Lazea, economistul sef al BNR: ​Daca SUA nu era o uniune monetara, statul Carolina de Sud ar fi avut PIB-ul Romaniei

de Dan Popa     HotNews.ro
Luni, 2 martie 2015, 16:33 Economie | Finanţe & Bănci

sua_uniune
Foto: Hotnews
In interiorul sau inafara zonei euro? Aceasta este intrebarea al carei raspuns ii desparte pe economistii romani. Unii spun ca viitorul Euroland nu este dintre cele mai fericite, in vreme ce altii sustin ca, odata ce ne-am angajat sa facem parte din Uniunea Europeana, la un moment dat va trebui sa adoptam si moneda Uniunii. Economistul sef al BNR, Valentin Lazea, spune ca a face parte dintr-o uniune monetara ar fi in avantajul Romaniei. "Iata ce ar fi fost statele membre ale SUA daca ar fi fost entitati de sine statatoare: unele state din Nord ar fi avut PIB-ul nominal la nivelul Libanului Uruguayului sau al Sri Lankai. Exista pe coasta de est si un stat-Carolina de Sud- care are PIB-ul cat al Romaniei- 180 de miliarde de lei. Asta ne arata ca daca nu ar fi fost membru al unei uniuni politice si monetare ar fi proiectat in lume capacitatea comerciala si economica a Libanului ,Uruguayului sau a Romaniei. Ideea initiala a fauritorilor Uniunii Europene era sa se ajunga la o uniune federala de state care sa multiplice puterea statelor membre", a explicat Lazea





In opinia economistului sef al Bancii Centrale, exista si alte beneficii ale adoptarii euro difera de la stat la stat, in functie de o serie de factori. Daca judecam dupa marimea economiei, cu cat o economie este mai mica, cu atat beneficiile integrarii in lanturile de productie ale zonei euro sunt mai semnificative, iar costurile de restructurare sunt mai reduse. Dupa criteriul geostrategic, cu cat o economie este situata mai la est, cu atat costurile excluderii din zona euro cresc. Iar daca luam drept criteriu calitatea administratiei nationale observam ca, cu cat administratia nationala este mai slaba, cu atat beneficiile aderarii rapide la euro sunt vazute ca un factor compensator.

Cedarea prerogativelor nationale de politica monetara implica imposibilitatea ajustarilor nominale (de exemplu, prin deprecierea monedei in fata unui soc extern). In lipsa deprecierii externe, singurul mecanism de ajustare il constituie deprecierea interna, adica scaderea salariilor pana la un nivel compatibil cu recastigarea competitivitati externe, spune Lazea.

El a mai abordat si problema reformelor structurale, care in opinia sa implica urmatoarele elemente:
  • liberalizarea preturilor administrate trebuie incheiata inainte de intrarea in Mecanismul Cursului de Schimb-2 (asa cum au procedat toate statele-candidat). Altfel, se pun in pericol indeplinirea criteriului de inflatie si, respectiv, a criteriului stabilitatii cursului de schimb
  • reforma intreprinderilor de stat trebuie incheiata inainte de intrarea in MCS-2,  pentru a asigura incadrarea in criteriul deficitului bugetar (prin diminuarea subventiilor) si eliminarea pierderilor si arieratelor
  • o agricultura nerestructurata (cu terenuri faramitate, fara sisteme de irigatii si silozuri de depozitare, fara retele de colectare si transport) face aproape imposibila respectarea consecventa a criteriului de inflatie. In anii cu probleme climatice, cand preturile agro-alimentare cresc exponential, politica monetara ar trebui sa induca deflatie in toate sectoarele non-agricole, pentru respectarea tintei de inflatie.
  • reforma pensiilor trebuie sa continue, deoarece in prezent deficitul generat de pensii este mai mare decat deficitul bugetului consolidat
  • Accentul va trebui sa se mute dinspre competitivitate prin pret (salarii mici, preturi scazute ale gazelor, curs de schimb depreciat) inspre competitivitate non-pret (calitate, inovatie, service, livrare la timp, customizare) a produselor romanesti.

La sfarsitul anului 2013, PIB/locuitor in Romania (ajustat la Paritatea Puterii de Cumparare) reprezenta circa 50% din media Uniunii Europene. Tarile cele mai sarace care au fost primite pana in prezent in zona euro au fost Estonia (in 2011), cu un PIB/locuitor ajustat la PPC de 66% din media UE si Letonia (in 2014), cu un PIB/locuitor ajustat la PPC de 60% din media UE.

Este putin probabil ca zona euro sa-si deschida portile unui stat-candidat avand un PIB/locuitor mai mic decat nivelurile amintite, deoarece ar insemna sa creeze probleme mari atat siesi, cat si statului respectiv

Pentru a ajunge la 60% din media UE la PIB/locuitor ajustat, Romania ar trebui sa creasca, timp de zece ani, cu 2 la suta mai repede decat media Uniunii Europene.
De exemplu, cand UE isi va relua ritmul mediu de crestere de 1,5% pe an, Romania va trebui sa creasca sustenabil cu minimum 3,5% pe an.

Problema este aceea ca PIB potential in conditiile actuale, asa cum este determinat de factorii obiectivi care il compun (capital, forta de munca, productivitatea totala a factorilor) este de circa 2% pe an. PIB efectiv poate varia cu ᅡ 1% fata de PIB potential, in functie de anul agricol mai bun sau mai slab (Fig.9).

Politicile nominale (monetara, fiscala) pot stimula doar temporar o crestere a PIB peste potential. Pentru o crestere sustenabila, de durata, este nevoie de politici in sfera reala a economiei, care sa potenteze cei trei factori de productie mentionati.

Posibile solutii
In privinta capitalului, data fiind aversiunea la risc a pietelor, este putin probabil ca in urmatorii cativa ani nivelul ISD atrase sa creasca spectaculos, crede economistul sef al BNR. In schimb, Romania are la dispozitie pentru perioada 2014-2020 aproximativ 40 miliarde euro in fonduri europene totale (structurale plus agricultura). Conform unor estimari), atragerea a circa 60% din aceste fonduri, respectiv a aproximativ 4 miliarde euro/an, ar putea creste PIB potential cu circa 1,6 puncte procentuale, adica de la 2 la suta pe an la circa 3,5 la suta pe an.

Reducerea populatiei afecteaza PIB potential, chiar daca, paradoxal, contribuie la cresterea aritmetica a PIB/locuitor. Pe termen mediu si lung prevaleaza efectul negativ, deoarece un numar tot mai mic de salariati va trebui sa sustina un numar tot mai mare de pensionari. O posibila solutie este stimularea ramanerii in cadrul fortei de munca a persoanelor din categoria de varsta 65-74 de ani, care sunt capabile si dornice sa munceasca (nu printr-o crestere administrativa a varstei de pensionare, ci printr-o decizie liber consimtita). In cadrul Uniunii Europene, Romania are una dintre cele mai mici rate de participare a respectivei categorii de varsta.

Va trebui invinsa prejudecata ca orice varstnic ramas in campul muncii ocupa locul unui tanar. Aceasta logica, de tip sau/sau, este valabila in cadrul tarilor cu o forta de munca in crestere. Pentru tarile cu o forta de munca in scadere, precum Romania, logica care ar trebui sa prevaleze este cea de tip si/si, in sensul ca este nevoie de participarea atat a tinerilor, cat si a varstnicilor doritori sa lucreze

Sunt multe masuri ce pot fi luate pentru imbunatatirea productivitatii, dar cele mai multe sunt in sfera imbunatatirii educatiei. A se vedea in acest sens performantele Estoniei si Poloniei, care au facut din educatie cheia de bolta a procesului de convergenta.

Nu este normal ca profesorii din ciclul gimnazial si liceal sa caute  o suplimentare a veniturilor prin industria meditatiilor private, care are un dublu dezavantaj: scade in mod deliberat calitatea actului didactic la cursuri si favorizeaza pe elevii cu situatia materiala mai buna.
Posibila solutie: cresterea semnificativa a salarizarii personalului didactic, dar numai in functie de gradul de promovabilitate al elevilor in treptele superioare de invatamant. Inlocuirea sistemului meditatiilor private cu un sistem al meditatiilor colective gratuite, dupa orele de curs, profesorii avand atat stimulentul (salarii marite),cat si penalizarea (promovabilitatea unui numar cat mai mare de elevi in treptele superioare de invatamant) necesare acestei schimbari

Nu este normal ca mediul rural, unde rezida circa 45 la suta din populatie, sa dea circa 1 la suta din totalul absolventilor de facultate.

Posibila solutie: facultatile de stat sa aloce, la admitere, o cota de 10 la suta din locurile gratuite absolventilor de liceu din mediul rural, selectionati in ordinea mediilor de absolvire. Acestia sa se angajeze in scris (impreuna cu co-garantori) ca la finalizarea studiilor universitare vor profesa in comuna natala un numar minim de ani, in caz contrar urmand sa ramburseze contravaloarea bursei primite.

Nu este normal ca studentii la cursurile de zi sa lucreze dimineata (facand, din acesta, principala ocupatie) si sa se ocupe de studii doar in subsidiar (si facultativ). Posibila solutie: prezenta la cursurile de zi trebuie sa redevina obligatorie. Studentii care nu isi pot permite efortul financiar trebuie sa beneficieze de una din urmatoarele alternative: credit bancar pentru studii (garantat impreuna cu co-garantori) sau posibilitatea intreruperii studiilor pe o durata determinata in scopul acumularii de resurse financiare, urmata de reluarea studiilor


Citeste mai multe despre   












​MASA ROTUNDA Ce fac si ce ar putea sa faca bancile pentru economie si companii? Economistii sefi ai primelor 3 banci comerciale, in dialog cu cititorii  HotNews.ro, luni, de la ora 9:00

Am vazut saptamana trecuta ca Institutul de Statistica a anuntat o crestere economica record - insa analistii si economistii, ne anuntam ca de fapt lucrurile nu sunt chiar atat de roz. Este economia bine finantata in acest moment? Se fac investitii private? Dar publice? Cum pot ajuta bancile mai mult economia, statul si companiile private? La toate aceste intrebari vor raspune Horia Braun, economistul sef al BCR, alaturi de Florian Libocor (economistul sef al BRD-GSG) si de Andrei Radulescu (economist sef al BT) in cadrul mesei rotunde care va avea loc, luni, 20 noiembrie, incepand cu ora 9:00.

6340 vizualizari

  • +9 (9 voturi)    
    Ce sens are comparatia cu SUA? (Luni, 2 martie 2015, 18:12)

    Matei [anonim]

    Comparatia cu SUA mi se pare total nepotrivita - una din criticile principale ale Zonei Euro a fost tocmai faptul ca s-a creat o Uniune Monetara fara a exista si un mecanism de transfer fiscal care sa poate compensa eventualele socuri locale (mecanism care in SUA exista prin intermediul Guvernului Federal).

    De la inceputurile Zonei Euro s-au scris nenumarate articole care subliniaza exact diferentele fundamentale intre situatia din SUA si Uniunea Monetara Europeana (si implicit dezavantajele Euro). Si atunci ce sens are comparatia Romaniei cu ce a statelor americane?
  • +2 (4 voturi)    
    Diferente SUA - UE (Luni, 2 martie 2015, 18:23)

    ando [anonim]

    Domnul cel sef economist din pacate nu considera toate aspectele problemei si discuta doar despre bani.
    SUA nu este doar o uniune financiara, iar organizarea economica, politica si financiara a SUA este mult mai complexa si mai inchegata decat strutocamila UE.
    Domnule sef economist ar trebui sa fii repetent.
    Daca un astfel de caraghios este economistul sef al BNR ne-am dus pe copca.
    Sunt state in UE care nici macar nu au de gand sa adopte moneda Euro si le merge foarte bine.
    Introducerea Euro in Romania ar duce la un salt al preturilor fara precedent, fapt ce ar adanci si mai mult saracia.
  • +2 (2 voturi)    
    OK, OK, dar... (Luni, 2 martie 2015, 19:14)

    Stars_and_Stripes [utilizator]

    Comparatia mi se pare fortata. Nu are sens sa compari fiecare stat in parte si sa tragi concluzii de genul - aha, Montana (cu populatie infima) are o economie minuscula, noroc cu Texas (un gigant), deci hai sa facem si noi o uniune ca sa ne fie la toti bine. OK, e bine sa fii intr-o uniune - nu neg, dar sint diferente uriase intre USA si UE. America este o singura natiune, cu un set comun de valori solide care stau la baza republicii. Indiferent ca locuiesti in Fargo sau in Dallas, exista un puternic sentiment national, desi centralizarea administratiei e aproape nula. UE este o constructie artificiala si fortata. Intrebati un grec, un german si un francez cit de mult se simt ei parte a aceleiasi entitati...
  • +1 (1 vot)    
    fara comparatie (Luni, 2 martie 2015, 19:22)

    Sophie [utilizator]

    In Europa ai pt fiecare stat o banca nationala, un PIB propriu, cu totul altceva...
  • +1 (1 vot)    
    Am mai scris pe acest site... (Luni, 2 martie 2015, 21:16)

    mcris [utilizator]

    ...in USA salariul minim este acelasi indiferent de stat, California sau Carolina. Cand va adopta si UE aceasta uniune fiscala, va fi mai mult decat nimic, ca acum.
  • 0 (2 voturi)    
    180 de miliarde de lei. P.I.B.-ul ROMANIEI???? (Luni, 2 martie 2015, 22:29)

    Dr.Who [anonim]

    180 de miliarde de lei. P.I.B.-ul ROMANIEI????Suntetzi absolut pe langa subiect!!!!!Poate dolari domilor pafaristi...
  • 0 (0 voturi)    
    Bine spus (Luni, 2 martie 2015, 23:33)

    Autor [anonim]

    Ideile pentru invatamant sunt dintre cele mai rationale pe care le-am auzit in ultima vreme. Desi nu aceasta e functia domnului Lazea, poate ca sugestiile sale vor fi ascultate.

    In privinta Romaniei vs. Carolina de Sud (180 mld. USD bineinteles) ideea ar fi ca unitatea genereaza forta, si Europa nu conteaza la nivel global decat daca e unita, altfel forta sa de negociere cu BRICS fie chiar si a Germaniei va deveni in timp irelevanta.
    • 0 (0 voturi)    
      invatamant (Marţi, 3 martie 2015, 14:48)

      oarecare [anonim] i-a raspuns lui Autor

      posibila solutie cu absolventi caresa profeseze x ani in comuna natala e ridicola
      sa ne imaginam un absolvent de automatica sau finante- banci profesand la tara. ce sa faca? unul sa faca usi automate la grajduri si celalalt sa numere oua? plus ca se vor ocupa posturi pe baza de buletin, nu de competente

      in fine, parerea mea.
  • 0 (0 voturi)    
    câtă știință (Miercuri, 4 martie 2015, 8:09)

    razvan_m [anonim]

    a luat cineva în calcul ca populația Carolinei de Sud îi de 5 ori mai mica ca și a Rommâniei?


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version