Banca Nationala a Romaniei ar trebui sa se implice "mult mai mult" in rezolvarea situatiei persoanelor care au credite in franci elvetieni, intrucat detine mijloacele prin care sa se impuna, si sa vina cu solutii suplimentare dupa discutii cu bancile, apreciaza ministrul Finantelor, Darius Valcov, citat de Mediafax. "Aici (despre creditele in franci elvetieni - n.r.) vorbim de politica monetara, pe care o face Banca Nationala a Romaniei. Guvernul se ocupa de politica fiscal-bugetara. Cred si mi-as dori sa vad Banca Nationala implicandu-se mult mai mult in aceasta problema, mai ales ca, din punctul meu de vedere, au si mijloacele prin care pot sa se impuna. Bancile comerciale trebuie sa indeplineasca destul de multe criterii impuse de Banca Nationala si cred ca pentru aceasta situatie BNR ar putea sa aiba o discutie mult mai aplicata cu aceste banci astfel incat dumnealor sa-si doreasca cat mai mult sa reduca aceste credite", a declarat Valcov duminica intr-o emisiune la Realitatea TV.
El a aratat ca statul poate oferi o parte a solutiei de impartire a poverii pentru debitorii cu credite in valuta, referindu-se la masura de rescadentare cu facilitati fiscale, urmand ca celelalte doua parti sa fie asumate de banci si clienti.
"Trebuie sa se ajunga la urmatoarea idee, aceast risc trebuie impartit. Si noi propunem in felul urmator: o parte o preia statul roman si mai raman doua parti pe care trebuie sa le preia altcineva. Cine altcineva decat clientii si bancile?", a afirmat Valcov.
Ministrul si-a exprimat speranta ca parlamentarii sa adopte in aceasta luna sau cel mai tarziu in martie "Electorata" imbunatatita, masura redenumita "Scade rata".
Programul se adreseaza debitorilor cu venituri de cel mult 3.000 de lei brut. Dupa primii doi ani, in care rata scade cu pana la 35%, in urmatorii ani ai rescadentarii debitorul beneficiaza de o deducere a impozitului de venit de maxim 240 de lei lunar.
"Pe cei cu venituri mici si imprumuturi mici aceasta masura ii ajuta 100%. (...) Bineinteles ca cei care au venituri mai mari de 3.000 de lei nu se incadreaza in aceasta solutie. De aceea credem ca trebuie sa fie acest efort al Guvernului dublat de o implicare mult mai accentuata a Bancii Nationale a Romaniei. (...) Banca Nationala trebuie sa vina cu solutii suplimentare, care sa reiasa din discutiile cu bancile comerciale", a punctat ministrul Finantelor.
Intrebat daca este dispus sa-si dea demisia in cazul in care solutia propusa de Guvern nu va reprezenta un ajutor real pentru clientii bancilor cu probleme, Valov a spus ca nu vede de ce trebuie sa paraseasca postul de ministrul al Finantelor daca nu se rezolva o problema monetara a Romaniei, in conditiile in care el se ocupa de politica fiscal-bugetara.
"Aici raspunde guvernatorul Bancii Nationale, este politica monetara a Romaniei, sa nu confundam politica monetara cu cea fiscal-bugetara", a afirmat reprezentantul Guvernului.
Pe de alta parte, el a reiterat ideea ca nu vede viabila o masura pentru rezolvarea problemei pe cale legislativa in ceea ce priveste conversia creditelor la alt curs decat cel din ziua operatiunii.
"Nu cred intr-o solutie de stabilire a cursului la un nivel istoric printr-o hotarare de Guvern sau printr-o lege in Parlamentul Romaniei pentru ca orice om care stie cat de cat economie intelege riscul la care ar fi supusa Romania daca acest lucru s-ar intampla printr-o solutie legislativa. Riscul sau pierderile ar putea fi mult mai mari", a mentionat Valcov.
Aproximativ1.500 de persoane care au imprumuturi in franci elvetieni au iesit din nou duminica in Piata Constitutiei, la doua saptamani dupa protestul anterior, actiuni similare avand loc simultan la Cluj-Napoca, Timisoara, Iasi si Craiova, pentru a cere conversia creditelor la cursul istoric plus maxim 20%.
"Nu putem sa mergem la banca sa negociem individual, ne trebuie o solutie legislativa. Vom pune la dispozitia Comisiei de buget-finante documente care arata ca nu se poate negocia cu bancile. N-au negociat nici cand am semnat contractele, nici acum", a afirmat Catalin Voivozeanu, unul dintre reprezentantii Grupului Clientilor cu Credite in CHF si initiator al mitingului.
Partile implicate in "criza francului" au pozitii diferite privind solutiile la problemele clientilor cu astfel de credite accentuate dupa aprecierea puternica a francului de la mijlocul lunii ianuarie.
Clientii doresc un act normativ prin care sa aiba posibilitatea de a converti in lei creditele in valuta la cursul de la momentul acordarii imprumutului apreciat cu maxim 20%.
Pe de alta parte, bancile si BNR invoca neconstitutionalitatea unei astfel de masuri, precum si pierderile mari cauzate institutiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea sa le suporte si ar ajunge chiar in situatia falimentului.
Astfel, banca centrala impreuna cu bancile care au in portofolii credite in franci elvetieni si cu Asociatia Romana a Bancilor pledeaza pentru solutii individuale, aplicate de la caz la caz, intrucat portofoliul in franci este foarte diversificat si nu se pot aplica solutii generale.
Pana in prezent, opt institutii de credit au anuntat masuri temporare de atenuare a efectelor aprecierii francului in raport cu leul.
La randul lor, clientii spun ca solutiile oferite de banci pe termen lung exista doar la nivel declarativ, intrucat in realitate bancile nu negociaza solutiile cu clientii, iar variantele pe care le inainteaza debitorilor sunt in dezavantajul acestora din urma, avand costuri suplimentare pentru intreg serviciul datoriei.
Mai mult, unele institutii de credit au cerut clientilor garantii suplimentare pentru conversia creditului in lei, insa la cursul zilei, avand in vedere ca valoarea imobilului adus ca garantie s-a depreciat aproape la jumatate fata de momentul contractarii creditului.
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului sustine, de asemenea, gasirea unei solutii pe cale administrativa, prin care sa se impuna impartirea riscurilor intre clienti si banci, dar si solutii concrete pe termen lung din partea bancilor, dupa ce a ajuns la concluzia ca nu se poate discuta cu acestea pentru orice fel de negociere.
Parlamentarii au dezbatut problema creditelor in franci in mai multe sedinte ale Comisiei Buget-Finante-Banci impreuna cu toate partile implicate, fara a ajunge deocamdata la o concluzie. O pozitie a acestora s-ar putea contura in zilele urmatoare, dupa ce vor avea loc intalniri luni cu reprezentantii Fondului Monetar International si marti cu conducerea BNR.
Peste 75.000 de persoane fizice au credite in franci elvetieni, iar 95% din imprumuturi sunt concentrate la sase banci. In total, 14 institutii de credit au acordat finantari in franci elvetieni.
Cursul francului elvetian anuntat vineri de BNR a crescut cu 2,86 bani, la 4,1808 lei, dar per ansamblul saptamanii s-a aflat in scadere cu 6,3 bani.
Referinta francului elvetian a urcat de la 4,1522 lei joi la 4,1808 lei. In urma cu o saptamana, francul se afla la 4,2438 lei. Comparativ cu maximul istoric in registrat in urma cu doua saptamani, francul se afla in declin cu 40,1 bani.
Francul elvetian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, dupa mai multe sedinte in care a doborat record dupa record, ca urmare a eliminarii a plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elvetiei.
La maximul de 4,5817 lei, francul era in urcare cu 22,5% fata de cursul de 3,7415 lei inregistrat miercuri, 14 ianuarie, inainte de decizia Bancii Elvetiei de a renunta la plafon.
In prezent, francul se plaseaza cu 8,75% sub recordul din 23 ianuarie, dar se afla cu 11,74% peste referinta BNR din 14 ianuarie, ultima inainte de anuntul Bancii Elvetiei.
0
7
