Creditele in CHF. De la Luxemburg vine speranta pentru datornicii la banci din Romania​. Dar nu e "briceagul elvetian"

de Claudiu Zamfir     HotNews.ro
Joi, 22 ianuarie 2015, 21:22 Economie | Finanţe & Bănci

Franci
Foto: forumfed.org
Doua hotarari ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene dau sperante romanilor cu credite in franci elvetieni (CHF) care se duc in instantele romanesti. In anul 2014, Curtea de la Luxemburg a decis in favoarea unui client ungur cu credit in franci care a contestat cursul de schimb impus de banca. Intr-un alt caz, din Franta, instanta europeana a aratat ca banca trebuia sa evalueze bonitatea imprumutatului, sa-l informeze pe acesta in timp util, inainte de incheierea contractului de credit, si sa-i ofere explicatii adaptate acestuia in privina capacitatii de a-si plati ratele.

"La incheierea unui contract de imprumut in valuta consumatorii trebuie sa poata evalua consecintele economice ale aplicarii, la rambursarea imprumutului, a unui curs de schimb diferit de cel aplicabil la calcularea sumei imprumutului cu ocazia deblocarii acesteia", a explicat, pentru HotNews, agentul Romaniei la CJUE, Razvan Horatiu Radu.

Fiecare caz trebuie tratat individual, in functie de prevederile contractelor si de legislatiile interne ale tarilor membre in care s-au facut imprumuturile. Dar hotararile CJUE pot fi folosite de clientii bancilor in instantele nationale ale statelor membre UE, inclusiv cele romanesti, care trebuie sa ia propriile decizii in functie de modul in care curtea de la Luxemburg a interpretat legislatia comunitara in domeniu. Cu siguranta, hotararile CJUE nu sunt "briceagul elvetian" care desface toate datoriile CHF ale romanilor, dar i-ar putea  ajuta pe unii dintre cei care s-au imprumutat in franci.


  • Hotararea nr. 1 a CJUE: Clientul trebuia informat asupra mecanismului de schimb valutar
Prima hotarare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene a fost emisa in aprilie 2014. Aceasta a fost folosita si in recentul caz de la Buzau, unde tribunalul  a decis ca un client, care luase un imprumut in franci elvetieni la Piraeus Bank, sa-si plateasca ratele in lei la cursul de la data contractarii creditului (anul 2007).

Cazul care a deschis aceasta portita datornicilor provine din Ungaria si se referea la faptul ca banca folosea cursuri diferite la acordarea creditului fata de cel la plata ratelor, in defavoarea clientului.  In mai 2008, sotii Arpad Kasler si Hajnalka Kaslerne Rabai, doi cetateni unguri, au luat un credit ipotecar in valuta de la OTP Jelzalogbank.

Banca a acordat imprumutatilor un credit de 14 400 000 de forinti (HUF) (echivalentul a 46 867 EUR), in franci elvetieni, pe o perioada de 25 de ani. Creditul avea o dobanda nominala de 5,2 % la care se adauga cheltuieli de administrare de 2,04 %, ceea ce corespundea unei dobanzi anuale efective (DAE) de 7,43 % la data incheierii contractului de imprumut.

Important: contractul prevedea ca determinarea valorii in franci elvetieni a imprumutului trebuia sa se realizeze la cursul de schimb la cumparare al acestei valute aplicat de banca, in vigoare la data deblocarii fondurilor, mentioneaza CJUE. In temeiul acestei clauze, suma imprumutului a fost stabilita la 94 240,84 CHF.

Contractul mai avea o prevedere, care spunea ca valoarea in forinti a fiecareia dintre ratele lunare datorate trebuia sa fie stabilita pe baza cursului de schimb la vanzare al francului elvetian aplicat de banca in ziua anterioara scadentei.

Imprumutatii au reclamat ca banca stabileste ratele lunare de rambursare scadente pe baza cursului de schimb la vanzarea francului aplicat de banca, desi cuantumul imprumutului deblocat este stabilit de banca pe baza cursului de schimb la cumparare pe care il aplica valutei respective. Clientii sustin ca astfel banca are un avantaj unilateral si nejustificat.

Cazul a ajuns la Curtea Suprema din Ungaria, care, in ianuarie 2013, a adresat CJUE intrebari preliminare pentru a trasa liniile de interpretare a legislatiei europene in domeniu, care este obligatorie in toate tarile membre.

In aprilie 2014, Curtea de Justitie a UE a examinat cazul prin prisma respectarii unei directive europene din anul 1993: Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii.

Art. 4 , alin 2 al acestei directive spune ca "Aprecierea caracterului abuziv al clauzelor nu priveste nici definirea obiectului contractului, nici caracterul adecvat al pretului sau remuneratiei, pe de o parte, fata de serviciile sau de bunurile furnizate in schimbul acestora, pe de alta parte, in masura in care aceste clauze sunt exprimate in mod clar si inteligibil".

Instanta de la Luxemburg a apreciat, insa, ca banca din Ungaria nu se putea prevala de acest articol din legea europeana, pentru ca diferenta de curs franc-forint nu reprezinta o  "prestatie esentiala a acestui contract care, ca atare, il caracterizeaza".

In plus, CJUE i-a reprosat bancii ca nu a explicat clar clientului, in contract sau anexe ale acestuia, care este mecanismul de schimb valutar care se va aplica pe intreaga durata a contractului de imprumut, de 25 de ani.

"Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 93/13 trebuie interpretat in sensul ca, in ceea ce priveste o clauza contractuala precum cea in discutie in litigiul principal, cerinta potrivit careia o clauza contractuala trebuie redactata in mod clar si inteligibil trebuie inteleasa ca impunand nu numai ca respectiva clauza sa fie inteligibila pentru consumator din punct de vedere gramatical, ci si ca contractul sa expuna in mod transparent functionarea concreta a mecanismului de schimb al monedei straine la care se refera clauza respectiva, precum si relatia dintre acest mecanism si cel prevazut prin alte clauze referitoare la deblocarea imprumutului, astfel incat acest consumator sa poata sa evalueze, pe baza unor criterii clare si inteligibile, consecintele economice care rezulta din aceasta in ceea ce il priveste", a aratat CJUE.

In fine, CJUE a interpretat si art. 6, alin 1 al Directivei din 1993, care se refera la nulitatea clauzelor abuzive din contractele de credit.

"Statele membre stabilesc ca clauzele abuzive utilizate intr-un contract incheiat cu un consumator de catre un vanzator sau un furnizor, in conformitate cu legislatia interna, nu creeaza obligatii pentru consumator, iar contractul continua sa angajeze partile prin aceste clauze, in cazul in care poate continua sa existe fara clauzele abuzive", prevede directiva.

CJUE a indrumat astfel instanta nationala ungara sa decida in favoarea clientului, in sensul continuarii contractului, cu eliminarea clauzei abuzive.

"Articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13 trebuie interpretat in sensul ca, intr-o situatie precum cea in discutie in litigiul principal, in care un contract incheiat intre un vanzator sau un furnizor si un consumator nu poate continua sa existe dupa eliminarea unei clauze abuzive, aceasta dispozitie nu se opune unei norme de drept national care permite instantei nationale sa remedieze nulitatea clauzei respective prin inlocuirea acesteia cu o dispozitie de drept national cu caracter supletiv", a decis Curtea de la Luxemburg.

Curtea Suprema de Justitie a Ungariei a decis, in cele din urma, ca atat la acordarea creditului, cat si la plata ratelor trebuie folosit cursul Bancii Nationale a Ungariei.

  • Hotararea nr. 2 a CJUE: banca era obligata sa verifice bonitatea clientului si sa-i explice clar riscurile
A doua hotarare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene a fost luata in decembrie 2014, intr-un caz ridicat in Franta. Decizia se refera la doua credite de nevoi personale.

In 15 iulie 2011, Ingrid Bakkaus a facut un credit de nevoi personale de 20 000 de euro, cu dobanda fixa anuala de 7,674 % si o rata anuala efectiva globala de 7,950 %, la banca CA Consumer Finance SA.

Separat, in 5 mai 2011, sotii Charline si Florian Bonato au incheiat cu aceeasi banca un contract referitor la un credit de nevoi personale in cuantum de 20 900 de euro, care prevedea o rata a dobanzii fixe anuale de 6,40 % si o rata anuala efectiva globala de 7,685 %.

Cei 3 clienti nu si-au mai platit ratele, i-ar banca i-a dat in judecata la Tribunalul de Prima Instanta din Orlean, sa-i oblige la plata soldului imprumuturilor, majorat cu dobanzi.

In august 2013, tribunalul francez a pus intrebari preliminare Curtii de Justitie a Uniunii Europene, pentru a interpreta legislatia europeana in domeniu.

Curtea de la Luxemburg a interpretat o directiva europeana din 23 aprilie 2008: Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori si de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului.

Astfel, CJUE a decis, in 18 decembrie 2014, ca directiva pune in sarcina bancii obligatii de informare si de furnizare de explicatii pentru ca imprumutatul sa poata decide in cunostinta de cauza daca ia sau nu creditul.

De asemenea, directiva obliga banca sa furnizeze clientilor o fisa de informatii standard la nivel european privind creditul de consum si sa verifice bonitatea consumatorului, a mai decis CJUE.

In principal, CJUE a analizat art. 5, alin 6 al directivei din anul 2008:

"Statele membre se asigura ca creditorii si, unde este cazul, intermediarii de credit ofera consumatorului explicatii corespunzatoare, pentru a-i permite sa evalueze daca contractul de credit propus este adaptat la nevoile sale si la situatia sa financiara, unde este cazul, prin explicarea informatiilor precontractuale care trebuie furnizate in conformitate cu alineatul (1), caracteristicile esentiale ale produselor propuse si efectele exacte pe care le pot avea asupra consumatorului, inclusiv consecintele neplatii din partea consumatorului. Statele membre pot adapta modul si masura in care se acorda asistenta, precum si identitatea partii care o acorda, la circumstantele speciale ale situatiei in care este oferit contractul de credit, la persoana careia ii este oferit si la tipul de credit oferit".

La randul sau, alin. 1 al aceluiasi prevede "o perioada rezonabila" in care banca sa-i dea clientului toate informatiile de care are nevoie pentru a decide daca ia creditul sau nu:

"Cu o perioada rezonabila de timp inainte ca un consumator sa incheie un contract de credit sau sa accepte o oferta, creditorul si, unde este cazul, intermediarul de credit furnizeaza consumatorului, pe baza termenilor si a conditiilor de creditare oferite de catre creditor, precum si, daca este cazul, a preferintelor exprimate si a informatiilor furnizate de catre consumator, informatiile necesare care sa ii permita consumatorului sa compare mai multe oferte pentru a putea lua o decizie informata cu privire la eventuala incheiere a unui contract de credit. Aceste informatii, furnizate pe hartie sau pe alt suport durabil, sunt furnizate prin intermediul formularului <<Informatii standard la nivel european privind creditul de consum>> care figureaza in anexa II. Se considera ca creditorul a respectat cerintele de informare prevazute la prezentul alineat si la articolul 3 alineatele (1) si (2) din Directiva 2002/65/CE in cazul in care a furnizat <<Informatii standard la nivel european privind creditul de consum>>".

Aici, CJUE a accentuat ca bancile au obligatia sa evalueze capacitatea reala a clientului de a suporta creditul si sa-l informeze pe acesta prin explicatii adaptate lui:

"Articolul 5 alineatul (6) din Directiva 2008/48 trebuie interpretat in sensul ca, desi nu se opune ca creditorul sa furnizeze explicatii corespunzatoare consumatorului inainte de a fi evaluat situatia financiara si nevoile acestuia din urma, este posibil ca evaluarea bonitatii consumatorului sa impuna o adaptare a explicatiilor corespunzatoare furnizate, care trebuie comunicate consumatorului in timp util, anterior semnarii contractului de credit, fara sa dea insa nastere obligatiei de a intocmi un document specific", a decis CJUE.

  • Explicatie de la Guvernul Romaniei: La creditul in valuta, consumatorii trebuie sa poata evalua consecintele economice ale diferentei de curs
Contactat de HotNews.ro, agentul Guvernului Romaniei la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, Razvan Horatiu Radu, a precizat ca spetele de la CJUE nu sunt identice tuturor cazurilor de credite in franci elvetieni din Romania, insa ofera principii clare de solutionare a proceselor in instantele nationale.

"CJUE a tratat probleme oarecum asemenatoare in interpretarea normelor europene privind clauzele abuzive si protectia consumatorilor. Desi cauzele analizate nu sunt identice cu situatiile din Romania, principiile care se degaja din acestea sunt destul de clare", a declarat, pentru HotNews.ro, subsecretarul de stat in Ministerul Afacerilor Externe.

Oficialul guvernamental roman trage 3 concluzii principale din cele doua decizii ale CJUE, care ar putea fi de folos si datornicilor romani in franci elvetieni, in instantele din Romania:
  • "De principiu,  sistemul de protectie pus in aplicare de legislatia in materie se intemeiaza pe ideea ca consumatorul se afla intr-o situatie de inferioritate fata de agentul economic, situatie care il determina sa adere la conditiile redactate in prealabil de acesta, fara a putea exercita o influenta asupra continutului acestora.
  •  Conform jurisprudentei CJUE, la incheierea unui contract de imprumut in valuta consumatorii trebuie sa poata evalua consecintele economice ale aplicarii, la rambursarea imprumutului, a unui curs de schimb diferit de cel aplicabil la calcularea sumei imprumutului cu ocazia deblocarii acesteia.
  • Conform Curtii, contractul de imprumut trebuie sa indice in mod transparent motivul si particularitatile mecanismului de schimb al monedei straine.  Consumatorul mediu, rezonabil si normal informat trebuie sa poata anticipa si sa inteleaga consecintele angajamentului pe care si l-a asumat, iar angajamentele sa fie echilibrate sub aspectul drepturilor si obligatiilor partilor".
Agentul guvernamental roman la CJUE subliniaza, insa, ca judecatorii romani si Protectia Consumatorilor din Romania trebuie sa evalueze in concret, de la caz la caz, interpretarile CJUE asupra directivelor europene.

"Bineinteles, aceste aspecte pot fi cel mai bine evaluate in concret, pe baza prevederilor din contract,  de catre o instanta de judecata sau  de catre autoritatile cu atributii in domeniul bancar sau al protectiei consumatorilor", a mentionat Razvan Horatiu Radu, pentru HotNews.ro .

Peste 75.000 de persoane fizice din Romania au credite in franci elvetieni, iar 95% din imprumuturi sunt concentrate la sase banci.

Joi, cursul BNR pentru franc a crescut cu 0,2%, ajungand la 4,5152 lei, un nou maxim istoric si al cincilea record atins intr-o saptamana.

Criza datoriilor in franci s-a agravat incepand de joia trecuta, cand moneda elvetiana  s-a apreciat puternic, in urma deciziei Bancii centrale a Elvetiei de a renunta la un curs minim de schimb de 1,2 franci/euro.

Astfel, numai din cresterea francului din ultima saptamana fata de leu, romanii cu credite in moneda elvetiana s-au trezoit cu ratele majorate cu cel putin 20%. Ratele au fost insa si mai mari, in functie de cursul de schimb practicat de anumite banci.

Din cauza evolutiei francului, din anii 2007-2008 pana in prezent, ratele romanilor care au luat atunci credite in CHF s-au dublat sau aproape s-au triplat.


Citeste mai multe despre   












[P] Camera Consultantilor Fiscali organizeaza examen de atribuire a calitatii de consultant fiscal sau de consultant fiscal asistent in Bucuresti, in data de 4 noiembrie 2017

Camera Consultantilor Fiscali este organizatia profesionala de utilitate publica care coordoneaza activitatea de consultanta fiscala din Romania si are in evidenta peste 5.500 de membri la nivel national. Inscrierile la examen se fac in perioada 2 octombrie 2017 - 20 octombrie 2017 pe site-ul http://www.ccfiscali.ro/.

21937 vizualizari

  • +2 (12 voturi)    
    Buuuun (Joi, 22 ianuarie 2015, 23:02)

    Eu123 [utilizator]

    Acum sa vedem cum sar iarasi cei care nu stiu decat sa spuna " da'ce dom'le, i-a obligat cineva sa ia credit in franci?".

    Probabil ca pentru acesti oameni, care nu stiu ce inseamna si mai ales care sunt obligatiile bancilor, chiar si Curtea de Justitie a UE emite decizii "stupide".

    Ma astept la destule minusuri pentru comentariul meu :))
    • -1 (5 voturi)    
      si le primesti pe buna dreptate (Vineri, 23 ianuarie 2015, 8:49)

      snowflake [utilizator] i-a raspuns lui Eu123

      Daca cursul se fixeaza la cel de la data la care s-a contractat creditul atunci mi se pare firesc ca si dobanzile aplicate sa fie cele aferente creditelor in lei de la data la care s-a contractat creditul (cu dobanda variabila sau fixa in functie de cum a fost incheiat creditul in franci) pentru ca, nu e asa, au primit lei, vor sa plateasca lei dar cu dobanda de la franci, daca vor sa plateasca cu dobanda de la lei atunci toate sunt bune si frumoase.

      Daca instantele decid ca si dobanda de la franci trebuie pastrata atunci ma duc si eu pentru ca am avut credite in lei, totodata ii sfatuiesc si pe cei care au mai avut sau au credite in lei sa faca acest lucru, sa imi dea bancile innapoi din banii pe care i-am platit pentru ca i-a favorizat pe cei cu credite in franci.

      Chiar sunt curios sa vad cum acomodeaza aceasta discriminare instantele.
      • +4 (4 voturi)    
        Clarificare (Vineri, 23 ianuarie 2015, 10:22)

        lcristi [utilizator] i-a raspuns lui snowflake

        Daca s-ar hotara asa ceva dobanda practica ar fi dobanda pietii in moneda de la data efectuarii acestei tranzactii (adica in prezent nu c\s-ar pastra dobanda de la cealalta moneda) ca e vorba de euro sau de lei si nimeni nu ar avea nimic impotriva, aici problema se pune de expunerea imensa ai luat 100.000 CHF cu 1,9 lei si acum e 4,5 lei, adica cu 190.000 lei ai luat 190.000 CHF si acum soldul a ajuns undeva la 675.450 lei. Aici e problema..
      • +5 (5 voturi)    
        :) (Vineri, 23 ianuarie 2015, 10:42)

        Eu123 [utilizator] i-a raspuns lui snowflake

        Legea 296/2004, art. 45 " Consumatorii au dreptul de a fi informati, in mod complet, corect si precis, asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor, inclusiv a serviciilor financiare oferite de catre operatorii economici, astfel incat sa aiba posibilitatea de a face o alegere rtionala intre produsele si serviciile oferite, in conformitate cu interesele lor economice si de alta natura si sa fie in masura sa le utilizeze, potrivit destinatiei acestora, in deplina siguranta si securitate."

        Acum sa imi spui mie care banca si-a indeplinit obligatia de informare a consumatorului "astfel incat sa aiba posibilitatea de a face o alegere rationala intre produsele si serviciile oferite, in conformitate cu interesele lor economice" ???

        Nimeni nu isi punea problema sa respecte acest art., sa sfatuiasca clientul si sa ii prezinte riscurile la care se supune. Nu are sens sa deschid si subiectul legat de natura juridica a contractului de imprumut pe care nu poti sa il negociez in calitate de client al bancii.

        Nu ar trebui sa dam in cap celor care s-au imprumutat in CHF pt ca marea lor majoritate nu a fost informata complet, corect si precis.

        Mai mult decat atat, bancile nici macar nu aveau de unde sa iti dea CHF, aveau doar RON in "seif". Puteai sa ceri CHF in cont, ca tot nu iti dadeau.

        Intr-un contract partile trebuie sa aiba drepturi si obligatii si sa isi asume riscurile, iar banc ile nu fac altceva decat sa "puna" toate riscurile in sarcina clientului, ceea ce nu este absolut deloc legal.
      • +3 (3 voturi)    
        dobanda de franci (Vineri, 23 ianuarie 2015, 11:45)

        marius [anonim] i-a raspuns lui snowflake

        Problema dobanzii favorabile la franci te rog sa o verifici. Marele avantaj al celor cu franci a fost ca, odata cu scumpirea francului a crescut si dobanda, la ora actuala fiind credite in lei cu dobanda mai mica, la care soldul nu s-a dublat in timp. NU inteleg cum puteti sa tineti partea bancilor in conditiile in care ele au provizionat creditele(adica in evidentele lor au diminuat valoarea lor la minim jumatate), pentru ca apoi sa le vanda la pachet recuperatorilor, in raport cu care se pot face discounturi, nu ca in cazul clientilor cinstiti. E un caz de forta majora in care doar fraierul raspunde, iar BNR plange de mila smecherului.
      • +2 (2 voturi)    
        CHF versus RON (Sâmbătă, 24 ianuarie 2015, 21:20)

        anonim [anonim] i-a raspuns lui snowflake

        Nu numai aici e problema, pentru cei care se infurie ...problema este ca de la contractarea unui credit in CHF in anul 2008 in echiv ROB=100.000 lei sa zicem, comparativ cu alta persoana care a contractat acelasi credit dar in lei, in decursul celor 7 ani, poate cel cu LEI l-a achitat deja, dar clientul cu CHF a PLATIT DEJA CVAL A 3 CREDITE IN LEI pina acum.........eh, asta e o problema dar ....
        stiti proverbul ala SATULUL NU-L CREDE PE FLAMIND ... cam asta se intimpla acum, cei cu credute in CHF de buna credinta vor sa plateasca in continuare, nu sa-si piarda casele, desi in 2008 au luat acelasi credit ca si cel cu LEI, cval .... din pacate au fost sfatuiti gresit "doar in CHF puteti face creditul, pe lei nu va incadrati si nici pe euro" - cam asta mi s-a spus in TOATE BANCILE in 2008 !!!
    • +3 (5 voturi)    
      Exact! (Vineri, 23 ianuarie 2015, 8:59)

      BEDE [utilizator] i-a raspuns lui Eu123

      Aici e chestia: banca a profitat de naivitatea clientilor.
      Bine ca nu am luat nici un credit, dar, si daca ar fi fost sa aiu unul, in nici un caz nu as fi luat in CHF, pt ca chiar atunci cand OTPeshtele a venit ce creditele in CHF am mirosit ca este un risc mare sa sara cursul CHF, ca doar cat de mare e Elvetia si cati CHF o sa emita banca ei centrala pt ca sa nu sara in sus cursul?
      Deci, bancile au cautat sa profite de nestiinta clientilor. Un fel de escrocherie cu acte in regula.
    • 0 (0 voturi)    
      CREDIT CH (Duminică, 28 iunie 2015, 18:42)

      Cela [utilizator] i-a raspuns lui Eu123

      Cei care dau like pe minus ar merita sa-si cumpere o garsoniera cu 40 000 de euro si peste 4 ani sa trebuiasca sa dea 80.000 inapoi bancii ,Si in timpul asta garsoniera sa nu mai valorize decat 20.000 euro .
      Am scris in euro ca sa priceapa unii mai bine .
      Nimeni nu a informat clientii ca e posibil ca -francul elvetian -sa creasca in 2 ani ca Fat frumos in 10 ani
  • -4 (4 voturi)    
    Nu mai dati copy-paste aiurea (Vineri, 23 ianuarie 2015, 7:56)

    Francul romanesc [anonim]

    Citat: " In anul 2014, Curtea de la Luxemburg a decis in favoarea unui client ungur care cerea sa-si plateasca ratele in CHF la cursul de schimb de la data in care banca i-a dat efectiv banii cu imprumut".
    Afirmatia este falsa 100%. Dar asa se intampla cand oamenii se "informeaza" fara sa vada sursele.
    Pentru a intelege mai bine decizia: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_37186/Decizie-controversata-a-CJUE-referitoare-la-clauzele-abuzive-Avocatii-au-interpretari-diferite.html in care chiar este subliniat: "Decizia CJUE nu se refera la diferenta dintre cursul existent la momentul acordarii imprumutului si cel actual sau viitor".
    Si pentru cine vrea sa vada decizia in original: http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf;jsessionid=9ea7d2dc30db94e87a7eb1cf4e9a912bfec1958ef70c.e34KaxiLc3qMb40Rch0SaxuNb3b0?text=&docid=151524&pageIndex=0&doclang=RO&mode=req&dir=&occ=first%E2%88%82=1&cid=165387
    E mai bine sa te informezi intai si apoi sa iti dai cu parerea-n gard.
    • +4 (4 voturi)    
      Mda, citim doar ce ne place (Vineri, 23 ianuarie 2015, 11:04)

      Eu123 [utilizator] i-a raspuns lui Francul romanesc

      Insa, ar fi trebuit sa intelegem ca dpdv juridic, aceasta decizie face "lumina" la urmatoarea intrebare: diferenta de curs valutar poate fi pusa in sarcina clientului sau a bancii?

      Cum banca nu presteaza niciun serviciu, nu are cum sa ceara bani de la client, pentru ca ar fi o imbogatire fara justa cauza.

      CJUE spune ca " in lipsa unui asemenea serviciu, sarcina financiara care rezulta din diferenta dintre cursul de schimb la cumparare si cursul de schimb la vanzare, care trebuie sa fie suportata de imprumutat, nu poate fi considerata ca fiind o remuneratie datorata in schimbul unui serviciu"

      In concluzie, cum nu exista un serviciu prestat, imprumutatul nu are de ce sa suporte costul suplimentar, banca fiind cea care trebuie sa isi asume acest risc.

      Sunt multi avocati, care avand contracte de "abonament" cu bancile spun vrute si nevrute pentru a-si pastra clientii.

      Daca citim toata decizia Curtii, oservam ca judecatorii CJUE spun, in mod clar, ca diferenta de curs nu face parte din pret si de aceea instantele nationale pot constata, daca toate celelalte conditii sunt indeplinite, ca aceasta clauza este abuziva.

      Concluzia: instantele noastre pot constata, daca considera necesar, fara probleme, ca impunerea unui curs diferit fata de cel de la data acordarii creditului este abuziv, urmand ca ratele sa fie platite la cursul de la data semnarii contractului.
      • -2 (2 voturi)    
        Citesc tot, nu doar ce-mi place (Vineri, 23 ianuarie 2015, 23:26)

        Francul romanesc [anonim] i-a raspuns lui Eu123

        1. Nu stiu la care avocati si "abonament" te referi. Dar apreciez ca ai citit decizia respectiva; lucru pe care nu l-au facut multi care isi dau cu parerea. Intamplator sau nu, sunt economist, dar nu am fost niciodata angajat al vreunei banci.
        2. M-am documentat pe tema asta dintr-un motiv simplu. O ruda foarte apropiata mie (sora mai exact) are un credit ipotecar in CHF. Si, auzind de decizia respectiva, a inceput sa decarteze catre un maret avocat care s-a "oferit" sa le apere drepturile. Concluzia mea a fost simpla: arunca banii aiurea si "argumentele" pentru castigarea unui eventual proces sunt doar trombone. Daca imi permiti o parere.
        3. Strict la decizie:
        - citeste cu atentie paragraful 25, 74
        4. Cine are de castigat din aceasta iluzie cu echivalarea ratelor la cursul de la data imprumutului? Hai sa facem un calcul simplu:
        - Firma respectiva deja avea peste 4000 de clienti pe tema asta. Prima plata (probabil avansul) a fost de 700 de lei. Un calcul aritmetic banal ne arata ca firma respectiva castiga peste 600 000 EUR chiar daca pierde procesul. Buna afacere, nu? Si asta luand in calcul doar aceasta prima plata.
        5. Cei care au credite in CHF au intr-adevar o problema grava. Dar nu cred ca este o solutie sa iti pui sperante in asemenea povesti. Sincer, sper sa nu fi in aceasta situatie!
        • +1 (1 vot)    
          Ok, la obiect (Sâmbătă, 24 ianuarie 2015, 1:09)

          Eu123 [utilizator] i-a raspuns lui Francul romanesc

          Paragraful 74 spune : " .......revine instanței de trimitere sarcina de a stabili dacă, având în vedere ansamblul elementelor de fapt pertinente, printre care se numără publicitatea și informațiile furnizate de împrumutător în cadrul negocierii unui contract de împrumut, un consumator mediu, normal informat și suficient de atent și de avizat, putea nu numai să cunoască existența diferenței, în general prezentă pe piața valorilor mobiliare, dintre cursul de schimb la vânzare și cursul de schimb la cumpărare ale unei monede străine, ci și să evalueze consecințele economice,....."

          As sublinia urmatoarea parte din text : publicitatea și informațiile furnizate de împrumutător în cadrul negocierii unui contract de împrumut, un consumator mediu, normal informat și suficient de atent și de avizat", mai exact partea cu : "în cadrul negocierii unui contract de împrumut"

          Daca este sa disecam situatia dpdv juridic, bancile nu au negociat nimic, fiind vorba de un contract de adeziune, iar acest aspect este 'samburele" problemei, la care se adauga lipsa de publicitate si informare in conformitate cu dispozitiile Legii 296/2004.

          Pe scurt, banca nu a facut nimic pentru a oferi clientului " posibilitatea de a face o alegere rationala intre produsele si serviciile oferite, in conformitate cu interesele lor economice"

          Coroboram lipsa informarii pentru o alegere rationala cu faptul ca avem un contract de adeziune si situatia incepe sa prinda alt contur.

          In cauza din ungaria, la paragraful 26 vei citi "astfel încât banca nu poate aplica la rambursarea împrumutului un curs de schimb care este diferit de cel utilizat la deblocarea împrumutului respectiv", mai precis trebuie aplicat acelasi curs ca la momentul acordarii creditului.

          Paragraful 35 face lumina cu privire la subiectul pentru care a fost sesizata CJUE.
          • -1 (1 vot)    
            Si finalul? (Sâmbătă, 24 ianuarie 2015, 17:50)

            Francul romanesc [anonim] i-a raspuns lui Eu123

            Bun. Avem o decizie judecatoreasca. Si, bineinteles, ca pot fi diverse interpretari. Ce conteaza este CUM a fost pusa in practica, efectele ei practice mai exact. Si CUM a fost acceptata de reclamanti. Daca mergem pe varianta ta inseamna ca rata acelor imprumutati a scazut consistent (vreo 40%). Daca mergem pe varianta mea nu a scazut aproape deloc (doar in limita diferentei dintre cursul de cumparare si cursul de vanzare al unei valute - ala care e afisat la orice banca). Si acum... ca sa ne luminam cu adevarat... cine ne poate spune si noua ce rate plateau (in HUF) acei imprumutati inainte si, bineinteles, dupa decizie?
  • -2 (2 voturi)    
    Pai, ce sa zic (Vineri, 23 ianuarie 2015, 10:00)

    RaduMischie [utilizator]

    Directivele si deciziile CJUE sunt bune, dar:
    - prima decizie nu prea e de folos, ca, din cate stiu eu, bancile noastre nu au avut aceasta practica (sau cel putin nu la creditele imobiliare). Au avut si ele alte practici abuzive, dar parca nu pe aceasta
    - a doua decizie s-ar putea sa nu fie de folos, pentru ca, in general, creditele in CHF sunt luate in 2006-2007, nu in 2008, cand a aparut directiva in cauza. Daca a fost o directiva anterioara in acelasi sens, da, ar merge. Altfel, sa spui ca bancile aveau o obligatie conform unei legi care a aparut mai tarziu, e destul de nepotrivit.
    Asteptam ceva mai puternic de atat, desi nu vad de unde ar veni
  • +2 (4 voturi)    
    Referitor temere BNR de faliment al bancilor (Vineri, 23 ianuarie 2015, 10:35)

    lcristi [utilizator]

    BNR-ul este profund ingrijorat ca din cele 12-13 banci 4-5 ar putea da faliment daca ar face conversia. Ei bine problema o puteti pune si de genul daca aceste 12-13 banci nu vin in sprijinul clientilor vor da toate faliment.
    De ce? simplu, toti prieteni, rudele mele si toti cunoscutii le voi recomanda sa numai aiba de a face cu aceste banci.
    Cate familii sunt implicate ..... cate familii deja au creditele neperformante din cele 75.000 de franci.... faceti un calcul.
    Reculul ce se va simti va fi mult mai puternic decat cei 20-40% din cei care vor mai intra la credite neperformante cu actualul curs.
    In ce priveste articolul pot sa zic ca nici guvernul si nici bancile nu vor lua decizii privind conversia in lei la data acordarii, vor incerca pe cat posibil sa distraga atentia publicului cu arestari gen Toni Grebla, ceea ce nu e rau, probabil vor mai sacrifica dou-trei persoane de rang inalt. Ideea e cu cat faci mai mult circ cu atat distragi atentia de la problemele reale..... strategi asta nu o sa mai tina..... din pacate.
    CONCLUZIA: adresat-va instantelor pentru a va obtine drepturile, costurile nu sunt mari, ati vazut la Buzau cheltuielile de judecata sunt de 1.500 lei motiv pentru care merita sa incercam.
    Va doresc succes la toti - orice instanta va da castig de cauza clientilor avand in vedere situatia de fata.
  • 0 (0 voturi)    
    Speta (Vineri, 23 ianuarie 2015, 13:37)

    brain_bug [utilizator]

    Ce se intampla daca sa zicem am un inprumut in CHF pt o casa din care am platit cativa ani dar in conditiile actuale nu mai pot. Solutia de moment , emigrez si abandonez creditul si casa. Ce mai poate banca sa faca?
  • +2 (2 voturi)    
    Credit franci elvetieni (Vineri, 23 ianuarie 2015, 14:45)

    NIKI [anonim]

    Eu am doar o intrebare in cazul creditelor in CHF, avand in vedere ca toti mai marii nostri spun ca statul nu poate interveni in nici un fel in favoarea celor care au luat credite in aceasta moneda. Daca maine brusc CHF ar reveni la cursul din 2007-2008, ce s-ar intampla cu bancile????? Daca ar da faliment statul ar interveni sa le salveze?????? Sau pentru banci e altfel decat pentru amaratii de noi care nu ne-am dorit decat o casa.
  • 0 (0 voturi)    
    ce-are a face? (Luni, 26 ianuarie 2015, 8:30)

    catelu [utilizator]

    In text e vorba de un contract de imprumut in forinti, a carei suma a fost echivalata in franci si dobanda legata de franc. La noi sunt contracte in franci, platibile in franci. Adica banca imprumuta o suma de CHF, iar la plata ratei omul se prezinta cu CHF la banca si achita. Nu cred ca vreo banca impune ca suma aferenta ratelor sa fie schimbata la ghiseul bancii, din vreo anumita alta valuta si la un anumit curs impus.
    Dar daca totusi cineva are in contract ca pe data de 15 a lunii trebuie sa se prezinte la ghiseul bancii cu zloti polonezi pe care sa-i schimbe in franci la cursul arbitrar al bancii, aia e clauza abuziva care se poate elimina usor din cotnract.


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version