s-ar putea angaja, dar cu sa-si lase sotia si copii ca sa se mute practic la 300 de kilometri distanta? Cererea lui de munca nu se va intalni prea curand cu oferta de munca. Iar tara e plina de Popesti, Georgesti si de Ionesti.

Mai e si capcana stipendiilor sociale si a muncii la negru, dar intr-o mai mica masura. Un somer care "se descurca" si obtine un certificat de handicap in baza caruia incaseaza o renta lunara si mai lucreaza la negru si mai are eventual si ajutor de somaj nu va fi dispus sa isi caute un loc de munca pentru cativa lei in plus pe care i-ar obtine. Cazurile sunt putine, dar exista.

Ce mai arata Statistica:

In trimestrul III 2014, cele mai mari rate ale locurilor de munca vacante s-au inregistrat in administratia publica (2,63%) si in alte activitati de servicii (2,59%). In industria prelucratoare s-a concentrat aproape 28% din numarul total al locurilor de munca vacante (11.000 locuri vacante). Sectorul bugetar a insumat peste o treime din numarul total al locurilor de munca vacante. Astfel, 6.500 locuri vacante se regasesc in administratia publica, 5.000 locuri vacante in sanatate si asistenta sociala, respectiv 3.100 locuri vacante in invatamant.

La polul opus, cele mai mici valori ale ratei locurilor de munca vacante s-au regasit in industria extractiva (0,07%), respectiv in productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat (0,26%).

Datele trimestriale privind rata locurilor de munca vacante sunt obtinute utilizandu-se un esantion format din 22.500 entitati. Unitatile din sectorul bugetar sunt cuprinse exhaustiv in cercetare, exceptie facand unitatile administratiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe baza de esantion reprezentativ la nivel de judet (cca. 770 de unitati). Pentru sectorul economic, au fost incluse in cercetare unitatile cu 4 salariati si peste, care reprezinta 91,41% din numarul total al salariatilor din acest sector.

  • Curba Beveridge si ce ne spune ea in cazul Romaniei

Atunci cand ne uitam la piata muncii, unul dintre cele mai bune instrumente este asa numita curba Beveridge. Ea analizeaza legatura dintre somaj si locurile de munca vacante. Daca aceasta curba se orienteaza mult spre stanga , semnalul este ca somerii sunt compatibili cu locurile de munca vacante, in timp ce o curba mult spre dreapta indica lipsuri severe si un somaj de echilibru inalt. Atat somajul cat si locurile de munca vacante se schimba periodic ca urmare a evolutiei economiei, iar pozitia pe curba poate indica in care faza se afla economia in ciclul de afaceri. Recesiunile, de exemplu, sunt asociate in general cu un somaj ridicat si putine locuri de munca vacante, corespunzatoare punctelor de pe curba situate mult spre dreapta-jos, in timp ce in expansiune se verifica opusul, adica punctele cele mai din stanga sus. Sa vedem cum arata in cazul Romaniei curba Beveridge.Calculele se refera pana la finele anului trecut.

O miscare a curbei spre dreapta ar indica o crestere a somajului de echilibru, in timp ce o miscare spre stanga implica o scadere a ratei somajului de echilibru

Unul dintre motivele pentru care se inregistreaza deficite ale pietei muncii consta in necorelarea numarului de someri cu numarul de locuri vacante existent intr-o economie. Astfel, pot coexista segmente ale pietei muncii in care se manifesta un surplus de forta de munca (cele care ofera salarii mai ridicate si conditii bune de munca) cu segmente in care exista deficit de forta de munca, acestea fiind caracterizate prin persistenta unui numar ridicat de locuri de munca vacante (acelea in care salariile sunt apropiate de salariul minim, iar conditiile de munca sunt dificile).

Slaba compensare a surplusului cu deficitul de forta de munca poate fi cauzata atat de diferentele de dezvoltare ale regiunilor, cat si de disparitatile fenomenului de migratie la nivel regional. Astfel, regiunile relativ dezvoltate tind sa inregistreze locuri de munca vacante in sectoarele remunerate mai putin, in timp ce regiunile relativ mai sarace inregistreaza surplusuri de forta de munca in majoritatea segmentelor pietei muncii; insa, daca regiunile mai putin dezvoltate se caracterizeaza printr-o migratie ridicata a fortei de munca, atunci acestea pot avea o rata mai ridicata a numarului de locuri de munca vacante in anumite sectoare de activitate.