De la aprecierea consistenta a francului elvetian, atat clientii care s-au imprumutat in moneda Elvetiei cat si bancile trec printr-o perioada deloc confortabila. Clientii pentru ca si-au vazut ratele crescand pana la niveluri pe care nu si le pot permite iar bancile pentru ca se vad in situatia de a nu-si mai incasa banii programati pentru a face la randul lor alte plati. Din toata aceasta poveste castig au avocatii care isi fac meseria si speculeaza acest moment. Deocamdata, reactiile celorlalti jucatori implicati in aceasta poveste sunt palide. Banca Nationala ar putea organiza o conferinta publica pe aceasta tema- in fond acesta e subiectul bancar al zilei, iar comisiile de specialitate din Parlament ar putea gandi solutii tehnice fara tenta electorala.

HotNews.roFoto: Hotnews
  • Bancherii se plang ca pe clienti nu ii intereseaza de fapt solutiile oferite, preferand sa mearga pe mana avocatilor pe principiul "totul sau nimic" sau sa astepte o revenire a francului

Sentimentul oamenilor din banci este ca ofertele facute nu li se par suficient de atragatoare clientilor. "Avem cam 10% dintre clientii vizati care vin sa discutam pe marginea ofertei facute", spune reprezentantul unei banci comerciale. "Oferta FX lansata saptamana trecuta si de care au beneficiat peste 15.000 de clienti. Cat priveste ofertele de conversie a creditelor din CHF in euro sau lei, acestea le-am lansat inca din 2013. Din pacate, clientii nu au fost foarte interesati sa-si converteasca creditele, mai ales dupa ce au fost 'semnale' in piata ca CHF-ul va scadea. Avem in jur de 1500 clienti care au acceptat conversia. Un lucru interesant in toata nebunia ultimelor saptamani este ca, din acei 1500 care au acceptat conversia, am primit sute de telefoane de multumiri dupa ce cursul a explodat", spune reprezentantul unei banci comerciale.

Alte banci, confirma sentimentul ca oferta de sprijin nu a intrunit succesul scontat. "Poate li s-a parut ca e insuficient, poate ca nu mai au incredere in banca, dar este maximum din ceea ce am putut face. Parerea noastra este ca sunt mult mai usor de vandut in aceasta perioada idei in genul : "mai bine dau banca in judecata si angajez un avocat celebru care sa imi castige procesul si sa oblig banca sa imi converteasca imprumutul la curs istoric. Ori tot, ori nimic, par sa isi spuna respectivii clienti". Sau "mai bine astept ca poate isi revine francul elvetian la 2-3 lei" decat sa discute cu noi", spune reprezentantul altei banci.

Au fost si institutii bancare care au refuzat sa dea credite in franci elvetieni, cum e BCR. Sau cazul BRD, care a dat 8 imprumuturi in chf. "La BRD, explica Traian Traicu, purtatorul de cuvant al bancii, unde creditarea in franci elvetieni a fost un fenomen absolut marginal. Banca are in sold 5 (cinci) credite in CHF, valoarea totala a soldului acestora nedepasind 280.000 CHF. Nu au fost solicitari de conversie pana acum". Pentru persoanele fizice, la BRD s-au acordat doar cateva credite in aceasta denominare intr-o perioada scurta din anul 2006. Clientii au fost mai putini de 10 ca numar, soldul total al creditelor ridicandu-se atunci la circa 400.000 de franci elvetieni.Banca mai are in acest moment in sold doar 5 credite in CHF.

"Dupa acea perioada scurta in care am acordat acest tip de credit (unei clientele atent selectionate si NU unei clientele de masa), produsul a fost eliminat din oferta. Banca a considerat atunci, analizand atent istoria acestei valute a unei tari cu statut de « refugiu financiar » in perioade de criza, ca riscurile legate atat de rata de schimb cat si de variabilitatea dobanzii de referinta erau prea mari atat pentru banca, cat si pentru clienti", explica Traicu.

Sunt banci cu portofolii consistente in franci care nu doresc sa faca niciun comentariu pe aceasta tema, cum e OTP Bank si Millennium Bank. E dreptul lor, dar le va crea un deficit de imagine in relatia cu clientii.

  • Cum vad clientii "sprijinul" bancilor: Ma indatoreaza si mai mult! Decat asa...

"Sentimentul pe care mi l-a impartasit majoritatea consumatorilor cu care am stat de vorba/am corespondat este acela ca bancile nu sunt interesate in rezolvarea problemelor lor, si ca de fapt, solutiile care le sunt propuse nu le vin cu adevarat in ajutor, ci mai degraba sunt de natura a-i indatora si mai mult", ne transmite Alin Iacob, presedintele Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare (AURSF), care a centralizat sesizarile consumatorilor de produse financiare

Concret, unii dintre cei care au apelat - la cererea lor - la o forma de restructurare a creditului, au platit o perioada de timp (6 luni sau 1 an) doar dobanda, insa ulterior dobanda/marja fixa a creditului a fost majorata semnificativ, astfel incat, in loc sa se imbunatateasca, situatia lor s-a inrautatit, spune Alin Iacob. "In momentul de fata, exista consumatori care au in contracte marje fixe peste LIBOR CHF de 7, 8, 10 si chiar 11,50%! Oamenii s-au considerat inselati de propunerile de restructurare primite din partea bancilor, si de aceea exista o foarte mare retinere din partea lor de a apela din nou la solutii similare.

In ceea ce priveste extinderea scadentei, multi consumatori s-au indatorat din start aproape sau chiar la maximul perioadei admise, ceea ce face imposibila apelarea la aceasta modalitate de reducere a presiunii curente. In plus, orice extindere a perioadei de finantare presupune o crestere a sumei totale care urmeaza sa fie rambursata bancii, ceea ce nu face altceva decat sa-i supraindatoreze pe consumatori, unii dintre ei aflati deja intr-o stare de profunda supraindatorare (cu venituri care nici macar nu mai acopera rata la credit).

In ceea ce priveste conversia/refinantarea, consumatorii sustin ca bancile nu au venit catre ei cu oferte de acest gen decat in momente de maxim istoric al cursului CHF/RON - in vara/toamna anului 2011, si nu atunci cand ar fi trebuit sa o faca - atunci cand CHF s-a apreciat cu 10, 20, 30% fata de momentul acordarii imprumutului. In plus, multi semnaleaza ca bancile considerau conversia/refinantarea ca pe un credit nou, motiv pentru care li se solicitau garantii suplimentare, giranti, etc. (data fiind scaderea veniturilor si a preturilor proprietatilor imobiliare). In plus, gradul maxim de indatorare generos utilizat la calculul creditelor inainte de criza a fost redus semnificativ incepand din 2009-2010, excluzandu-i practic de la o posibila finantare.

Marea majoritate a consumatorilor cu credite in CHF se afla acum in urmatoarea situatie: trebuie sa plateasca rate de 2-3 ori mai mari in lei decat la momentul acordarii, in vreme ce veniturile li s-au redus semnificativ, iar proprietatile imobiliare achizitionate valoreaza, in cel mai fericit caz, jumatate din valoarea de dinainte de criza. De aceea, ei solicita ca bancile care i-au creditat in mod iresponsabil inainte de criza sa-si asume, in solidar cu ei, o parte a costului creditului si nu sa ii momeasca doar cu solutii pe termen scurt, care nu le rezolva in fapt problemele.

Consumatorii doresc conversia creditelor in lei, la un curs cat mai apropiat de cel existent la momentul asumarii obligatiei de plata (momentul acordarii creditului). Cei mai multi sustin initiativa AURSF de conversie la cursul de la momentul acordarii creditelor plus o majorare de cel mult 20%. Initiativa noastra este sustinuta si de alte organizatii focusate pe protectia consumatorilor de servicii financiare.

Insa ar fi posibila si solutia avansata de una dintre banci inainte de explozia CHF din urma cu 2 saptamani, aceea de conversie la cursul zilei, urmata de o reducere imediata a datoriei cu 30%. Dupa calculele BNR si ale noastre, in felul acesta ar rezulta un curs de 2,6-2,7 lei/CHF, ceea ce nu difera foarte mult fata de prounerea noastra.

Pana la urma, orice solutie care ar scadea semnificativ rata lunara a consumatorilor, dar nu temporar, ci definitiv, este demna de a fi luata in considerare (inclusiv propunerea avansata de unii deputati de efectuare a conversiei la un curs mediu calculat pe baza cursurilor zilnice/lunare de la data acordarii creditului si pana in prezent).

Daca bancile vor intelege acest lucru si vor veni cu solutii de scadere reala a costurilor de creditare exista toate sansele ca oamenii sa isi poata plati ratele la timp, iar creditele - aflate acum in pericolul de a deveni neperformante - sa fie duse cu bine la final de consumatori", ne transmite Iacob.

Scurt istoric al reactiilor bancilor in scandalul dosarului "Francul Elvetian"

  • 6 ianuarie. Reactia OTP. In urma unei analize care vizeaza istoricul clientului si conditiile actuale ale acestuia, clientii vor putea beneficia de o reducere temporara cu pana la 1.5 puncte procentuale a marjei ratei de dobanda la creditele in CHF cu dobanda variabila, pentru o perioada de trei luni. OTP Bank Romania va analiza constant evolutia pietei si isi asigura clientii ca va continua sa gaseasca masuri de protectie adaptate nevoilor reale ale acestora, pentru a-i sustine in asemenea situatii neasteptate. Banca cu capital maghiar a fost nevoita sa faca si ea o majorare de capital, Registrul Roman al Comertului aproband inca din 7 ianuarie 2015, aceasta majorare  175,344 milioane de lei. Astfel, capitalul reglementat al bancii a fost majorat de la 782,9 milioane de lei, la 958,25 milioane de lei.
  • 19 ianuarie 2015. Reactia Volksbank, banca comerciala cu cel mai consistent portofoliu in chf si cu cele mai mari probleme de imagine. Institutia a fost recent preluata de Banca Transilvania."Pentru a veni in ajutorul clientilor sai, Volksbank Romania a decis sa mentina pe o perioada de 3 luni (intre 20 ianuarie 2015 si 17 aprilie 2015) un curs valutar fix,  de 3,8035 Lei pentru 1 CHF (cursul de schimb VBRO valabil la data de 31 decembrie 2014), pentru platile urmatoarelor 3 rate lunare datorate de clienti.  Cursul oferit de Volksbank Romania este cu 17,5% sub cursul anuntat de BNR luni, 19 ianuarie 2015 - de 4,4716 RON/CHF", anunta oficialii bancii.
  • 21 ianuarie. Reactia Raiffeisen Bank. Raiffeisen Bank reduce dobanda pentru clientii cu credite in CHF, resetand-o anticipat, cu cinci luni inainte, conform ultimei scaderi anuntate de Banca Centrala a Elvetiei, de 0,5%. Banca opera recalculari ale dobanzii de doua ori pe an, urmatoarea urmand sa aiba loc in iulie. Recalcularea dobanzii va fi intra in vigoare de vineri, 23 ianuarie, au anuntat oficialii bancii intr-un comunicat difuzat miercuri. ￯Am hotarat sa scadem dobanda la aceste credite acum, desi termenul de resetare era la 30 iunie 2015, pentru ca nivelul ratelor lunare sa nu fie atat de afectat de majorarea cursului CHF. Este inca o modalitate a noastra de a sustine clientii in aceasta perioada dificila. Cea mai eficienta modalitate de a sprijini clientii care au dificultati de plata a ratelor ramane insa restructurarea creditului, pe care o oferim de la caz la caz, inca din 2009", a spus Vladimir Kalinov, Vicepresedinte Retail Banking, Raiffeisen Bank. Rata medie coboara in urma aceste masuri cu circa 15 euro- de la 410 chf la 395 chf. Raiffeisen Bank are 8800 de clienti pe CHF, iar toate creditele oferite sunt garantate cu proprietati imobiliare
  • 26 ianuarie. Reactia Bancii Romanesti. "Banca Romaneasca S.A. a decis reducerea dobanzii pentru clientii cu credite in franci elvetieni (CHF) cu peste 0,8% prin aplicarea indicelui LIBOR de la data de 26.01.2015, absorbind astfel o parte din impactul negativ generat de recenta depreciere a monedei nationale fata de CHF. Aceasta reducere se va aplica pana la urmatoarea data de actualizare a dobanzilor pe baza indicelui LIBOR, conform conditiilor contractuale", se arata intr-un comunicat de presa transmis luni.
  • 28 ianuarie. Reactia Bancpost. "Bancpost reduce dobanda cu 0,80 puncte procentuale pentru toti clientii sai persoane fizice cu credite in franci elvetieni cu dobanda variabila. Aceasta masura se va aplica incepand din data de 29 ianuarie 2015 si va fi valabila pana la urmatorul termen de revizuire a dobanzii, conform clauzelor stipulate in contractul fiecarui client. In plus, Bancpost isi sprijina clientii care intampina dificultati la plata ratelor prin solutii individuale", au anuntat oficialii bancii intr-un comunicat transmis miercuri. Banca detine portofoliul cel mai numeros de clienti debitori in franci elvetieni.

O precizare pentru cei care mai au intrebari legate de variatia LIBOR si de ce nu se regaseste in scaderea ratelor

LIBOR este o rata indicativă medie a dobânzii la care unele banci considerate “de prim rang” isi acorda imprumuturi intre ele pe piaţa londoneza. Se calculeaza pentru 15 scadenţe diferite şi pentru 10 de monede diferite. Rata oficiala LIBOR (bbalibor) se anunţa o dată pe zi la aproximativ 11:45, ora Londrei, de catre Thomson Reuters în numele Asociaţiei Bancherilor Britanici (BBA). Daca libor e 0,5% ca exemplu nu inseamna ca TOATE BANCILE iau la 0,5. ci e in functie de ratingul pe care il are banca care imprumuta.

La începutul anilor optzeci a existat o nevoie tot mai mare în rândul instituţiilor financiare din Londra pentru a gasi un punct de reper pentru dobanzile la credite.

Aceasta referinta era extrem de necesara pentru a se putea calcula preţurile unor produse financiare, cum ar fi swap-urile şi opţiunile. Sub conducerea BBA o serie de măsuri au fost luate începând din 1984 care au condus în 1986 la publicarea ratelor dobânzilor prima LIBOR (bbalibor). Cum spuneam mai sus, LIBOR este o rată medie a dobânzii fixata de cateva banci (panel banks) care isi imprumuta fonduri una, alteia.

Selecţia se face în fiecare an de Asociatia Bancherilor Britanici (BBA) si de catre Comitetul pieţelor (FX & MMC). Un juriu este alcătuit pentru fiecare monedă constând din cel puţin 8 şi cel mult 16 bănci, considerate reprezentative pentru piaţa monetară din Londra. Băncile sunt evaluate dupa criteriul marimii cotelor de piata si a reputatiei pe care o au. Deoarece criteriile aplicate sunt stricte, ratele LIBOR pot fi, în general, considerate ca cele mai mici rate de creditare interbancare pe piaţa monetară londoneza.

Cum se calculeaza LIBOR? In niciun caz nu pe baza tranzactiilor reale

Ratele dobânzii LIBOR nu sunt bazate pe tranzacţii reale. În fiecare zi lucrătoare la aproximativ ora 11 am (ora Londrei) băncile din panou informează Thomson Reuters la ce rata a dobânzii s-ar imprumuta la diferite scadente, de pe piaţa monetară interbancară, in acel moment.

Motivul pentru care măsurare nu se bazează pe tranzacţiile reale se datorează faptului că nu fiecare bancă împrumută sume substanţiale pentru fiecare scadenţă în fiecare zi. Odată ce Thomson Reuters a colectat ratele de la toate băncile din panel, se elimina cele mai mari 25% din valori, ca si cle mai mici 25% din cotatii. Din restul de 50% care raman se face o medie, aceasta reprezentand cotatia oficiala LIBOR (bbalibor).

Iniţial (în 1986) LIBOR a fost publicat pentru 3 valute: dolarul american, lira sterlină şi yenul japonez. De-a lungul anilor care au urmat de numărul de monede LIBOR a crescut la un maxim de 16. Un număr de aceste monede au fuzionat în euro în anul 2000. In acest moment avem rate LIBOR pentru 10 valute