Andrei Radulescu, Banca Transilvania: Romania nu pare inca pregatita pentru fortele mecanismului monetar european

de Dan Popa     HotNews.ro
Vineri, 27 februarie 2015, 11:27 Economie | Finanţe & Bănci

Andrei Radulescu, BT
Foto: LinkedIn
Romania nu este inca pregatita pentru aderararea la euro, dar e nevoie de o ancora in acest sens, spune intr-un interviu acordat HotNews.ro Andrei Radulescu, economistul sef al bancii Transilvania. Radulescu vorbeste in interviu si despre neajunsurile noului Cod Fiscal, despre care spune ca nu exista nici o certitidune privind capacitatea noilor masuri de generare a unui spatiu fiscal care sa fie utilizat in momentele de criza economica si ca nu exista nici o garantie ca implementarea acestor noi masuri nu va conduce la deteriorarea contului curent. Despre miscarile cursului de schimb a monedei unice in fata leului, Radulescu  "vede" o medie anuala de 4.42 lei/euro in 2015.


Reporter: Din punctul Dvs de vedere, o relaxare fiscala ar fi utila sau ar ingreuna dificultatile prin care trec acum firmele locale? Cum "cititi" proiectul noului Cod Fiscal?
Andrei Radulescu, economist sef Banca Transilvania: In mod normal o relaxare bugetara este favorabila pentru tesutul antreprenorial, in sensul in care stimuleaza investitiile companiilor, cu impact pozitiv pentru profitabilitatea acestora pe termen mediu. Trebuie insa sa fie o relaxare echilibrata, care sa ancoreze asteptarile antreprenorilor in directia evitarii acumularii de dezechilibre bugetare, care sa justifice o restrangere fiscal-bugetara ulterior.

Propunerea de Cod Fiscal este ambitioasa si se pot distinge cel putin doua aspecte. Pe de o parte, economia interna s-a ajustat puternic dupa declansarea primului val al Marii Recesiuni, aspect reflectat de dinamica binomului investitii/economisire si confirmat de evolutia contului curent si a finantelor publice. Cu alte cuvinte, din aceasta privinta exista spatiu pentru relaxare fiscal-bugetara, insa acest spatiu trebuie utilizat de o maniera echilibrata, pragmatica, pentru dezvoltarea economica a Romaniei, durabila pe termen mediu. Altfel spus, relaxarea fiscal-bugetara nu trebuie sa genereze seminte pentru acumularea ulterioara a unor noi dezechilibre macroeconomice. Reducerea TVA-ului pare justificata, daca privim stadiul de dezvoltare a economiei si nivelurile de TVA practicate in tarile UE. Aceasta reducere ar stimula si consumul si investitiile. De asemenea, reducerea taxarii muncii este incurajatoare pentru procesul investitional si generarea de noi locuri de munca.

Pe de alta parte, trebuie avute in vedere obiectivele de stabilitate macro-financiara, in sensul evitarii unor noi derapaje fiscal-bugetare, dar si de natura contului curent. Desigur ca masurile propuse ar putea fi absorbite prin incasari mai mari la buget din TVA si impozit pe profit. Este insa important ca aceasta relaxare sa contribuie la dinamizarea investitiilor productive (atat pentru cererea interna, dar si pentru cererea externa), accelerarea consumului de bunuri realizate in Romania. Desigur, nu exista nici o garantie ca implementarea acestor noi masuri nu va conduce la deteriorarea contului curent (in sensul accelerarii importurilor, fara o evolutie similara a exporturilor). De asemenea, nu exista nici o certitidune privind capacitatea noilor masuri (asa cum au fost anuntate) de generare de spatiu fiscal care sa fie utilizat in momentele de criza economica.

Rep: Ce anume ati retrage sau unde ati face adaugiri in actualul draft al CF?
A.R.: Se poate spune ca masurile anuntate in proiectul noului Cod Fiscal ar trebuie complementate cu accelerarea reformelor structurale, astfel incat sa asistam la o ameliorare a consumului, investitiilor, potentialului economic fara sa se acumuleze noi dezechilibre importante, cum s-a intamplat in anii premergatori crizei. Printre aceste reforme structurale se numara automatizarea fluxurilor de intrari / iesiri la buget (reducerea marjei discretionare a politicii fiscal-bugetare), flexibilizarea pietelor, reforma companiilor de stat, semnale pentru directionarea investitiilor catre parte de inovare, infrastructura (din toate aspectele), reducerea economiei informale, dezvoltarea pietei de capital (pentru acumularea interna de capital). Nu in ultimul rand, cresterea gradului de educatie financiara in Romania este o masura menita sa contribuie la un comportament echilibrat de consum/economisire/investire pe termen mediu.

Rep: Este plauzibil un scenariu in care, reducerea taxelor si a TVA sa fie "compensata" ca sa ne incadram in tinta de deficit, cu taieri drastice ale cheltuielilor (in primul rand de la investitii)?
A.R.: Conditionat de mentinerea unui climat macro-financiar extern benign/favorabil si de continuarea reformelor structurale (inclusiv a sectorului public si reducerea economiei informale), masurile din propunerea de Cod Fiscal ar putea fi contrabalansate de incasari mai mari la buget prin prisma redinamizarii consumului si investitiilor in cateva trimestre. Din perspectiva cheltuielilor publice exista intotdeauna spatiu de prioritizare si eficientizare a acestora. Problema investitiilor publice este vitala oriunde in lume, aspect reflectat si de Raportul FMI din toamna anului 2014. Desigur, apar o serie de aspecte: separarea intre investitii si cheltuieli publice (nerezolvata inclusiv in tarile dezvoltate), prioritizarea investitiilor (este nevoie de investitii ca de aer in economia Romaniei, dar nu se pot incepe foarte multe proiecte in acelasi timp, deocamdata nu exista resurse pentru a transforma tara intr-un santier). Problema alocarii eficiente a resurselor bugetare trebuie sa fie in atentia decidentilor zilnic. Statul poate inca indeplini un rol vital in economie, prin lansarea de semnale de proiecte credibile, care sa fie dezvoltate ulterior prin parteneriate publico-private. In acest context, automatizarea pe cat de mult posibil a fluxurilor de intrari si iesiri la buget ar avea impact pozitiv pentru sustenabilitatea bugetara pe termen mediu-lung.


Rep: Cu sau fara acord cu FMI?
A.R.: Acordurile de finantare cu institutiile internationale au evitat intrarea Romaniei in incapacitate de plata de trei ori dupa 1989. Aceste acorduri au ajustat economia interna, in urma acumularii unor dezechilibre importante ca dimensiune (cont curent, fiscal-bugetar). Experienta ultimilor 25 de ani a demonstrat ca dupa terminarea acordurilor cu FMI economia interna a acumulat noi dezechilibre. In acest context, reapare in prim plan problema dezvoltarii pe baze durabile a economiei interne, fara acumularea de dezechilibre. Reducerea marjei discretionare a politicii fiscal-bugetare (prin automatizarea fluxurilor), ancorarea ferma a asteptarilor privind deciziile de politica economica, dezvoltarea pietei de capital, investitia in inovare, cercetare, dezvoltare si resurse umane, cresterea gradului de educatie financiara, noi reforme structurale sunt conditii necesare pentru ca economia interna sa creasca pe baze durabile (fara noi acorduri de finantare internationala).

Rep: Cat de plauzibil este proiectul de aderare la zona euro in 2019 -2020 pentru Romania?
A.R.: Romania nu pare inca pregatita pentru fortele mecanismului monetar european. Dar fara o ancorare (credibila) in timp a aderarii la Zona Euro exista riscul ca stadiul de pregatire a acestui proces sa nu se modifice.
Zona Euro poate aduce avantaje importante pentru procesul de dezvoltare economica a Romaniei (ameliorarea potentialului economice, transparenta costurilor/preturilor, noi oportunitati investitionale, stabilitate financiara, ameliorarea imaginii), dar trebuie inteles si explicat tuturor (persoane fizice, companii) ce inseamna acest proces, trebuie cultivat spiritul convergentei economice.
Convergenta economica (sub toate aspectele ei)  nu este un scop in sine, este un concept care va domina economia interna si dupa integrarea in Zona Euro. Traim intr-o lume din ce in ce mai integrata economic, pentru a rezista fortelor pietei in Zona Euro sunt necesare reforme structurale permanente, pentru flexibilizarea economiei, cresterea competitivitatii acesteia.
Se pot mentiona o serie de provocari in acest sens: un mix echilibrat de politici economice (evitarea boom-bust); reforme menite sa contribuie la accelerarea investitiilor in ramurile productive ale economiei; automatizarea fluxurilor bugetare, transparenta si sustenabilitate bugetara; cultivarea unui comportament investitional si de consum sustenabil (fara acumularea de dezechilibre) pe termen mediu; investitii in cercetare, dezvoltare, inovare, brand de tara, infrastructura, atat la nivel micro, dar si mezzo si macroeconomic.

Rep:  Care ar fi un calendar al evenimentelor care sa faca posibil proiectul aderarii la moneda unica?
A.R.: Un calendar nominal al integrarii Romaniei in Uniunea Monetara ar trebui sa includa o decizie a Parlamentului privind decizia de aderare, evaluarea din partea institutiilor europene (respectarea criteriilor de la Maastricht si a legislatiei in ceea ce priveste banca centrala, aspecte evaluate in cadrul Rapoartelor de Convergenta elaborate de Comisia Europeana si Banca Centrala Europeana, cel putin odata la fiecare doi ani) si propunerea Comisiei Europene catre ECOFIN (care ia decizia privind fixarea cursului EUR/RON, la propunerea Comisiei si dupa consultarea BCE), intrarea in Mecanismul Ratelor de Schimb II si aderarea efectiva. Trebuie mentionat faptul ca Tratatul de Functionare a Uniunii Europene prevede ca ECOFIN (Consiliul Afaceri Economice si Financiare al UE) sa consulte Parlamentul European si sa prezinte sefilor de stat si de guvern din UE propunerea Comisiei Europene privind aderarea tarii la Zona Euro.
Cel mai important ar fi insa un calendar al reformelor structurale, necesare in o serie de dimensiuni ale economiei interne.

Rep:  Cum vedeti evolutia in 2015 a urmatorilor indicatori: crestere economica, inflatie, curs de schimb?
A.R.: In scenariul macroeconomic central ne asteptam la o accelerare a economiei interne in 2015 (ritm previzionat de 3.2%), pe fondul perspectivelor de relansare a investitiilor productive (dinamica anuala previzionata la peste 7% dupa declinul din 2013 si 2014), cu impact de antrenare pentru celelalte componente ale PIB. Relansarea investitiilor productive in economia nationala este sustinuta de factori precum: consolidarea macro-financiara interna din ultimii ani, reflectata si de declinul costurilor de finantare in economie (la minime istorice), nivelul record al exporturilor din ultimii ani, coroborat cu semnalele de atingere a potentialului (cu alte cuvinte, sunt necesare investitii suplimentare pentru redinamizarea exporturilor, aspect semnalat recent si de Comisia Europeana), perspectiva majorarii graduale a investitiilor publice; relansarea creditarii in RON; recompunerea graduala a efectului de avutie. In acest scenariu consumul privat ar putea creste cu 3.5% an/an, iar cel public cu 0.3% an/an in 2015. Pentru componentele cererii externe nete ne asteptam la cresteri cu ritmuri anuale de 6.6%, respectiv 8.2% in 2015.
Pentru cursul de schimb ne asteptam la o evolutie stabila (usoara apreciere a leului): o medie anuala de 4.42 pentru EUR/RON in 2015. Acest scenariu este sustinut de perspectiva accelerarii graduale a influxurilor de capital strain pe plan intern pe termen mediu.
Subliniem faptul ca acest scenariu central are in considerare perspectiva pregatirii procesului de aderare la Zona Euro (pana la finalul acestui deceniu).
Printre principalii factori de risc pentru acest scenariu mentionam: evolutiile macro-financiare din Statele Unite, Zona Euro; riscurile macro-financiare si politice regionale (crizele din Rusia si Grecia); conduita politicii economice (inclusiv ritmul de implementare a reformelor structurale pe plan intern); posibilitatea intensificarii riscurilor politice interne.

Rep:  In ce fel afecteaza piata financiara locala criza elena si cea ucraineana?
A.R.: Pana in prezent se poate spune ca piata financiara interna a prezentat rezistenta la crizele Rusiei si Greciei. Mai mult, unele segmente ale pietei financiare interne au beneficiat de aceste crize, in sensul in care s-au consemnat intrari de capitaluri iesite din Rusia si Grecia (piata titlurilor de stat). Aceste evolutii au fost insa posibile datorita eforturilor de consolidare macro-financiara pe plan intern in ultimii ani.

Rep:  Mai e necesara tintirea inflatiei de catre BNR in lumina noilor evolutii locale si europene? Credeti ca Europa va reusi sa dea drumul inflatiei, la gradul de imbatranire al populatiei?
A.R.: In noul context macro-financiar international, european si intern stabilitatea preturilor si stabilitatea financiara sunt elemente interpendente. Daca pana in 2013 se ridica problema convergentei inflatiei catre tinta centrala a BNR, de sus in jos, in prezent se ridica problema convergentei dinamicii preturilor de consum catre intervalul tintit de banca centrala, de jos in sus. Stabilitatea preturilor si stabilitatea financiara sunt elementele ingrediente necesare pentru dezvoltarea economica durabila a unei tari. Tocmai de accea mentinerea tintirii inflatiei este la fel de importanta acum, ca si inainte de criza, atat pe plan european, dar si intern.
In prezent exista exces de lichiditate in economia mondiala, europeana, interna. Problema dinamicii preturilor de consum este relationata cu viteza de circulatie la banilor. In prezent aceasta viteza este redusa (banii nu circula in economia reala), dar, prin masurile monetare implementate in ultimele trimestre acest indicator va incepe sa creasca la un moment dat, cu implicatii pentru dinamica preturilor de consum.
Masurile monetare ale Bancii Centrale Europene din perioada recenta ar trebuie sa determine evitarea deflatiei prelungite, un flagel poate mai nociv decat persistenta inflatiei la un nivel ridicat.
Altfel spus, bancile centrale trebuie sa mentina tintirea inflatiei si sa implementeze masuri pentru ancorarea asteptarilor inflationiste pe termen mediu in jurul obiectivului de inflatie.

Rep: Care credeti ca au fost motivele pentru care sistemul bancar din Romania a inregistrat pierdere de circa un mld eur in 2014?
A.R.: Evolutia rezultatului global al sectorul bancar intern in 2014 a fost puternic influentata de accelerarea procesului de restructurare a activelor, la recomandarea BNR. Totodata, factori precum scaderea ratelor de dobanda, declinul investitiilor productive in economia reala, excesul de lichiditate la RON, reducerea expunerii bancilor straine au avut contributie la dinamica rezultatului agregat al sectorului bancar in 2015.


Citeste mai multe despre   












Jurnal​ din Israel

FOTOGALERIE Tel Aviv: artistic si sofisticat

Tel Aviv e un oras nou pornit de la un port vechi si are un tip de sofisticare, nearoganta, care-l face definitiv interesant. Arhitectura lui, accentele moderne, tusele europene, aspiratiile americane, muzeele, casele memoriale permit calatorilor sa traiasca in el si o experienta culturala. Spiritul relaxat al orasului si umorul generatiei tinere din Tel Aviv se traduce uneori in mici capodopere in culoare pe ziduri. Unul dintre cele mai bune, amuzante si interesante tururi e cel din cartierul florentin, cunoscut ca partea boema a orasului.

1873 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    e normal sa nu vrei cand jecmanesti (Sâmbătă, 28 februarie 2015, 6:52)

    eugeniu [anonim]

    am 2 credite cu ipoteca si ma tin la 16% dobanda si nu mi-a acordat credit chiar daca au spus ca da si au facut si evaluarea si era ok

    in europa nu pot jecmani ca in romania fara reguli si nesimire


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri