Finante: Reducerea cotei de TVA de la 24% la 9% pentru produsele alimentare si serviciile de restaurant va crea 20.000 de noi locuri de munca (proiect)

de Dan Popa     HotNews.ro
Miercuri, 15 aprilie 2015, 10:05 Economie | Finanţe & Bănci

Reducerea TVA la alimente si servicii de restaurant poate stimula consumul
Foto: sxc.hu
 documente
(15 Apr 2015) PDF, 134KB
Finantele au pregatit un proiect de Ordonanta de Urgenta cu masuri care vor stimula cererea interna inca din prima luna de aplicare, spun autorii documentului. "Ca urmare a cererii interne suplimentare produsul intern brut poate inregistra in anul 2015 o crestere aditionala de 0,2 puncte procentuale, iar consumul populatiei se estimeaza ca se va majora suplimentar cu 0,3 puncte procentuale. In anul 2016, cresterea reala a produsului intern brut se va majora suplimentar cu circa 0,4 puncte procentuale. Un impact semnificativ se va inregistra si in cazul inflatiei. Inflatia medie anuala se va reduce cu 1,1 puncte procentuale in primul an de aplicare a propunerilor de reducere a TVA", se arata in Nota de Fundamentare a proiectului de OUG. Vezi in atasament documentul propus de Finante si citeste in articol schimbarile propuse.

Care sunt schimbarile propuse de initiatori:
A. Titlul III „Impozitul pe venit”
  • In cazul transferului prin hotarari judecatoresti sau prin alte proceduri decat cea notariala, impozitul datorat de contribuabilul din patrimoniul caruia a fost transferata proprietatea imobiliara se calculeaza si se incaseaza de catre organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere in termen de 60 de zile de la data comunicariideciziei. Aceleasi obligatii fiscale sunt aplicabile si in cazul transferului prin executare silita.
  •  Eliminarea obligatiei registratorilor de la birourile de carte funciara de a verifica achitarea impozitului pe veniturile din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal pentru inregistrarea acestuia.
  • In domeniul veniturilor din cedarea folosintei bunurilor - Stabilirea unor reguli privind recalcularea platilor anticipate de impozit pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, in situatia rezilierii, in cursul anului fiscal, a contractelor incheiate intre parti, in care chiria reprezinta echivalentul in lei al unei sume in valuta, similare regulilor aplicabile pentru recalcularea platilor anticipate in situatia rezilierii contractelor incheiate intre parti in care chiria este exprimata in lei.
  • Precizarea cursului de schimb al pietei valutare utilizat pentru determinarea venitului anual, in situatia rezilierii contractelor respective, in cursul anului fiscal, ca fiind cel comunicat de Banca Nationala a Romaniei in ziua precedenta celei in care se emite decizia de impunere. Impozitul astfel recalculat de organul fiscal competent, la cererea contribuabilului, reprezinta impozit final.

B. Titlul V "Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de persoane nerezidente"

  • Introducerea unor prevederi referitoare la tratamentul fiscal aplicabil veniturilor din dobanzi obtinute din Romania de persoane juridice rezidente intr-un stat UE sau SEE. Potrivit acestor prevederi persoanele juridice care obtin din Romania venituri reprezentand dobanzi si care se considera discriminate de aplicarea regimului fiscal oferit de aplicarea prevederilor Conventiilor de evitare a dublei impuneri (CEDI) pot opta pentru aplicarea sistemului de declarare si plata a impozitului pe profit conform regulilor aplicabile persoanelor juridice rezidente care obtin venituri reprezentand dobanzi (cota de impozitare de 16%, depunerea acelorasi declaratii la aceleasi termene, folosirea aceluiasi mod de determinare a venitului impozabil inclusiv regulile de capitalizare subtire in situatia in care aceste reguli sunt aplicabile rezidentilor fiscali romani, etc.). Prin urmare rezidentii UE sau SEE se vor afla in aceeasi situatie ca si persoanele juridice rezidente care obtin venituri reprezentand dobanzi. Sumele platite initial conform prevederilor CEDI vor fi considerate la regularizarea impozitului pe profit ca fiind plati anticipate de impozit in contul impozitului pe profit.
  • Introducerea unor prevederi referitoare la tratamentul fiscal aplicabil unor venituri din activitati independente obtinute de persoane fizice rezidente intr-un stat UE sau SEE. Potrivit acestor prevederi persoanele fizice care obtin venituri din activitati independente care se considera discriminate de aplicarea regimului fiscal oferit de aplicarea prevederilor CEDI pot opta pentru aplicarea sistemului de declarare si plata a impozitului pe venit conform regulilor aplicabile persoanelor fizice rezidente care obtin venituri din activitati independente (cota de impozitare de 16%, depunerea acelorasi declaratii la aceleasi termene, folosirea aceluiasi mod de determinare a venitului impozabil, etc.). Prin urmare se vor afla in aceeasi situatie ca si persoanele fizice rezidente care obtin venituri din activitati independente. Sumele platie initial conform prevederilor CEDI vor fi considerate la regularizarea impozitului pe venit ca fiind plati anticipate de impozit in contul impozitului pe venit.

C. Titlul VI - Taxa pe valoarea adaugata
  • Strategia fiscal bugetara pentru perioada 2014-2016 prevede printre alte masuri fiscale si reducerea taxei pe valoarea adaugata, pe masura imbunatatirii colectarii veniturilor bugetare. In acest context se propune, incepand cu data de 1 iunie 2015, extinderea aplicarii cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea urmatoarelor bunuri: alimente, inclusiv bauturi, cu exceptia bauturilor alcoolice, destinate consumului uman si animal, animale si pasari vii din specii domestice, seminte, plante si ingrediente utilizate in mod normal in prepararea alimentelor, produse utilizate in mod normal pentru a completa sau inlocui alimentele.
  • De asemenea se propune implementarea cotei reduse de TVA de 9% pentru serviciile de restaurant si de catering, cu exceptia bauturilor alcoolice. Masura are in vedere corelarea cotei reduse de TVA aplicabile serviciilor de restaurant si de catering cu aplicarea cotei reduse de TVA pentru toate produsele alimentare, precum si stimularea turismului in Romania. Aceasta masura este conforma cu acquis-ul comunitar in domeniu si sunt de natura a contribui la reducerea evaziunii fiscale, cresterea consumului intern si stimularea cresterii economice.
  • Diminuarea cotei de TVA de la 24% la 9% pentru produsele alimentare si serviciile de restaurant si de catering genereaza efecte pozitive semnificative asupra mediului de afaceri si prin imbunatatirea fluxurilor de cash flow, eliminand astfel o serie de dificultati ale companiilor
  • Masurile propuse se vor reflecta in cresterea locurilor de munca. Numarul mediu de salariati se estimeaza ca s-ar putea majora suplimentar fata de scenariul de baza cu circa 20.000 persoane in anul 2015.

 Care sunt masurile de compensare a scaderii veniturilor, propuse de Finante:
  • Se estimeaza ca obligatiile si incasarile la bugetul general consolidat se vor majora ca urmare a efectelor de multiplicare economica determinate de reducerea TVA, transpuse in cresterea investitiilor si a locurilor de munca. Prin valorificarea de catre sectorul privat a disponibilitatilor banesti rezultate, se vor obtine venituri suplimentare de circa 1 mld lei in anul 2015 si in jur de 1,8 mld lei in perioada 2016 - 2018.
  • Cresterea veniturilor bugetare incasate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala este argumentata si de masurile intreprinse, care vor continua in perioada viitoare, privind : a) reducerea decalajului fiscal in colectarea T.V.A. In raportul pentru anul 2012, Consiliul Uniunii Europene apreciaza ca Romania se afla pe locul 26 cu un gap de 44% fata de 16% media Uniunii Europene.Masurile intreprinse in anul 2013 prin reorganizarea administrativa a structurilor teritoriale ale A.N.A.F., (infiintarea Directiilor Generale Regionale, preluarea structurilor vamale si construirea Directiei Generale Antifrauda Fiscala), au facut ca, in proiectul de raport al U.E., Romania sa figureze cu un indicator imbunatatit privind gap-ul la T.V.A ce se va situa la cca. 40% (astfel, daca in anul 2012 T.V.A-ul colectat net reprezinta 50,5 mld.lei, la gap-ul de 44% un punct procentual se situeaza la cca. 890 mil.lei. )
  •  O prima masura o constituie operationalizarea integrala a Directiei Generale Antifrauda Fiscala, prin completarea cu cca. 320 persoane a numarului total de posturi, rolul acestei structuri fiind cel de a actiona asupra operatorilor economici ce activeaza in domeniile economice cu potential de risc fiscal major, prin destructurarea lanturilor evazioniste si eliminarea din sistem a firmelor de tip "fantoma".
  •  O alta actiune importanta o constituie reglementarea modului de inregistrate in scopuri de T.V.A. pe baza analizei de risc ( Ordinele P.A.N.A.F. nr. 17 si 18/2015 ). Astfel, de la intrarea in vigoare a acestora (01.01.2015 ), se inregistreaza o tendinta de scadere accentuata a numarului de agenti economici nou infiintati care au primit cod T.V.A. ( februarie 2015 - 89 agenti economici fata de 1.395 agenti economici in februarie 2014 ). Tendinta se manifesta pe seama respingerii inregistrarii in scopuri de T.V.A. pentru un numar foarte mare de agenti ecomonici care nu fac dovada capacitatii de a desfasura activitati economice care implica operatiuni taxabile si /sau scutite de T.V.A.
  • Totodata, masurile intreprinse pentru constientizarea agentilor economici privind riscul neutilizarii caselor de marcat, respectiv neemiterii bonurilor fiscale, si prin suspendarea operativa a activitatii din locatia respectiva , precum si stimularea consumatorilor de a solicita bonuri fiscale (Loteria fiscala ), influenteaza pozitiv colectarea T.V.A., fenomem reflectat in cresterea gradului de conformare voluntara la declarare.
  •  Efectul concertat al acestor trei masuri va conduce la o reducere de 5 - 7 puncte procentuale a gap-ului din 2015 ceea ce va determina un plus de venituri de cca. 4,5 - 6,2 mld.lei. In prezent, pe primele doua luni ale anului 2015 se constata realizarea unui plus de venituri de cca. 2,4 mld. lei ( din care 1,6 mld. lei T.V.A. ), cu tendinta de stabilizare, trendul crescator fiind constatat inca din trim. IV. 2014.
  •  Se constata ca masurile de crestere a capacitatii administrative sunt masuri structurale a caror aplicare, in perioada 2016 - 2018, va conduce la reducerea in continuare a gap-ului fiscal cu cel putin 4 puncte procentuale anual, respectiv cu o crestere a incasarilor cu cca. 4- 5 mld. lei anual.
  •  b) extinderea la nivel national a proiectului destinat prevenirii si combaterii muncii nedeclarate si/sau subdeclarate, in scopul sprijinirii concurentei loiale in mediul de afaceri si a protejarii angajatilor prin cresterea nivelului de securitate sociala, ceea ce va atrage venituri suplimentare, numai in 2015, de cca. 1 mld. lei impozit pe venit si 1,5 mld. lei contributii sociale ;
  •  c) modificarile aduse de noua lege a insolventei au creat un trend descendent al numarului de dosare noi de insolventa inregistrate pe rolul instantelor de judecata, fapt confirmat si de datele publicate de Oficiul National al Registrului Comertului potrivit carora numarul societatilor intrate in insolventa a scazut de la 29.587 in anul 2013 la numai 20.696 in anul 2014. Aceasta poate conduce la o crestere semnificativa a incasarilor bugetare din acest segment deoarece un numar important de firme raman in administrare curenta si vor achita atat obligatiile restante acumulate cat si obligatiile curente, avand la dispozitie instrumentele esalonarii/amanarii la plata.
  •  d) pe baza masurilor mai sus enumerate, conformarea voluntara privind plata impozitelor va inregistra o evolutie pozitiva cu cca. 2 puncte procentuale pe an ( echivalentul a 3,2 mld.lei), ajungand la finele anului 2018 la cca 90% . Astfel, numai in anul 2015, la impozitul pe profit se va inregistra un plus de cca. 2 mld. lei.
  •  e) alte masuri cu impact asupra nivelului veniturilor colectate :
 - dezvoltarea analizei de risc generalizata la nivelul intregii activitati de administrare fiscala, in baza informatiilor de natura fiscala despre contribuabili, precum si dezvoltarea aplicatiilor informatice in vederea
efectuarii de analize ale rezultatelor actiunilor de inspectie fiscala, in scopul confirmarii criteriilor de risc si a furnizarii de informatii pentru analizele de risc viitoare;
 - intensificarea verificarilor la persoanele fizice cu averi mari conform Codului de procedura fiscala si relansarea campaniei de notificare prin transmiterea de scrisori catre contribuabilii ce prezentau riscul de
nedepunere a declaratiei de venit din strainatate;
 - intarirea controlului vamal;
 - continuarea simplificarii accesului contribuabilului la propriul dosar fiscal prin crearea posibilitatii de accesare a informatiilor privind propriile obligatii fiscale (S.M.S., e-mail) si a platii electronice a acestora (card, S.M.S.) catre Trezorerie;
 - in scopul cresterii volumului sumelor recuperate din punerea in executare a sentintelor penale, incepand cu data de 01.07.2015, va deveni operationala o aplicatie informatica centrala si baza de date dedicata acesteia prin care se va monitoriza stadiul executarii silite al fiecareia dintre hotararile penale definitive comunicate A.N.A.F. De asemenea se va infiinta, in cadrul A.N.A.F. - aparat central, o directie specializata cu structuri teritoriale corespondente care va avea ca atributiuni exclusive ducerea la indeplinire a masurilor dispuse prin sentinte definitive de catre instantele de judecata.
 
Efectul cumulat al masurilor intreprinse de ANAF este estimat la 5,5 mld. lei in anul 2015, 14 miliarde in anul 2016 si 18 miliarde lei anual in perioada 2017-2019 .
Citeste in atasament proiectul integral al Ordonantei de Urgenta


Citeste mai multe despre   











[P] ​Accepta provocarea unui business fara hartii! E mai simplu decat crezi               

Activitatile noastre zilnice sunt din ce in ce mai orientate catre mediul electronic si online. Traim intr-un ritm care ne-a impus sa adoptam solutii eficiente si sigure pentru a plati facturi si taxe, a face cumparaturi, a verifica soldurile bancare, etc. Este o practica pe care am ales-o din dorinta de a simplifica lucrurile si pe care multi dintre noi ne dorim sa o regasim si in viata profesionala, unde cautam solutii pentru a depasi constrangerile de timp si spatiu atunci cand trebuie sa obtinem  o aprobare, sa  semnam rapid un contract sau sa accesam un document de la distanta.
8585 vizualizari
  • +9 (9 voturi)    
    ! (Miercuri, 15 aprilie 2015, 11:08)

    tudorr [utilizator]

    Bullshit! Acum patronii maresc preturile sa-si poata pastra marja de profit pe care o faceau cand nu bateau in casa un produs...garantat mare ieftinire nu va fi la produsele de la raft sau restaurante!
  • +3 (3 voturi)    
    mda... (Miercuri, 15 aprilie 2015, 11:13)

    anonim... [anonim]

    Sa ne uitam sa vedem cate locuri de munca a creat reducerea de TVA la paine...

    FC spunea ca problema cea mare a economiei sta in lipsa investitiilor...

    Daca construim cladiri si drumuri asa cum facem acum iarasi nu este bine...
  • +3 (3 voturi)    
    Sa vedem (Miercuri, 15 aprilie 2015, 11:27)

    HChifteluta [utilizator]

    Fiti atenti si memorati preturile la principalele produse acum, si sa vedem preturile de peste 3-4 luni. Pariu pe ce vreti voi ca vor fi mai mari ca acum. Masura corecta era de scadere a TVA la toate produsele cu 4-5 procente. Asa se regla in timp piata in sensul scaderii preturilor (pe fondul de stabilitate a cursului de schimb). Asa preturile alimentelor se vor grabi sa ajunga din urma preturile produselor industriale. O sa vedeti.
    • +1 (1 vot)    
      asa (Miercuri, 15 aprilie 2015, 12:40)

      baronul stanganbuch [utilizator] i-a raspuns lui HChifteluta

      era cel mai bine, reducerea generala a tva la 19% sau mai putin. Abia atunci se creau locuri de munca si se roteau banii mai repede in economie, investitii private mai multe, etc. Dar plagiatorele are alegatorii lui care trebuie pacaliti cu ceva, ca de obicei.
  • +4 (4 voturi)    
    Inca putin... (Miercuri, 15 aprilie 2015, 11:52)

    IancuJianu [utilizator]

    ...si se ajunge la milionul de joburi promis de plagiator... ;-)
  • 0 (0 voturi)    
    nu am gasit.. (Miercuri, 15 aprilie 2015, 13:14)

    ..13 [utilizator]

    Nota de fundamentare - daca se poate...

    Multumesc.
  • -3 (3 voturi)    
    ehe (Miercuri, 15 aprilie 2015, 13:25)

    xanti [utilizator]

    Ponta e cel mai bun Prim ministru pe care l-a avut Romania dupa Adrian Nastase.
    Ii doresc inca 10 ani de guvernare .
  • +1 (1 vot)    
    Tare mi-e teamă (Miercuri, 15 aprilie 2015, 13:59)

    ploiesteanu [utilizator]

    că o idee bună se va transforma până la urmă în umflarea buzunarelor reateler-ilor. Uitați-vă la prețul produselor în "xxl mega discount" și "Kaufland" că deja au crescut peste cele de paști, care oricum erau mărite. După paște prețurile scădeau, de obicei. S-a format deja o conspirație la nivelul vânzătorilor.
  • +1 (1 vot)    
    Unde-i milionul de locuri de munca ??? (Miercuri, 15 aprilie 2015, 15:37)

    andreesanu [utilizator]

    Scoase doar ca si bancuri milionul de locuri de munca promise de Ponta nu se vad nici dupa 3 ani !.
    Nici nu s-a aplicat reducerea de TVA si alde linge clanta au sarit sa se laude ca au infiintat 20000 locuri de munca !!!,ha,ha ,haaaaaaaa,ce dea locuri !!!,care loc visezi ba ???


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă