Vineri dimineata, Statistica a transmis numarul pensionarilor si pensia medie lunara pe care o incaseaza acestia, datele privind ultimul trimestru din 2014. Pe scurt, avem circa 5,34 milioane de pensionari, in scadere cu 47.000 de persoane fata de acelasi trimestru al anului precedent. Pensia medie lunara a fost in trimestrul IV 2014 de 847 lei, mai mare cu 4,4% fata de acelasi trimestru al anului precedent si egala cu cea din trimestrul III 2014. Capitala numara cei mai multi pensionari, urmata de judetele Prahova, Dolj si Cluj. La polul opus se afla Covasna si Tulcea, cu cei mai putini pensionari. Diferente mari regasim si la pensia minima calculata pe judet, ecartul dintre valoarea minima si cea maxima depasind 350 de lei (678 lei in judetul Giurgiu fata de 1068 lei in Municipiul Bucuresti). Cum sunt insa distribuiti pensionarii si care sunt riscurile economice ale unei populatii tot mai imbatranite, vedeti mai jos.

HotNews.roFoto: Hotnews

  • Varsta medie la data pensionarii a fost de 56,9 ani, mai mare in cazul barbatilor (58,0 ani) decat al femeilor (56,0 ani), precum si al persoanelor din mediul rural (57,6 ani fata de 56,3 ani in cazul celor din mediul urban).
  • Peste 90% din totalul pensionarilor ocupati lucreaza in continuare pentru a asigura venituri suficiente gospodariei din care fac  parte.
  • Peste o treime dintre pensionarii care isi incetasera activitatea au preferat sa inceteze lucrul odata cu indeplinirea conditiilor pentru obtinerea pensiei
  • Indiferent de motivul incetarii activitatii profesionale, 18,7% din totalul pensionarilor neocupati ar fi preferat sa isi continue activitatea daca acest lucru ar fi fost posibil. Se aflau in aceasta situatie 21,7% dintre barbati, 45,9% dintre persoanele de 50-54 ani (36,4% in cazul barbatilor si 53,8% in cel al femeilor) si 20,2% dintre persoanele cu nivel de instruire mediu.
  • Ponderi relativ ridicate ale celor care ar fi preferat sa-si prelungeasca activitatea profesionala daca ar fi fost posibil s-au inregistrat in cazul celor care si-au incetat activitatea ca urmare a pierderii locului de munca (57,3%), de catre cei care au fost obligati sa inceteze activitatea din cauza problemelor de sanatate (31,3%) sau la data indeplinirii conditiilor de pensionare (24,6%)

Citeste si:"​Imbatranirea Romaniei. Cateva date, grafice si cifre"

  • Un procent de 7,3% dintre pensionarii care la data anchetei nu lucrau si-au incetat activitatea din cauza existentei unor probleme personale sau familiale, altele decat cele legate de sanatatea proprie (ex. responsabilitati de ingrijire a unor persoane dependente). In marea lor majoritate aceste persoane erau femei (72,2%)
  • Pentru 6,5% dintre persoanele apartinand segmentului de populatie analizat, retragerea de pe piata muncii s-a datorat pierderii locului de munca sau imposibilitatii de a-si gasi un (alt) loc de munca. Persoanele din aceasta categorie erau barbati (50,3%) si in majoritate persoane rezidente in mediul urban (71,3%). Pentru persoanele apartinand grupei de varsta 55-59 ani, acest motiv a avut frecventa cea mai mare (8,8%) comparativ cu celelalte grupe de varsta, mai ales in cazul barbatilor (11,2%)
  • Alte motive pentru incetarea activitatii au fost indicate de un numar redus de persoane: motive legate de locul de munca (program de lucru neconvenabil, loc de munca solicitant etc.) - 3,8%; considerente financiare - 2,3%; alte motive - 0,4%

Cateva date despre pensii si imbatranirea populatiei:

  • Peste 50 de an, pentru acelasi salariu vei primi o pensie cu 31% mai mica decat ai primi azi.
  • In anul 2030 femeile vor trai la pensie 22 de ani iar barbatii 17 ani;
  • Imbatranirea populatiei ocupate din Romania este mult mai accentuata in agricultura, unde 1/3 din persoanele ocupate au varsta de peste 55 de ani.
  • Evolutia atipica a numarului de nasteri din perioada 1967-1970 va amplifica presiunea asupra sistemelor publice de sanatate si pensii in jurul anului 2035.
  • In 1990 la fiecare salariat existau 0,4 pensionari; raportul s-a inversat incepand din 1998 iar in prezent la fiecare salariat sunt 1,2 pensionari; la orizontul anului 2060 la fiecare salariat vor fi 1,5 pensionari.
  • Procesul de imbatranire si de reducere a numarului de locuitori se suprapune peste problemele structurale ale pietei muncii din Romania, respectiv o ocupare excesiva in agricultura si inca redusa in domeniul serviciilor. 29% din forta de munca din Romania se regaseste in agricultura fata de 3,4% in Zona Euro. Sectorul serviciilor reprezinta 42% din forta de munca ocupata in Romania, fata de 72% in Zona Euro.
  • A doua consecinta a imbatranirii si reducerii populatiei totale este presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, atat pe partea de venituri prin afectarea cresterii economice cat si pe partea de cheltuieli, prin majorarea cheltuielilor pentru asistenta sociala si sanatate.
  • Orice crestere a cheltuielilor publice pentru protectie sociala peste nivelul actual poate avea loc numai in conditiile in care are loc si o crestere a ponderii veniturilor bugetare in PIB, care sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeana.
  • Cresterea veniturilor bugetare in PIB trebuie sa se faca prin intensificarea luptei impotriva evaziunii fiscale si nu prin majorarea fiscalitatii, care ar degrada mediul de afaceri.

Citeste si Cum forteaza Radu Banca Centrala sa urce dobanda-cheie. 5 efecte ale imbatranirii populatiei

  • Imbatranirea populatiei creste ponderea gospodariilor cu o rata redusa de economisire.
  • Stimularea economisirii populatiei este esentiala pentru reducerea dependentei Romaniei de fluxurile externe de capital si finantarea interna a cresterii economice - depozite bancare clasice, fonduri de pensii private, fonduri de investitii cu diverse grade de risc, asigurari de viata cu o componenta investitionala, obligatiuni de stat, piata de capital.