​TOPUL evenimentelor economice din aceasta saptamana

de Dan Popa     HotNews.ro
Sâmbătă, 7 februarie 2015, 11:06 Economie | Finanţe & Bănci

Sa asezam sub lupa principalele evenimente economice
Foto: sxc.hu
Saptamana 2-8 februarie a fost plina de evenimente. Pe plan intern, luni a inceput vizita delegatiei FMI in Romania, despre care la aceasta ora nu se cunosc foarte multe detalii legate de rezultatele discutiilot, s-au inflamat pozitiile de o parte si de alta a modalitatii de sprijin a romanilor imprumutati in franci si s-a anuntat demararea Loteriei Fiscale. Pe plan extern, rusii au probleme cu rubla, cu inflatia si cu rezervele lor valutare iar europenii cu deflatia. In Grecia lucrurile se complica dupa castigarea alegerilor de catre extrema stanga, iar in Ucraina, luptele impotriva rebelilor prorusi costa bugetul Ucrainei intre cinci si sapte milioane de euro pe zi. Sa le luam pe rand.

Evenimente interne
1.       Vizita delegatiei FMI- valsand cu incertitudinile

Va fi sau nu va fi un nou acord, aceasta este intrebarea. Negocierile dintre autoritatile romane si delegatia FMI-CE au inceput luni si, desi urmau sa se incheie vineri, se pare ca nu s-a ajuns la un acord pe subiecte privind finantele si energia, discutiile urmand sa fie reluate sambata. Luni, delegatia FMI va mai face o vizita si membrilor Comisiei de Buget a Camerei Deputatilor, unde vor discuta pe marginea unei propuneri de sprijin a celor imprumutati in CHF.

"Sunt patru teme pe care nu s-au inteles. Discutiile vor continua maine (n.r.- sambata), in principal pe finante si pe energie. CE si FMI au cerut sa se renunte la programul "Prima Masina", iar Guvernul a transmis ca nu va renunta. De fapt, au aratat ca in sedinta de in sedinta de Guvern de marti va fi introus spre aprobare plafonul de garantii 350 de milioane lei si va fi prelungit termenul pentru inscrierea bancilor in program pana la 2 martie", au declarat sursele guvernamentale pentru Mediafax.

Prin programul "Prima Masina", statul va garanta creditul bancar contractat pentru achizitia unui autoturism nou, iar pretul maxim al masinii care poate fi astfel cumparata este de 50.000 lei plus TVA.

Guvernul a incercat in 2013 sa privatizeze CFR Marfa, insa procesul nu a fost finalizat.

Ministrul Finantelor, Darius Valcov, a declarat, miercuri, ca Guvernul va avea vineri cea mai importanta intalnire cu FMI, la care vor participa toti ministrii, pentru "a incerca sa ajunga la un consens" cu expertii Fondului, atunci urmand sa se stie "daca va mai fi sau nu in continuare un acord".

Tot miercuri, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a afirmat ca banca centrala este pregatita pentru eventualitatea in care Romania va intrerupe inainte de termen acordul cu FMI, aratand insa ca negocierile merg bine si nu va face alte comentarii inainte de conferinta FMI, programata pentru luni.

Delegatia FMI-CE se afla la Bucuresti pentru consultari si a treia evaluare a acordului stand-by cu Romania, care ar urma sa se incheie in luna septembrie a acestui an.

Romania are in derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expira in luna septembrie si pe care autoritatile l-au tratat ca avand caracter preventiv, fara sa acceseze fonduri pana in prezent. Scopul intelegerii este de a proteja economia romaneasca de eventuale socuri pe pietele financiare si de a ajuta la reducerea costurilor de finantare.

Acordul, care este insotit de un imprumut in valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeana, a fost semnat in septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care Romania l-a negociat cu partenerii internationali din 2009.

 Ultima misiune FMI la Bucuresti de evaluare a acordului a fost in luna iunie a anului trecut, cand Guvernul si Fondul nu au ajuns la un acord pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, iar FMI a plecat fara o scrisoare de intentie.

In urma cu doua saptamani, premierul Victor Ponta a declarat ca Romania nu mai are nevoie de un acord tip preventiv cu FMI, dar incheierea unui acord flexibil, de tipul celui pe care il are Polonia, nu strica si nu costa, el adaugand ca negocierile in acest sens vor avea loc dupa incheierea "cu bine" a acordului existent.

O misiune tehnica a creditorilor internationali a mai fost prezenta in Romania in luna decembrie, insa exclusiv pentru discutii privind bugetul pe acest an.


 

  • 2.       Continua discutiile cu privire la modul de sprijin al imprumutatilor in franci elvetieni

Asociatia Romana a Bancilor atentioneaza: O eventuala conversie a creditelor in valuta presupune costuri suplimentare catre terti. La randul ei, Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), organizatia patronala a sectorului bancar romanesc isi exprima surprinderea fata de comunicatul de presa al al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), care solicita joi o solutie legislativa pentru problemele debitorilor cu credite in franci elvetieni, ANPC aratand ca scumpirea francului are efecte imediate,  care aduc beneficii bancilor si prejudicii consumatorilor. "Aprecierea francului elvetian fata de moneda nationala "aduce beneficii institutiilor financiar-bancare", reprezinta o interpretare gresita a situatiei reale, spun reprezentantii Patronatelor bancare.

 Practic, sustin acestia, de aici poate rezulta nici mai mult nici mai putin decat ca bancile se imbogatesc pe spinarea debitorilor atunci cand monedele straine in care au acordat credite (euro, dolar SUA, CHF    etc.) se apreciaza fata de leu (sau leul se depreciaza fata de acestea), fapt care este fals.  

O eventuala conversie in lei a creditelor in franci elvetieni va genera clientului costuri suplimentare pentru evaluarea imobilului, taxe notariale si taxa pentru inregistrarea garantiei imobiliare la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare, atentioneaza  si Asociatia Romana a Bancilor (ARB).

ARB i-a transmis vineri deputatului Andreea Paul raspunsurile la un set de intrebari adresate organizatiei in cadrul sedintelor Comisiei Buget-Finante-Banci pe tema creditelor in franci elvetieni.
 
"Consideram inoportuna adoptarea unui singur curs pentru toti clientii si toate bancile, impunandu-se solutii diferentiate pentru fiecare caz si pentru fiecare banca in parte. In ceea ce priveste acceptarea de catre banci a unui curs apropiat de cel aferent lunii decembrie 2014, dorim sa mentionam ca bancile au luat deja masuri individuale pentru perioade determinate, care au condus la absorbirea intr-o mare masura a cresterii ratelor clientilor dupa decizia Bancii Centrale a Elvetiei de a nu mai sustine un curs fix de 1,2 CHF/EUR", se arata in scrisoarea ARB.

Reprezentantii asociatiei considera ca aplicarea unor solutii administrative, la nivelul tuturor clientilor, ar impune infuzii de capital pentru asigurarea nivelului minim de solvabilitate la nivelul unora dintre banci si ar afecta rata solvabilitatii per ansamblul sectorului bancar.

Totodata, ARB atrage atentia debitorilor care solicita conversia creditului in alta moneda ca operatiunea presupune costuri suplimentare datorate catre terti, si nu catre banca.

"Trebuie tinut insa cont de faptul ca o eventuala conversie a creditului in alta valuta impune atat aditionarea contractului de ipoteca imobiliara, cat si reinregistrarea garantiei de tip ipoteca mobiliara inscrisa la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare (AEGRM) la noua valoare si valuta a creditului, iar acest lucru presupune costuri, care nu le revin bancilor, ci sunt datorate de client notarului si operatorului de arhiva, evaluatorului", se precizeaza in scrisoare.

Astfel, potrivit unei anexe a documentului, costurile catre terti vizeaza evaluarea imobilului adus in garantie in cazul a 7 institutii de credit din 16, taxe notariale (la 10 banci), inscrierea la AEGRM si Agentia de Cadastru in majoritatea cazurilor, precum si polita de asigurare (7 banci).

Consiliul Patronatelor Bancare din Romania (CPBR) a anuntat toamna trecuta ca operatiunea de conversie, specifica solutiilor de restructurare, nu necesita garantii (colaterale) suplimentare in cazul bancilor membre. Totodata, acestea nu percep costuri pentru reinregistrarea garantiilor existente, singurele costuri asociate fiind cele achitate de clienti catre terti.

Acest principiu de conversie asumat de CPRB a fost reiterat recent de presedintele organizatiei, Steven van Groningen, in contextul aprecierii puternice a francului elvetian in raport cu leul. Din CPBR fac parte Banca Comerciala Romana, BRD - Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, UniCredit¬Tiriac Bank, ING Bank Romania si Volksbank Romania, detinand in total jumatate din activele sistemului bancar din Romania.

BNR va relaxa, prin modificarea a doua regulamente, cerintele prudentiale si de clasificare a creditelor pentru restructurarile operate in cadrul programului guvernamental cunoscut sub numele "Electorata" si pentru creditele care sunt convertite in moneda in care debitorul incaseaza sau are indexate veniturile.

Banca centrala a publicat pe 29 ianuarie doua proiecte de regulamente care vor modifica Regulamentul 17/2012 privind unele conditii de creditare, precum si Regulamentul 16/2012 privind clasificarea creditelor si plasamentelor si determinarea si utilizarea ajustarilor prudentiale de valoare.

"Din perspectiva Regulamentului BNR nr.16/2012 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si determinarea si utilizarea ajustarilor prudentiale de valoare, regimul mai strict aplicabil operatiunilor de restructurare la calculul filtrelor prudentiale a fost instituit in scopul contracararii practicilor tot mai raspandite prin care operatiunile de restructurare erau realizate in scopul eludarii cerintelor prudentiale. Avand in vedere faptul ca acest regim ar putea crea impedimente in implementarea unor programe guvernamentale/ initiative de natura celor amintite anterior, intrucat regimul respectiv impune o incadrare a performantei financiare a debitorului mai stricta decat cea anterioara restructurarii si nu recunoaste efectele pozitive asupra performantei financiare rezultate in unor masuri de genul celor amintite este necesara acordarea de exceptari pentru operatiunile pentru care, potrivit legii, sunt acordate facilitati fiscale sau alte avantaje debitorilor, persoane fizice, precum si operatiunile in cazul carora valuta de exprimare a creditului acordat unui debitor, persoana fizica, expus la riscul valutar, se inlocuieste cu moneda in care debitorul genereaza fluxuri de numerar nete pozitive, in vederea eliminarii acestui risc", se arata in prezentarea unuia dintre proiectele de regulament.

Astfel, banca centrala propune exceptarea restructurarilor din programul "Electorata" si a conversiilor de credite in valuta de la prevederile articolului 6, alineatul 7, care stipuleaza ca in cazul restructurarilor care au implicat diminuarea serviciului datoriei, bancile reevalueaza, pentru scopurile urmatoarei operatiuni de clasificare a creditelor, performanta financiara a debitorului in conditii mai stricte fata de cele avute in vedere anterior acestor operatiuni, prin revizuirea corespunzatoare a factorilor cantitativi si/sau calitativi.

O treime dintre creditele in franci elvetieni (35%) au fost destinate achizitionarii de locuinte, 58% au reprezentat credite de consum cu ipoteca, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit datelor BNR prezentate vinerea trecuta de guvernatorul Mugur Isarescu.

Scadenta reziduala medie este de 13,2 ani in totalul creditelor in franci elvetieni. Circa 40% din credite au scadenta reziduala sub 5 ani, iar in alte 40% din cazuri scadenta depaseste 15 ani.

In scrisoarea ARB catre deputatul Andreea Paul se mai arata ca orice masuri administrative (impuse prin lege) sunt nepotrivite, insa cazurile de solidaritate sociala vor fi tratate prin politica individuala a fiecarei banci.

Printre masurile "concrete, reale si aplicate in prezent" de catre banci, ARB mentioneaza mentinerea pentru o perioada a cursului de schimb la un nivel anterior perioadei de apreciere (de exemplu, 31 decembrie 2014, ca in cazul Volksbank), acordarea unui curs de schimb preferential la plata ratelor, reducerea dobanzii prin actualizarea anticipata a indicelui LIBOR, scaderea dobanzii prin diminuarea marjelor (cu 1,5 puncte in cazul OTP si Millennium) sau reduceri/eliminari de comisioane.

"La acestea se adauga mecanismele clasice de rescadentare/restructurare. Astfel, exista o multitudine de masuri individuale specifice, care au efect similar cu cel de inghetare a cursului valutar si care creeaza in aceeasi masura beneficii debitorilor", noteaza ARB.

Reprezentantii asociatiei spun ca bancile suporta deja, prin masurile individuale, o parte din costurile generate de aprecierea francului elvetian, efort care va fi suplimentat si prin aplicarea noilor prevederi ale Ordonantei 46/2014, denumita anul trecut "Electorata", redenumita in prezent "Scade rata".

"Orice alt cost suplimentar, rezultat al unor masuri administrative, s-ar adauga pierderilor acumulate de sistemul bancar in ultimii 5 ani, cu efecte negative asupra acestuia si costurilor deja asumate voluntar de catre banci", sustine ARB.

Potrivit datelor anuntate de Banca Nationala a Romaniei, sistemul bancar a inregistrat dupa primele 11 luni de anul trecut o pierdere de 3,58 miliarde lei, in contextul procesului de scoatere a creditelor neperformante in afara bilanturilor bancilor.

In 2013, sistemul a avut un profit cumulat de 497 milioane de lei, in conditiile in care 23 de banci au raportat un profit de 2,05 miliarde lei, iar 17 banci au avut pierderi insumate de 1,55 miliarde lei. Cu un an in urma, bancile au raportat o pierdere agregata de 2,3 miliarde lei, in 2011 au avut un rezultat negativ de 777 milioane lei, iar in 2010 de 516 milioane lei.

Peste 75.000 de persoane fizice au credite in franci elvetieni, iar 95% din imprumuturi sunt concentrate la sase banci. In total, 14 institutii de credit au acordat finantari in franci elvetieni.

Din totalul debitorilor cu imprumuturi in CHF inregistrate in bilanturile bancilor, aproape o treime (32%) se regasesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Romaneasca si 2% la OTP Bank.

Pana in prezent, opt institutii de credit au anuntat masuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului in raport cu leul.

Cursul francului elvetian anuntat de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul saptamanii se afla in scadere cu 6,3 bani.

Referinta francului elvetian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. In urma cu o saptamana, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric in registrat in urma cu doua saptamani, francul se afla in declin cu 40,1 bani. Francul elvetian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, dupa mai multe sedinte in care a doborat record dupa record, ca urmare a eliminarii a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elvetiei.

La maximul de 4,5817 lei, francul era in urcare cu 22,5% fata de cursul de 3,7415 lei inregistrat miercuri, 14 ianuarie, inainte de decizia Bancii Elvetiei de a renunta la plafon.

In prezent, francul se plaseaza cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se afla cu 11,74% peste referinta BNR din 14 ianuarie, ultima inainte de anuntul Bancii Elvetiei.

 

  • 3.       Se da startul loteriei fiscale- nu aruncati bonurile fiscale

Prima extragere a Loteriei bonurilor fiscale, programata pentru 13 aprilie, va lua in calcul bonuri emise in perioada 2 februarie-28 martie 2015, dar tichetele trebuie pastrate in continuare, deoarece Loteria speciala de Craciun va include toate bonurile din acest an, a anuntat ministrul Finantelor.

"Eu ii incurajez pe romani sa tina toate bonurile fiscale, pentru ca va veni si extragerea ocazionala din decembrie, de Craciun, si atunci se vor lua in calcul toate bonurile emise anul acesta, din 2 februarie pana in decembrie, cand va fi stabilita data extragerii", a spus Valcov.

Loteria va fi organizata lunar, in prima duminica dupa data de 15 a fiecarei luni, pentru luna anterioara, dar va putea fi organizata si ocazional, de Sarbatori, si va consta in extragerea aleatorie de numere, respectiv un numar cuprins in intervalul dintre 1 si 999 inclusiv, reprezentand valoarea totala a bonului fiscal fara subdiviziunile leului, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, si o data calendaristica reprezentand ziua emiterii bonului fiscal, aferenta lunii sau intervalului calendaristic.

Prima extragere, ocazionala, va fi organizata pe 13 aprilie, a doua zi de Paste, cu un fond de premiere de 1 milion lei. Valoarea premiilor individuale se stabileste prin impartirea fondului de premiere la numarul de bonuri fiscale revendicate in termen.

 

EVENIMENTE EXTERNE


  • Situatia din Grecia se complica

Ministrii de Finante din zona euro se vor reuni miercuri la Bruxelles intr-o sedinta extraordinara pentru a discuta situatia datoriilor Greciei, al carei acord de imprumut cu troica creditorilor UE-BCE-FMI, in valoare de 240 miliarde de euro, expira la finele lunii februarie.

In cadrul intalnirii, organizata cu o zi inainte de inceperea summitului EU, ministrul grec de Finante Yaris Varoufakis va avea ocazia sa prezinte, in mod oficial, cererile guvernului de la Atena privind reducerea datoriilor tarii.

"Ministrii vor schimba opinii privind pasii ce trebuie urmati dupa numirea unui nou guvern in Grecia, in contextul in care sprijinul financiar pentru statul elen expira la finele lunii februarie", se arata intr-un comunicat al executivului de la Bruxelles.

Acordul de 240 de miliarde de euro pe care Grecia l-a semnat in 2010 cu creditorii internationali expira pe 28 februarie.

Varoufakis, impreuna cu premierul grec Alexis Tsipras, s-au intalnit in aceasta saptamana cu oficiali din sapte tari europene pentru discutii privind o posibila restructurare a datoriilor Greciei, care in prezent echivaleaza cu 175% din PIB.

Cabinetul condus de Tsipras este hotarat sa nu mai accepte masurile de austeritate cerute prin programele multilaterale de asistenta financiara si a propus, ca o solutie pentru reducerea datoriilor, inlocuirea actualelor obligatiuni detinute de creditorii externi cu unele cu o dobanda mai favorabila.

Propunerile Greciei au fost insa intimpinate cu opozitie de mai multe tari.

Mai mult, Banca Centrala Europeana a anuntat joi ca nu va mai accepta obligatiunile guvernamentale elene drept garantii pentru finantarea bancilor din aceasta tara, sporind presiunilea asupra guvernului de la Atena sa mentina masurile de austeritate.

Masura afecteaza grav statul elen, deoarece bancile comerciale sunt principalii finantatori ai datoriei publice, cumparand frecvent obligatiunile pe termen scurt emise de Grecia pentru a-si acoperi costurile.

Potrivit lui Frederik Ducrozet, analist al bancii franceze Credit Agricole, bancile elene detin obligatiuni guvernamentale si certificate de trezorerie in valoare de 18 miliarde de euro.

Guvernul de la Atena insista insa ca situatia financiara a sistemului bancar este buna si ca tara poate accesa credite de la BCE prin programul ELA (emergency liquidity assistance), care ofera fonduri bancilor centrale din zona euro pentru finantarea institutiilor bancare comerciale aflate in dificultate.

Potrivit unor surse bancare citate de AFP, BCE a aprobat joi suplimentarea pana la 60 de miliarde de euro a fondurilor oferite Greciei prin programul ELA.

Principala problema cu creditele acordate prin ELA o reprezinta nivelul mai mare al dobanzii, de 1,55% pe an, fata de dobanda de 0,05% pe an pe care BCE o cere bancilor centrale din zona euro pentru imprumuturile obisnuite.

"Reactia populatiei este marea necunoscuta", a spus Nathalie Janson, economist la Neoma Business School din Reims, nordul Frantei.

In cazul in care deponentii vor incepe sa isi retraga banii din banci in numar mare, institutiile de credit ar putea ramane in scurt timp fara numerar.

Pana in prezent, insa, populatia s-a aratat solidara cu guvernul condus de Tsipras.

Joi seara, aproximativ 5.000 de persoane au participat la un miting pentru sustinerea lui Tsipras si a partidului pe care in conduce, formatiunea de extrema-stanga Syriza.

  • Situatia din Ucraina nu e nici ea deloc roza

Luptele impotriva rebelilor prorusi costa bugetul Ucrainei intre cinci si sapte milioane de euro pe zi, a dezvaluit joi presedintele ucrainean Petro Porosenko, relateaza The Moscow Times.

Ucraina se afunda intr-o criza economica profunda pentru a-si finanta luptele impotriva rebelilor prorusi din estul tarii, care dureaza de zece luni si s-au soldat cu peste 5.000 de morti.

"Fiecare zi de razboi costa intre cinci si sapte milioane de euro bugetul de stat", a dezvaluit joi presedintele ucrainean intr-un interviu pentru Die Welt.

"Avem nevoie de asistenta financiara pentru a depasi aceste dificultati", a adaugat el.

Kievul a primit deja 4,6 miliarde dolari de la Fondul Monetar International (FMI), care a promis un pachet de ajutor pe doi ani in valoare de 17 miliarde dolari.

Luand in calcul un cost constant de la inceputul anului, Kievul a cheltuit deja intre 175 si 245 de milioane de euro pentru a lupta impotriva separatistilor prorusi.

Intensitatea luptelor a fost inconsecventa de la inceputul conflictului in aprilie 2014, dar un cost mediu de cinci milioane de euro pe zi ar insemna ca Ucraina a cheltuit aproximativ 1,5 miliarde de euro pentru conflictul militar din estul tarii.

O tentativa de incetare a focului a esuat luna trecuta, iar Porosenko a decretat mobilizarea a 50.000 de barbati pentru a sustine armata pe linia de front.

  • Rusii au probleme cu inflatia, iar europenii cu deflatia

Inflatia anuala din Rusia a accelerat in ianuarie peste asteptari, de la 11,4% la 15%, atingand cel mai ridicat nivel din 2008, in conditiile in care preturile de consum au urcat puternic in ultimele luni, pe fondul deprecierii rublei si al scaderii importurilor de alimente, relateaza Bloomberg.

Inflatia a depasit estimarile analistilor, care anticipau o rata anuala de 13,5% in ianuarie. Raportat la decembrie, preturile de consum au urcat in ianuarie cu 3,9%, potrivit datelor Serviciului Federal de Statistica din Rusia.

"Inflatia este departe de maximul estimat pentru acest an si, cel mai probabil, se va situa intre 15% si 19% in primul trimestru. Cresterea ratei va duce la o scadere semnificativa a salariului real din economie, limitand cererea de consum", a declarat pentru Bloomberg Tatiana Orlova, economist sef pentru piata din Rusia al Royal Bank of Scotland din Londra.

Accelerarea surprinzatoare a inflatiei, pana la nivelul ratei dobanzii cheie stabilita de banca centrala, submineaza eforturile guvernului de la Moscova de a limita impactul asupra economiei generat de deprecierea rublei si scaderea pretului petrolului .

Intr-o mutare neasteptata, Banca Rusiei a redus vineri dobanda de politica monetara cu 2 puncte procentuale, la 15%, invocand o stabilizare a inflatiei pe fondul incetinirii activitatii economice. Institutia estima o rata anuala a inflatiei mai mica de 10% pentru luna ianuarie.

Rata dobanzii de politica monetara a fost ridicata de la 10,5% la 17% in decembrie, cand Banca Rusiei a operat cea mai mare crestere intr-o singura etapa din ultimii 16 ani, in incercarea de a opri deprecierea rublei.

Tot pentru a contracara efectele scaderii rublei si a sprijini consumul intern, autoritatile de la Moscova analizeaza introducerea de preturi maximale pentru alimentele de baza.

Cele mai mari economii ale lumii trebuie sa faca mai mult pentru accelerarea cresterii economice, a reformelor structurare si a investitiilor, a cerut vineri directorul general al FMI, Christine Lagarde, avertizand ca economia mondiala risca sa fie blocata intr-o stagnare post-criza.

Liderii din G20 s-au angajat in luna noiembrie sa se concentreze pe o strategie de stimulare a cresterii economice despre care Lagarde afirma ca poate contribui cu 2.000 de miliarde de dolari la economia mondiala, daca ar fi aplicata.

Intre timp, FMI a redus estimarea privind cresterea economiai globale in 2015 la 3,5%, avertizand ca riscurile de incetinire a acestui avans se mentin.

Lagarde a reiterat totodata pericolul "politicilor monetare asincronice" la nivel mondial, cu Rezerva Federala (Fed) americana care isi normalizeaza politica dobanzilor, dupa masurile exceptionale de stimulare aplicate dupa criza din 2008, in timp ce alte banci centrale, precum Banca Centrala Europeana, relaxeaza politicile.

"Chiar daca aceste procese sunt bine administrate, ar putea avea ca efect volatilitatea pietelor financiare, investitorii reanalizand perceptia riscurilor", a scris Lagarde.

Un alt risc mentionat de sefa FMI este aprocierea dolarului, determinata de asteptarile ca Fed va incepe in acest an sa creasca dobanzile.

Lagarde a avertizat totodata ca zona euro si Japonia risca sa ramana blocate "intr-o zona crepusculara de crestere economica si inflatie scazute, pentru o lunga perioada de timp", ceea ce creste pericolul recesiunii si al deflatiei.

Riscul deflatiei a fost laitmotivul anului 2014, in special in Europa, iar pentru 2015 analistii intervievati de Bloomberg anticipeaza ca opt tari din Europa se vor confrunta cu acest pericol, unul din motive fiind scaderea preturilor petrolului.

In urma cu doar cateva saptamani, analistii prognozau ca 2015 va fi primul an dupa 2008 cand nicio tara din lume nu va inregistra deflatie anuala, dar perceptia lor s-a schimbat din cauza continuarii declinului cotatiilor petrolului si a incertitudinilor politice si economice din Grecia si zona euro.

In total, opt tari europene vor fi aproape de deflatie in acest an, potrivit analistilor. In cateva dintre aceste tari, respectiv Bulgaria, Croatia, Grecia, Polonia, Spania si Suedia, scaderea preturilor a fost o regula pentru cel putin sase luni din 2014.

In alte tari, deflatia va fi mai mult un risc decat o stare de fapt pe termen lung. In Italia si in ansamblul zonei euro, preturile ar urma sa scada cu 0,1%-0,2% in primul trimestru, dar vor incheia anul cu o usoara crestere.

Estimarile Comisiei Europene publicate joi sunt mai pesimiste decat prognoza precedenta, indicand deflatie atat pentru Italia cat si pentru intreaga zona euro, in 2015.

Elvetia risca si ea scaderea preturilor, fiind probabil sa surclaseze Bulgaria ca tara cu cea mai mare deflatie. Analistii prognozeaza ca Elveia, Grecia si Spania vor consemna in acest an cele mai mari scaderi ale preturilor.

Pentru Belgia, Estonia, Germania si Thailanda analistii nu anticipeaza deflatie trimestriala sau anuala, cu toate ca au inregistrat scaderi ale preturilor in ianuarie.


Citeste mai multe despre   












Articol sustinut de BRD Groupe Société Générale

Atelier de idei. Cum te ajuta tehnologia sa-ti faci mai mult timp pentru tine si planurile tale

Munca multa, stres, ore peste program, termene limita, sedinte lungi. Uneori, asa arata ziua de lucru a multora dintre noi. Din acest motiv e foarte important sa investesti in lucruri care te pot ajuta sa iti folosesti mai bine timpul petrecut la birou. Sa lucrezi mai bine, mai usor si mai repede poate insemna mai mult timp pentru tine si pentru cei dragi. Iti propunem, asadar, cinci directii care te pot ajuta pe plan profesional si personal.

1078 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version