ANALIZA Cum au evoluat nasterile, casatoriile si divorturile din 1960 incoace? Si cum se traduc din punct de vedere economic aceste evolutii

de Dan Popa     HotNews.ro
Marţi, 17 martie 2015, 11:02 Economie | Finanţe & Bănci

casatorii
Foto: Hotnews
 In ianuarie, s-au pronuntat in tara noastra 972 divorturi, cu 1.384 mai putine decat in decembrie 2014, a transmis  marti Statistica. Din 2011, in fiecare an numarul divorturilor scade, dar asta nu inseamna ca sunt cuplurile tot mai fericite, ci poate insemna si faptul ca multe cupluri nu isi permit sa divorteze si amana aceasta decizie. Plus ca, daca ne uitam la numarul nasterilor si al casatoriilor, observam ca suntem intr-un ciclu demografic care nu ne avantajeaza pe termen mediu. Emanciparea femeilor (la un alt nivel fata de anii 60-70), migratia externa, dar si conditiile economice actuale care presupun sacrificii profesionale in detrimentul vietii private isi au costurile lor, pe care le vom plati la batranete.


Somajul influenteaza invers proportional rata divortialitatii. Literatura de specialitate arata ca o crestere cu un punct procentual a ratei somajului duce la o scadere cu 1,7% ratei divorturilor si cu 1,5% a ratei casatoriilor.





Incepand din a doua parte a anului 2008, cand criza isi facea deja simtite efectele in Romania, numarul divorturilor incepea sa scada iar pe masura ce economia recupera ulterior, numarul divorturilor incepea iar sa creasca.

  • Desigur, daca defalcam divorturile dupa veniturile inregistrate de cupluri, intuitia se confirma: numarul celor cu venituri peste medie care divorteaza este mai redus decat al celor cu venituri sub  salariul mediu net.
Avocatii costa bani . Multe cupluri doresc sa vanda casa lor, atunci cand se despart, dar cum sa vinzi cand piata imobiliara e la pamant? Nemaivorbind de faptul ca in perioade cu somaj ridicat, cum sa risti sa iei viata de la capat cand esti somer si nu ai nicio sursa de venit?

Intre cele doua razboaie mondiale atat mortalitatea cat si natalitatea au scazut in Romania. In perioada 1947-1955, mortalitatea scade brusc, in timp ce natalitatea ramane ridicata, dupa care , pana prin 1966, se inscrie intr-o traiectorie descendenta, se arata intr-o cercetare a Statisticii, intitulata "Evoluţia natalităţii şi fertilităţii în România"
.
Masurile demografice, in special cele referitoare la avorturi, adoptate la sfarsitul anului 1966 au avut ca efect redresarea natalitatii. Dupa anul 1966 a avut loc si o crestere a mortalitatii generale dar mai ales a mortalitatii infantile. Tranzitia demografica in sine a durat pana in anul 1991, adica in jur de 120 ani.

Factorii de scadere a fertilitatii, incepand cu 1991,sunt aceiasi cu cei care in anii `60-`70, au dus la reculul masiv al fertilitatii in aproape toate tarile europene dezvoltate. Are loc emanciparea femeii si participarea crescanda a acesteia la activitati economice,  asistam la mobilitatea sociala in crestere, la un cost tot mai ridicat al cresterii copilului si la aparitia mijloacelor contraceptive moderne.

  • Decalajul de timp in cazul tarii noastre se explica doar prin efectele politicii pronataliste fortate a vechiului regim
Pe de alta parte, noile realitati economice si sociale si-au pus si ele amprenta pe evolutia descendenta a fenomenului. Degradarea nivelului de trai, somajul, incertitudinea si stresul sunt factori de scadere specifici perioadei de tranzitie (in Romania, ca si in celelalte tari aflate in tranzitie) si tot aici am putea identifica influente de alta natura, mult mai complexe si care vor modela in continuare fenomenul.





Evolutiile recente ale natalitatii reprezinta o componenta a procesului de schimbare demografica care face parte din a doua tranzitie demografica. Pe langa scaderea fertilitatii, aceasta noua tranzitie este insotita de schimbari in atitudini si comportament asupra casatoriei, coabitarii, divortului, copiilor in afara casatoriei, contraceptiei si sexualitatii.

  • In perioada 1947-1955, natalitatea a inregistrat in Romania valori ridicate, in mare parte datorita fenomenelor de recuperare a casatoriilor si a nasterilor amanate. Ratele de natalitate au crescut de la 23,4 nascuti-vii la 1000 de locuitori (1947) la 25,6 nascuti-vii la 1000 de locuitori (1955) fara a atinge nivelul ratelor din perioada antebelica (30-35 nascuti-vii la 1000 de locuitori).

Incepand cu 1956, natalitatea a inregistrat o tendinta de scadere rapida, de la 24,2 la mie (1956) la 14,3 la mie (1966), influentata atat de liberalizarea avorturilor cat si de cauze de ordin social, economic si educational al femeii cum ar fi: accesul larg la invatamant, participarea ei la activitatea economica, mobilitatea profesionala si sociala generata de industrializare si de urbanizare.

Masurile de politica demografica privind interzicerea avorturilor adoptate la sfarsitul anului 1966, au avut ca efect redresarea puternica a natalitatii, mai ales in primii ani de aplicare a decretului, cand s-au nascut in medie peste 526 mii de copii anual, consemnandu-se rate de 27,4 la mie (in 1967) si respectiv 26,7 la mie (in 1968). Dupa 1980 s-a inregistrat o diminuare a numarului nascutilor vii, in medie sub 400 mii copii anual, iar in decursul perioadei 1980-1989 rata natalitatii a oscilat intre 14la mie si 18 la mie. Factorii coercitivi pronatalisti au avut efect numai pe termen scurt.





Modelul reproductiv, format in tarile vest-europene din anii `70, a influentat modelul reproductiv din Romania din ultimele trei decenii si anume cuplurile isi doresc un numar mic de copii, adusi pe lume la o varsta mai ridicata si in proportie din ce in ce mai mare de mame necasatorite. Acest model a devenit din ce in ce mai raspandit inca inainte de 1989 si procesul s-a accelerat dupa acest an

Revolutia din decembrie 1989 a adus printre primele masuri abrogarea legislatiei privind interzicerea avortului si contraceptiei, care au determinat scaderea natalitatii incepand cu 1990. Perioada 1990-2010 a cunoscut o scadere accelerata a natalitatii de la 13,6 nascuti-vii la 1000 locuitori (1990) la 9,9 nascuti-vii la 1000 locuitori (2010). Prin scaderea natalitatii, Romania s-a aliniat tendintei generale europene. Totusi, multe tari occidentale au o situatie ceva mai buna, in contextul in care au politici de suport al familiei cu copii.

  • Analiza pe medii de rezidenta pune in evidenta faptul ca natalitatea a fost mai scazuta in mediul urban in comparatie cu mediul rural, cu exceptia perioadei 1979-1985 si anii 2009 si 2010 cand rata natalitatii a fost superioara celei din rural. In mediul urban se observa o proportie mai redusa a familiilor cu multi copii, un numar destul de mare de cupluri familiale limitandu-se la un singur copil sau cel mult doi.

Decalajul dintre nivelul natalitatii celor doua medii de rezidenta are la baza diferentele de structura pe varste a populatiei si de pondere a populatiei feminine de varsta fertila dintre urban si rural, nivelul de instruire, traditia, activitatea femeilor in gospodarie sau in afara gospodariei, cat si nivelul migratiei interne din cele doua medii.
Din punct de vedere al distributiei nascutilor-vii dupa grupa de varsta a mamei se observa scaderea ponderii nascutilor-vii la femeile cu varsta intre 20-24 ani (de la 37,3% in 1960 la 24,4% in 2010) si cresterea ponderii nascutilor-vii la femeile cu varsta intre 25-39 ani incepand cu anul 2001. Daca in anul 1960 cei mai multi nascuti-vii (in jur de 37%) au avut mame cu varsta intre 20-24 ani, in 2010 cei mai multi (29,6%) au avut mame cu varsta intre 25-29 ani. Daca in perioada 1960-1966 femeile din rural cu varsta intre 20-29 ani au nascut mai multi copii decat cele din urban (de aproape 2,5 ori), dupa 1967 raportul s-a micsorat treptat de la 1,9 (1970) la 1,1 (1989), iar in ultimii 5 ani raportul s-a inversat in favoarea urbanului.

Varsta medie a mamelor arata tipologia fertilitatii si masoara distanta intre doua generatii in cadrul populatiei. Varsta medie a mamelor a inregistrat variatii considerabile in ultimii cincizeci de ani.
In perioada 1960-1966 varsta medie era de 26,2 ani, dar incepand cu 1967 varsta medie a crescut la 26,9 ani
Dupa 1970 fertilitatea devine mai precoce, varsta medie a mamelor la nastere osciland intre 26,0 ani si 26,5 ani. Scaderea varstei medii continua si in anii ¬80 (in jur de 25 ani), manifestandu-se modelul timpuriu al fertilitatii.

Fenomenul de scadere continua si in perioada 1990-1997, cand varsta medie a oscilat intre 24,3-24,5 ani, iar dupa anul 2002 apare tendinta de amanare a nasterilor si astfel varsta medie creste peste 26 ani.
Varsta medie a mamelor la nasterea copiilor este influentata direct de distributia nascutilor dupa rangul acestora. Peste 70% din nascutii-vii, in 1961, reprezentau rangul I si II. Daca adaugam si faptul ca in aceeasi perioada nascutii ale caror mame aveau varsta pana in 30 ani reprezentau 4/5, intareste afirmatia ca in Romania fertilitatea era de tip precoce, concentrata pe rangurile I si II, deci cu o dimensiune relativ redusa.
In perioada 1967-1970 se observa o crestere a ponderii nasterilor de rangul III (aproximativ 19%) si de rangul IV (aproximativ 10%), iar in perioada 1986-1989 s-a inregistrat cresterea nascutilor de rangul V (intre 6,4% si 7,7%).

Specific Romaniei inainte de 1990, era faptul ca marea majoritate a nasterilor se produceau in cadrul casatoriilor (96%-97%) iar in 4 din 5 casatorii in cadrul primei casatorii. Deci natalitatea era legata in mare masura de nuptialitate, iar populatia Romaniei s-a caracterizat printr-o nuptialitate inalta.
Intre anii 1949-1958 rata nuptialitatii a oscilat intre 10 si 12 casatorii la 1000 locuitori, apoi dupa 1960 rata a scazut sub 10 casatorii la 1000 locuitori. Cursul descendent a continuat si in perioada 1975-1982, nivelul nuptialitatii fiind de 8,7 casatorii la 1000 locuitori, iar dupa 1994 rata nuptialitatii a scazut sub 7¬.
Varsta medie a femeilor la prima casatorie a fost, inainte de 1990, de 21-22 ani, iar varsta medie a mamelor la prima nastere in jurul valorii de 22,3 ani. O nuptialitate precoce a fost favorabila unei fertilitatii ridicate de peste 2 copii la o femeie.

Incepand cu anul 1992 asistam la o crestere a numarului de nasteri in afara casatoriei, proportia lor progresand de la 15% (1992) la 27,7% (2010). Paradoxal, mai afectat de acest fenomen a fost mediul rural. In 2010, din totalul copiilor nascuti in rural, 33,8% au fost nascuti de mame necasatorite. Cea mai mare parte a copiilor nascuti in afara casatoriei provin de la tinerele pana in 25 ani (aproximativ 60,2%).
Diferenta dintre varsta medie la prima casatorie si varsta medie la prima nastere a inregistrat un proces de diminuare (de la 0,6 ani in 1980 la zero ani in 2010), ceea ce arata o schimbare de comportament demografic. Astfel, momentul conceperii copilului tinde sa preceada momentul casatoriei

Desigur ca aceste diferente intre varsta medie la prima nastere si varsta medie la prima casatorie, si mai ales diferenta negativa, frecvent intalnita dupa 2003, se datoreaza si cresterii ponderii nasterilor ilegitime, deci a femeilor foarte tinere, care necasatorindu-se, nu mai contribuie la obtinerea varstei medii la prima casatorie, desi contribuie la obtinerea varstei medii la nasterea primului copil.
In profil teritorial, in grupa judetelor cu o natalitate ridicata se remarca de regula acele judete care au un grad de urbanizare mai scazut si o pondere a populatiei tinere mai mare. Acesti factori au determinat o variatie sensibila a natalitatii la nivelul fiecarui judet.

Peste 70% dintre cupluri au declarat ca nu isi doresc deloc copii. Aspectele financiare - situatia financiara, munca platita a femeilor - sunt determinante in decizia de a (mai) avea un copil, ele fiind cele care vor avea cel mai mult de suferit la venirea pe lume a unui copil.

Posibile consecinte ale ciclului demografic in care ne aflam:

  • O prima consecinta economica este scaderea PIB-ului potential, prin diminuarea contributiei fortei de munca dar si a capitalului in conditiile afectarii economisirii interne.
  • A doua consecinta este presiunea tot mai mare asupra bugetului de stat, atat pe partea de venituri prin afectarea cresterii economice cat si pe partea de cheltuieli, prin majorarea cheltuielilor pentru asistenta sociala si sanatate.
  • A treia consecinta este afectarea ratei interne de economisire si implicit a investitiilor. De-a lungul vietii indivizii tind sa niveleze consumul care este relativ constant, in timp ce veniturile urmeaza o curba in forma de clopot, cu valori mari in timpul vietii active si mici in copilarie si la batranete. Imbatranirea populatiei, la care asistam, creste ponderea gospodariilor cu o rata redusa de economisire.


Citeste mai multe despre   












Jurnal din Israel

FOTOGALERIE Israel pe repede inainte: kit de informatii pentru o calatorie reusita

De la nord la sud, Israelul are putin peste 400 de kilometri, iar de la est la vest, putin peste 100. E printre putinele tari ale lumii in care, in aceeasi zi, poti face si baie in mare si ski la munte. E taramul miracolelor si al sperantelor, tara sfanta a pelerinilor, teritoriu complet liber si dezinhibat pentru hedonistii de pretutindeni. Ca vrei sa te regasesti spiritual sau ca vrei sa gasesti energia unor petreceri fantastice, mergi in Israel. O sa capeti ce cauti si, uneori, chiar mai mult decat atat.

12991 vizualizari

  • +6 (12 voturi)    
    Problemele CSAT si Siguranta nationala (Marţi, 17 martie 2015, 12:05)

    lucky luck [utilizator]

    Problema natalitatii, a imbatranirii populatiei si cresterea capacitatii statului roman de a-si mentine populatia activa in tara in contextul mediului concurential reprezentat de piata de munca deschisa din interiorul UE, ar trebui sa reprezinta o preocupare de prim ordin pe agenda CSAT, a presedintelui, a parlamentului si a primului-ministru.
    Este problema nr 1 a Romaniei, inaintea oricarei alte prioritati. Preferam insa sa mentinem taxele jos (vai de mine!), salariile la limita supravietuirii (sa fim "competitivi"), statul impotent (cheltuie destul si e parazitar) si copiii putini ramasi, in sistemul de "protectie" (pt ca n-au ce manca acasa). Pt ca consideram indecent sa finantam social real o politica natalista si familiile cu copii, educatia si sanatatea.
    Tineti baieti taxele jos, lasati-i sa moara de foame. Veti ramane batrani si singuri intr-o tara parasita de oameni, care vor prefera intre timp siguranta unor state care taxeaza, dar ofera siguranta zilei de maine: in "caz" de somaj, de sarcina, de boala sau de batranete...
    • -1 (7 voturi)    
      "taxe jos"? (Marţi, 17 martie 2015, 12:16)

      un dac [utilizator] i-a raspuns lui lucky luck

      Asta e o gluma sau ce? Care taxe sunt jos? Sau te referi la faptul ca esti impovarat de taxe, adica cocosat, deci jos?
      • 0 (4 voturi)    
        taxele (Marţi, 17 martie 2015, 13:51)

        gigi1 [utilizator] i-a raspuns lui un dac

        O fi revolutionar sau bugetar, noi restul platim 80% cand le adunam pe toate.
      • +3 (5 voturi)    
        m-ai provocat sa ma documentez (Marţi, 17 martie 2015, 14:17)

        alex73 [utilizator] i-a raspuns lui un dac

        cu comentariul tau anti-gluma. Uita-te ce gandeste UE despre politicile fiscale ale statelor membre
        http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/european_economy/2014/pdf/ee6_en.pdf
        La PAGINA 51 ai scatter-plots (grafice puncte).
        Se vede ca Romania este condusa de un guvern pro-business, care a scazut taxarea muncii in termeni relativi la un nivel scazut in EU; in nici un caz nu este un guvern social-democrat pe indicatori.
        Asertiunea lui lucky luck ("taxele jos") se sustine.
    • -2 (2 voturi)    
      Taxele sunt mici? Probabil bugetar sau pensionar! (Marţi, 17 martie 2015, 13:49)

      Prea_Tarziu [utilizator] i-a raspuns lui lucky luck

      Daca ar fi taxele mici ar fi o inghesuiala maxima sa se investeasca in Romania. De ce crezi ca nu este? Mareste taxele si apoi pe langa potentialii contribuabili care vor fugi cum fug deja in alte tari se vor inchide si bruma de afaceri care subzista la limita colapsului. Ma refer evident la afacerile cinstite nu cele dependente de banii publici.
      Cheia ajungerii colaps consta oameni de genul lui lucky luk la butoane care sa coordoneze teroristi fiscali (care in paralel sunt si putred de corupti) precum ANAF-ul care a inchis o unitate pentru ca a gasit 180RON in plus in ea (era vorba de spaga chelnerilor).
      Cu astfel de atitudini arogante esecul nostru este garantat!
  • 0 (0 voturi)    
    ce mi-a placut... (Marţi, 17 martie 2015, 13:20)

    ..13 [utilizator]

    Din analiza statistica rezulta ca lume pe vremea lui Ceasca se impuia romanul al naibii de mult, se cam poate banui de ce, dar totusi se mai putea scapa fara copii - acum, la conditii de sanatate si de alimentatie mai bune, lumea se distreaza doar sau sta si se uita doar...

    Interesant este ca nici 4case nu a reusit sa le miste interesele pentru a se casatori si/sau de a face copii, de unde comcluzia mea este ca greu se apuca sa oamenii de facut copii si repede se lasa de acest obicei...Asa ca nu cred ca CSAT poate face mare lucru...

    Nu imi schimba CSAT-ul perceptia mea despre ce este pe lumea asta bine si merita sa fac...

    Cand o gasca bine organizata fura ca in codru si se gaseste unul sau altul sa le dea liber la scurt timp si astia isi pastreaza buzunarele pline cu ce au furat,

    cand te chinui sa inveti si iti sufla un analfabet postul,

    cand ai un retardat mintal pe post de sef

    cand nu ai cu cine schimba o vorba un pic mai inteligenta atunci nu iti ramane decat sa iti faci bagajele si sa pleci -

    Pleci si lasi dreacului si cetatenia de tot ca doar nu o sa stai o zi intreaga la poarta ca sa votezi un dobitoc care pare sa fie mai bun decat un mincinos....
  • +1 (1 vot)    
    oare??? (Marţi, 17 martie 2015, 13:45)

    ..13 [utilizator]

    "numarului de nasteri in afara casatoriei, proportia lor progresand de la 15% (1992) la 27,7% (2010). Paradoxal, mai afectat de acest fenomen a fost mediul rural"

    Dar exista explicatii pentru cresterea numarului de nasteri in afara casatoriei in mediul rural...
    Ele 'este" mai credule, mai naive, mai putin educate, cu bani mai putini si se aleg mai repede cu copii fata de suratele lor de la oras.

    Observatie pentru autorul articolului -
    Poate era bine de amintit sursa si de marcat pasajele care sunt preluate cu copy-paste, de exemplu din Evolutia natalitatii si fertilitatii in Romania - 2012.

    Cu multumiri


Abonare la comentarii cu RSS



ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă