Consiliul fiscal avizeaza favorabil, dar cu rezerve proiectul de Ordonanta de Urgenta care prevede aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la alimente si servicii de restaurant. "In contextul in care plusul de venituri observat in urma executiei la 3 luni se dovedeste a nu se datora doar unor evolutii mai favorabile decat cele anticipate ale bazelor macroeconomice relevante sau unor factori conjuncturali, Consiliul fiscal apreciaza ca spatiul fiscal necesar ar putea fi identificat. Consiliul fiscal atrage insa atentia ca o acomodare a reducerii de TVA aflate in discutie in aceasta opinie printr-o noua reducere a investitiilor publice, in conditiile in care incepand cu anul 2012 acestea au intrat pe un pronuntat trend descendent (anul 2014 consemnand de altfel minimul ultimilor 9 ani ca procent din PIB dupa standarde ESA20104) ar putea avea consecinte majore pe termen mediu si lung asupra potentialului de crestere economica", se arata in concluziile documentului. Vezi in atasament textul integral al Consiliului Fiscal

Ionut Dumitru, presedintele Consiliului FiscalFoto: HotNews.ro

Ce mai arata documentul Consiliului Fiscal:

  • Proiectul de ordonanta de urgenta a fost aprobat de Guvern in sedinta din 07.04.2015 si ulterior publicat in Monitorul Oficial din 14.04.2015, fara a avea avizul Consiliului fiscal, obligatoriu potrivit art. 13 al LRFB. Usurinta cu care regulile fiscale au fost eludate in mod repetat in trecut, precum si incalcarile prevederilor art. 13 al LRFB care stipuleaza obligativitatea avizului Consiliului fiscal in cazul propunerilor de acte normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, in absenta unor masuri de majorare a altor categorii de venituri bugetare asa cum solicita LRFB, evidentiaza slabiciunea constrangerilor exercitate de prevederile LRFB.
  •  In acest context, exista ingrijorari serioase asupra angajamentului fata de respectarea in viitor a regulilor fiscale europene instituite prin preluarea in legislatia nationala a prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea si Guvernanta in cadrul Uniunii Economice si Monetare (Compactul fiscal).
  • Trebuie mentionat si faptul ca, in urma cu numai cateva saptamani, Guvernul a adoptat un proiect de lege ce contine modificari majore in ceea ce priveste cotele de impunere si bazele de impozitare aferente principalelor categorii de impozite si taxe, a caror aplicare este programata pentru perioada 2016-2019 si asupra caruia Consiliul fiscal a emis in data de 30.03.2015 un aviz negativ1. Propunerea de fata vine in completarea acestui pachet amplu de relaxare fiscala, extinzand sfera de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% si devansand termenul de implementare al acestor modificari de la 1 ianuarie 2016 la 1 iunie 2015.
  • Din perspectiva impactului bugetar de runda intai, nota de fundamentare asociata proiectului de ordonanta de urgenta estimeaza o pierdere de venituri bugetare de 2,44 mld. lei in 2015 (corespunzatoare unei perioade de 6 luni de executie in standarde cash), de 5,17 mld. lei in 2016, 5,51 mld. lei in 2017, 5,87 mld. de lei in 2018. Documentul prezinta ca surse de compensare a impactului reducerilor de taxe asupra veniturilor din TVA efectele de runda a doua (provenind din cresterea economica aditionala rezultata) si incasarile suplimentare preconizate ca urmare a implementarii de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a masurilor structurale de eficientizare a sistemului de colectare a veniturilor bugetare si de crestere a gradului de conformare voluntara, atat la declarare cat si la plata. Efectele de runda a doua generate de aceasta masura (provenite din cresterea economica suplimentara) sunt evaluate de catre Guvern la circa 1 mld. lei in 2015 si circa 1,8 mld. lei in perioada 2016-2018. Documentul cuantifica de asemenea incasarile suplimentare de venituri din imbunatatirea activitatii ANAF la circa 5,5 mld. in 2015, 14 mld. lei in anul 2016 si, respectiv, la aproximativ 18 mld. lei anual in perioada 2017-2019.
  • O evaluare paralela a Consiliului fiscal cu privire la impactul bugetar de runda intai al acestei masuri, avand drept punct de pornire cheltuielile gospodariilor din Romania cu produsele avute in vedere pentru aplicarea cotei reduse de TVA, extrase din publicatia Institutului National de Statistica (INS) "Coordonate ale nivelului de trai in Romania. Veniturile si consumul populatiei in anul 2013" indica o pierdere de venituri de 2,78 mld. de lei in 2015, 5,86 mld. lei in 2016, 6,22 mld. lei in 2017 si 6,61 mld. lei in 2018, nivelurile fiind relativ apropiate de cele estimate de MFP. In ceea ce priveste efectele de runda a doua, reluarea algoritmului descris in Opinia Consiliului fiscal din data de 30.03.2015 si detaliat in anexa 2 indica venituri suplimentare de 0,22 mld lei in 2015, 0,73 mld. in 2016, 1,22 mld. de lei in 2017 si 1,58 mld. de lei in 2018, corespunzatoare unui avans economic suplimentar de 0,2 pp in 2015, 0,3 pp in 2016 si 2017 si 0,2 pp in 2018, niveluri semnificativ inferioare fata de cele estimate de MFP, cu precadere in intervalul 2015-2016



    .
  • Analizand modalitatea de asezare a TVA in tarile din UE, se remarca practicarea pe scara larga a unor cote diferentiate reduse pentru alimente, cu exceptia bauturilor alcoolice si/sau pentru serviciile de restaurant si catering asa cum reiese si din situatia prezentata in anexa nr. 3. Prin urmare, o astfel de masura implementata in Romania ar fi in linie cu practicile din numeroase tari din UE, chiar daca exista si destule tari care au optat pentru aplicarea unei singure cote de TVA.
  • De asemenea, o astfel de masura ar putea fi justificata din punct de vedere social, avand in vedere si caracterul regresiv al taxei pe valoare adaugata cu toate ca se poate aduce in discutie si faptul ca ar putea exista si alte modalitati de sprijinire a categoriilor sociale defavorizate/cu venituri mici, reducerea TVA la alimente avand un caracter general. Astfel, literatura de specialitate a aratat ca efecte similare din perspectiva echitatii sociale pot fi obtinute cu costuri bugetare mai mici prin transferuri directe tintite catre familiile sarace (ajutoare sociale) sau prin cresterea deducerilor la calculul impozitului pe venit pentru salariile mici.
  • Practic, principala sursa indicata de catre Guvern pentru acoperirea golului de venituri generat de extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% este reprezentata de incasarile suplimentare din imbunatatirea activitatii de colectare a taxelor si impozitelor de catre ANAF. De altfel, acestea reprezentau in viziunea Guvernului principala sursa de compensare si pentru pachetul cuprinzator de relaxare fiscala propus pentru perioada 2016-2019, plusul de venituri evaluat de catre Guvern in urma cu cateva saptamani fiind de circa 14 mld. in anul 2016 si, respectiv, la aproximativ 18 mld. lei anual in perioada 2017-2019. Fata de aceste cifre, nota de fundamentare asociata proiectului de ordonanta de urgenta de fata estimeaza venituri suplimentare si la nivelul anului 2015 de aproximativ 5,5 mld. de lei din reducerea evaziunii fiscale in contextul in care in trimestrul 1 s-au colectat suplimentar fata de program circa 3 mld. de lei.
  • Consiliul fiscal apreciaza ca este prematura utilizarea veniturilor suplimentare incasate fata de programului trimestrial pana cand exista indicii puternice ca aceste castiguri sunt de natura permanenta si nu se datoreaza doar unei reduceri temporare de evaziune fiscala si/sau unei evolutii peste asteptari a bazelor macroeconomice relevante (o crestere economica suplimentara), in acest ultim caz existand posibilitatea ca aceste venituri sa fie de natura ciclica, fara impact asupra respectarii tintelor bugetare stabilite in termeni de deficit structural (obiectivul pe termen mediu - engl. MTO - de 1% din PIB).
  • Mai mult, in primul trimestru, incasarile nete din TVA, unde este localizata principala depasire fata de programul de incasari, de 1,8 mld. de lei, au fost influentate favorabil si de rambursarile mai mici de TVA fata de aceeasi perioada a anului trecut (si in conditiile unor rambursari mult mai mari facute in luna decembrie 2014), ceea ce indeamna din nou la precautie. Anexa nr. 4 detaliaza incasarile din TVA din perioada ianuarie 2014 ¬ martie 2015, observandu-se in primul trimestru al anului curent un avans al TVA colectat de 9,04% in timp ce incasarile efective s-au majorat cu 20,84%, acestea din urma fiind influentate favorabil de diminuarea rambursarilor de TVA fata de aceeasi perioada a anului trecut cu 21,91% sau cu circa 1 mld. de lei. Ca regula de aur, masuri permanente de reducere a taxelor ar trebui compensate prin cresteri de aceeasi natura a veniturilor bugetare si/sau scaderi permanente ale cheltuielilor.
  • Consiliul fiscal a sustinut in numeroase randuri ca este imposibil de cuantificat ex-ante dimensiunea veniturilor suplimentare generate de reducerea evaziunii fiscale, fiind totodata intru totul de acord cu ideea includerii ex post a veniturilor suplimentare din imbunatatirea colectarii in constructia bugetara ca sursa de compensare a reducerilor de taxe si impozite, dar doar dupa ce cuantumul acestora ar putea fi evaluat cu un grad ridicat de incredere si ar exista suficiente indicii ale aparitiei unui trend cel putin pe termen mediu in reducerea evaziunii fiscale - ceea ce ar echivala cu un caracter de permanenta al acestor venituri.
  • Pe langa analiza situatiei incasarilor bugetare trebuie avuta in vedere si evolutia cheltuielilor bugetare si masura in care acestea se incadreaza in tintele initiale, mai ales in conditiile in care executia bugetara din primele luni ale anului 2015 consemneaza in continuare o evolutie mult sub program a cheltuielilor bugetare, in special a celor de investitii. In lipsa unei astfel de proiectii, Consiliul fiscal nu poate valida fara rezerve ca impactul financiar al extinderii sferei de aplicare a cotei reduse de TVA incepand cu 1 iunie 2015 a fost luat in calcul in prognoza veniturilor bugetare si nu afecteaza tintele bugetare anuale si pe termen mediu, asa cum solicita art. 13 din LRFB in vederea acordarii avizului.

Avand in vedere argumentele mentionate anterior,