"Legat de gala Bute, va pot spune ca m-am uitat la dosar. Discutam despre un tip normal de finantare, despre un parteneriat public-privat pentru un eveniment. Ni s-a solicitat o finantare. Aceste parteneriate public-private nu reprezinta ceva unic, iesit din comun. Avem si alte finantari pentru acest tip de parteneriate. Nu pot intra in detalii foarte amanuntite pentru ca e vorba aici despre respectarea secretului bancar. Privind acest dosar din perspectiva normelor de creditare ale BRD, nu este nimic anormal. Dosarul este la dispozitia tuturor celor care ancheteaza aceasta situatiel", a declarat pentru HotNews.ro seful operatiunilor BRD pe Romania, Philippe Lhotte. Asculta mai jos declaratiile presedintelui BRD pe tema Galei Bute
"In ceea ce priveste banca, fara a intra in detalii de natura secretului bancar, este un tip de operatiune pe care o putem finanta si care nu pune probleme deosebite, plecand chiar de la natura acestui tip de finantare. Dl Sorin Popa nu mai este incadrat in structurile Societe Generale, de cativa ani, de dinainte de a prelua eu BRD", mai spune Lhotte
Procurorii DNA sustineau ca Elena Udrea si-ar fi exercitat influenta pe langa BRD astfel ca banca sa imprumute firma lui Rudel Obreja cu 10 milioane de lei pentru organizarea Galei Bute in 2011. Procurorii mai arata ca Elena Udrea - care isi delegase dreptul de semnatura secretarului general al ministerului - participa alaturi de Rudel Obreja la intalniri cu angajatii Ministerului Dezvoltarii, care le explicau ca ministerul nu poate plati toate cheltuielile de organizare a galei.
Martori si co-inculpati din dosar au declarat in fata procurorilor ca Udrea a participat la unele sedinte cu functionari din Minister alaturi de Rudel Obreja, a carui firma avea drepturile de organizare a galei Bute.
Martorii citati sustin ca Rudel Obreja solicita de fiecare data ca institutia sa finanteze toata organizarea galei, adica aproximativ 3,5 milioane de euro, dar functionarii din Ministerul Dezvoltarii se opuneau, invocand ilegalitatea unei astfel de masuri. "Datorita opozitiei functionarilor din cadrul ministerului la aceasta solicitare, au fost organizate numeroase sedinte, la unele dintre acestea participand ministrul Udrea Elena, precum si Rudel Obreja. Potrivit declaratiilor de martor administrate in cauza, in cadrul sedintelor Rudel Obreja sustinea in mod invariabil ca MDRT sa-i finanteze gala, invocand acordul ministrului, iar reprezentantii compartimentelor de specialitate se opuneau", se arata in referatul DNA.
In urma mai multor astfel de intalniri intre Obreja si reprezentantii Ministerului, partile au decis ca valoarea totala a serviciilor de promovare (platite deci de Minister) care urmau sa fie cuprinse in contractul de achizitie sa fie de aproximativ 2.000.000 EURO.
Creditul de la BRD
EUROPLUS COMPUTERS - firma lui Rudel Obreja - nu avea bani pentru organizarea galei de box, iar pentru asta a trebuit sa obtina un credit de la BRD. Procurorii sustin ca "aprobarea creditului bancar s-a realizat ca urmare a influentei exercitate de catre ministrul Udrea Elena Gabriela".
Cum s-ar fi realizat aceasta influentare? Ministerul Dezvoltarii, condus de Udrea, a emis o adresa prin care comunica BRD "acceptul prealabil privitor la cesiunea drepturilor la incasarea sumelor rezultate din executarea contractului de servicii", sustin procurorii. DNA arata ca adresa Ministerului a fost semnata de catre secretarul general, Gheorghe Nastasia, care a declarat in fata procurorilor ca "a actionat la cererea ministrului Udrea Elena si ca ministerul nu eliberase niciodata asemenea inscrisuri pentru a garanta creditele unor societati comerciale".
Ca urmare, in iunie 2011 BRD - Sucursala Academiei a aprobat un credit de 10.175.168 lei pentru firma lui Obreja. DNA sustine ca "imprumutul a fost acordat cu derogari de la normele de creditare cu privire la cuantumul dobanzii, al comisioanelor, valoarea procentului din contract finantat, precum si la structura de garantii. Lipsa garantiilor palpabile pentru un credit acordat unui client care nu avusese anterior niciun fel de relatii cu banca si care avusese in anii anterior cifre de afaceri de aproximativ 200 de ori mai mici decat suma imprumutata, arata ca banca si-a asumat un risc disproportionat in cazul in care contractul de prestari servicii nu ar fi fost executat".Am avut un produs net bancar care a scazut in contextul scaderilor dobanzilor si unei cereri de credit inca slababute
8
16
