Strategia Nationala Antidrog (S.N.A.) nu a fost elaborata in baza unor criterii masurabile, de atins, relevante, in perioada 2005-2012 iar pentru Planurile de actiune (2005-2008 si 2010-2012) nu au fost prevazuti indicatori comensurabili care sa permita evaluarea gradului in care obiectivele specifice au fost atinse, se arata intr-un Raport al Curtii de Conturi publicat marti. Scopul pentru care S.N.A. a fost elaborata si implementata a fost atins partial, in sensul ca, desi in prima etapa s-a reusit mentinerea la un nivel scazut a consumului de droguri, criminalitatea organizata in legatura cu drogurile nu a fost redusa asa cum era prevazut. In perioada 2012-2013 s-a constatat o crestere a consumului de droguri la nivelul intregii populatii (15-64 ani) si cu precadere in randul celei tinere. Raportul Curtii de Conturi a fost intocmit in urma unui audit realizat in perioada septembrie- decembrie 2014. (vezi in atasament sinteza Raportului)

Ce mai arata Raportul Curtii de Conturi:

•  S.N.A. 2005-2012 nu a beneficiat de un buget alocat distinct, prin care sa se asigure o finantare corespunzatoare a activitatilor prevazute in cele doua planuri de actiune aprobate pentru implementarea S.N.A.

• Dincolo de aceste aspecte negative care au marcat Strategia inca de la elaborarea sa, pe parcursul implementarii au intervenit si alti factori care au avut o influenta negativa, dintre care cel mai reprezentativ a fost reorganizarea A.N.A., din anul 2009, in cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane (I.G.P.R.). Reorganizarea a condus la pierderea capacitatii institutiei de implementare a unor proiecte importante cu finantare externa sau interna cu valori semnificative, la pierderi de resursa umana specializata si de resurse logistice. Totodata, s-a ajuns la situatia in care A.N.A. nu a mai avut capacitatea de a asigura coordonarea unitara a luptei impotriva traficului si consumului ilicit de droguri, desfasurata de alte institutii ale statului si de organizatii neguvernamentale.
  

• Pe langa reorganizare, un alt aspect negativ l-a constituit modul de colaborare dintre A.N.A. si institutiile/organismele implicate in implementarea S.N.A. 2005-2012. Astfel, prin H.G. nr. 73/2005 privind aprobarea S.N.A., in sarcina A.N.A. si a celorlalte ministere, organe ale administratiei publice centrale de specialitate si autoritati ale administratiei publice locale s-au instituit doua obligatii principale, respectiv:

- ducerea la indeplinire de catre fiecare entitate a obiectivelor specifice domeniului lor de activitate prevazute in S.N.A. 2005-2012;

- prevederea in bugetele proprii a fondurilor aferente indeplinirii obiectivelor Strategiei Nationale Antidrog in perioada 2005-2012, in raport cu etapele de realizare a acestora, prioritatile si resursele disponibile.

Desi, institutiile aveau obligatia de a pune la dispozitia A.N.A. date si informatii cu privire la fenomenul drogurilor, obligatie prevazuta atat in hotararile de Guvern de infiintare/de organizare si functionare a A.N.A., cat si in Legea nr.143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, cu modificarile si completarile ulterioare, in fapt unele dintre acestea fie au refuzat sa puna la dispozitia A.N.A. aceste date si informatii, fie atunci cand au fost transmise astfel de date/informatii, acestea nu au fost concludente.

• Incepand cu anul 2009, odata cu reorganizarea A.N.A. in cadrul I.G.P.R. si in lipsa unor planuri de actiune pentru anii 2009 si 2010, de la nivelul Agentiei nu s-a mai efectuat o evaluare a activitatilor prevazute a fi realizate pentru indeplinirea obiectivelor specifice prevazute in S.N.A., ci doar o evaluare a gradului de realizare a obiectivelor specifice (in anul 2011 pentru anul 2010). Astfel nu s-a putut determina gradul in care activitatile realizate incepand cu anul 2009 au fost indeplinite si cu atat mai putin nivelul fondurilor utilizate.

• Cu toate aceste dificultati care au influentat activitatea in domeniu a Agentiei Nationale Antidrog, institutia a reusit totusi, sa duca la indeplinire o mare parte a obiectivelor specifice din cadrul S.N.A. 2005-2012 pentru care a fost responsabila (singura sau impreuna cu alte structuri), prin eforturile depuse in domeniile reducerii cererii de droguri si ofertei de droguri, cooperarii internationale si informarii-evaluarii.

• In baza indicatorilor stiintifici utilizati de structura de specialitate a A.N.A. - Observatorul Roman pentru Droguri si Toxicomanii (O.R.D.T.), care reprezinta in Romania Punctul National Focal al Retelei REITOX (Reteaua Europeana de Informatii privind Drogurile si Toxicomaniile) a reiesit ca scopul pentru care S.N.A. 2005-2012 a fost elaborata si implementata a fost atins partial, in sensul ca, desi in prima etapa (2-4 ani) s-a reusit mentinerea la un nivel scazut a consumului de droguri in randul populatiei generale, iar in a doua etapa a fost mentinut numarul cazurilor de noi consumatori, criminalitatea organizata in legatura cu drogurile nu a fost redusa asa cum era prevazut. In perioada 2012-2013, in baza acelorasi indicatori, s-a constatat o crestere a consumului de droguri la nivelul intregii populatii (15-64 ani) si cu precadere in randul celei tinere.

• Noua Strategie Nationala Antidrog 2013-2020 a fost elaborata in baza ultimelor studii efectuate de A.N.A., ca un raspuns la evolutia fenomenului consumului si traficului de droguri, la elaborarea acesteia fiind preluate (mentinute) toate obiectivele generale ale Strategiei Nationale Antidrog 2005 - 2012. Obiectivele au fost mai clar formulate pentru a reflecta mai bine specificitatea fenomenului atat din perspectiva elementelor sale intrinseci, cat si din cea a actiunilor intreprinse de institutiile partenere.

• Este evident ca doar elaborarea unei strategii si a unui plan de actiune nu este suficienta, fara ca ulterior, in functie de evolutia fenomenului drogurilor, sa se asigure si suportul necesar implementarii acestora (resurse financiare, umane si logistice precum si un cadru legislativ adecvat).

Pentru ca o strategie nationala antidrog sa poata avea efectul scontat, este necesar ca actiunile sa se realizeze in mod concertat, printr-o stransa colaborare intre toti partenerii implicati si intre acestia si Guvern, astfel incat sa se asigure posibilitatea adaptarii cadrului legal si a resurselor necesare, la noile tendinte ale consumului si traficului de droguri, mai spun inspectorii Curtii