Un grup format din 33 de cadre didactice, economisti, antreprenori si manageri romani au transmis luni presedintelui ales Klaus Johannis, prim-ministrului Victor Ponta si ministrului Muncii Rovana Plumb o scrisoare deschisa in care atrag atentia asupra proiectului de Hotarare de Guvern privind cresterea salariului minim în anul 2015, aratand ca masura este distructiva pentru economie si afecteaza bunastarea celui mai sarac segment al fortei de munca. Semnatarii scrisorii deschise (pe care o puteti citi in atasament) spun ca desi intuiesc ratiunile politice si totodata constrangerile bugetare care ar justifica o astfel de decizie, spera ca intr-o prima faza va determina reconsiderarea acestei deciziii. "Fixarea unui nivel minim al salariilor mai sus decat cel determinat de realitatea economica duce la descurajarea cererii de munca din partea angajatorilor, la cresterea somajului si a economiei subterane, mai noteaza autorii scrisorii deschise.

Redam mai jos testul scrisorii:

"Masura cresterii salariului minim pe care o doriti implementata în 2015 este distructiva pentru economie si afecteaza bunastarea celui mai sarac segment al fortei de munca.

Argumentam în primul rand prin considerentul ca „salariul minim” instituie o prohibitie: îi împiedica pe angajatori sa colaboreze cu persoanele slab calificate, precum tinerii fara experienta, în situatia în care productivitatea muncii acestora este inferioara salariului stabilit în mod artificial prin lege. În consecinta, fixarea unui nivel minim al salariilor mai sus decat cel determinat de realitatea economica duce la descurajarea cererii de munca (din partea angajatorilor), la cresterea somajului si a economiei subterane.

Cei afectati se împart în doua categorii: (1) întreprinzatorii si companiile care ofera de lucru oamenilor fara calificari deosebite si care vor descoperi ca trebuie sa cheltuiasca mai multi bani din buzunar pentru a-si mentine activitatea, putand induce si o crestere a preturilor care îi va afecta în primul rand tot pe cei cu un nivel redus al veniturilor; (2) persoanele cu slaba calificare sau fara experienta, care ocupa sau vor sa ocupe o slujba si care vor fi concediate, puse în imposibilitatea de a gasi un loc de munca sau nevoite sa lucreze fara acte legale.

Asa cum atesta studiile stiintifice, economistii, în marea lor majoritate, s-au declarat de-a lungul timpului împotriva instituirii salariului minim sau a cresterii acestuia, exact din motivele enumerate mai sus. Poate cel mai apreciat manual universitar modern de economie, cel al profesorului N. G. Mankiw de la Universitatea Harvard, se refera explicit la aceasta problema, mentionand ca 79% dintre economisti sunt de parere ca salariul minim creste rata somajului în randul tinerilor si al persoanelor slab calificate.

Dupa cum bine stiti, în Romania rata somajului în randul tinerilor este de aproape 4 ori mai mare decat rata generala a somajului (23,9% fata de 6,7%), iar „munca la negru” a luat proportii îngrijoratoare. Potrivit Consiliului Fiscal, unul din cinci salariati lucreaza „la negru”: „La nivelul anului 2012, în Romania erau circa 1,57 milioane de salariati, patroni si întreprinzatori individuali neînregistrati, «la negru», reprezentand aproximativ 27,7% din totalul salariatilor, patronilor si întreprinzatorilor individuali din economie”. Aceeasi sursa mentioneaza ca evaziunea fiscala din „munca la negru” s-a dublat fata de anii dinaintea crizei economice, valoarea anuala a impozitelor pe venit si a contributiilor pe care întreprinzatorii refuza sa le achite ajungand la 3,7 miliarde de euro.

În ultimii ani, pragul salarial sub care este interzis sa oferi locuri de munca a tot crescut, de la 700 lei în 2012 la 900 lei în prezent. Cu majorarea preconizata în 2015, la 1050 lei, salariul minim ar putea înregistra o crestere de 50% în doar cativa ani, interval în care productia (PIB) se estimeaza a creste doar cu 9%.

Din 2007-2008 încoace salariul minim a crescut permanent mai repede decat salariul mediu; daca înainte de 2009 acest prag era fixat la mai putin de 30% din salariul mediu, acum reprezinta 40%. Nu este de mirare atunci ca o parte atat de mare din forta de munca, aproape un milion si jumatate de salariati, sunt remunerati cu salariul minim. Daca fenomenul va continua, Romania risca sa ajunga o tara de angajati „pe minim”, cu o vasta economie informala, cu sute de mii de oameni care nu îsi gasesc o slujba sau care nu intra sub umbrela sistemele de asigurari sociale.

Va amintim ca nivelul de trai nu sporeste prin decrete guvernamentale, ci datorita cresterii productivitatii, care face ca un volum tot mai mare de bunuri si servicii sa fie obtinute cu pretul aceluiasi efort depus.

Cresterea salariului minim impune o povara suplimentara firmelor existente, si asa decapitalizate de criza economica, si descurajeaza initierea de noi afaceri. Cresterea salariului minim este în mod fundamental o masura anti-sociala, lovind exact în populatia saraca: persoane cu nivel redus de instruire (73% din totalul somerilor!), tineri fara experienta, categorii sociale defavorizate sau discriminate.

Din cate întelegem, dumneavoastra si guvernul din care faceti parte aveti drept obiectiv îmbunatatirea conditiilor de viata ale romanilor. În acest caz, este necesara abandonarea masurii cresterii salariului minim si concentrarea pe acele politici care încurajeaza crearea de locuri de munca, investitiile si productivitatea.