Cresterea economica pe care Romania o inregistreaza este robusta si durabila, iar deficitul bugetar este bine tinut sub control, conform angajamentelor internationale pe care tara noastra si le-a luat, le-a transmis joi investitorilor straini prezenti in Bucuresti, cu ocazia conferinta Euromoney. Isarescu a mai spus Romania trebuie sa se concentreze asupra reformelor structurale. "Aceste reforme sunt extrem de importante pentru a sustine viabilitatea economiei", a mai spus guvernatorul BNR. El a mai vorbit si despre perioada post-criza a economiei romanesti, atragand atentia autoritatilor ca orice greseala de politici fiscale va genera apoi corectii extrem de dureroase al caror efect va dura mult in timp."Corectiile sunt intotdeauna dificil de inteles de catre publicul larg, dar si de explicat. Sfatul meu este: Nu faceti greseli pentru ca a le corecta devine dureros", a mai spus joi Isarescu.
Despre trecerea la euro, guvernatorul s-a dovedit categoric: "Din punct de vedere legal nu avem alta optiune decat aderarea", a precizat el.
Ce a mai spus joi Mugur Isarescu:
- In discursul meu de astazi, am de gand sa ating pe scurt evolutiile cele mai relevante in economia romaneasca, care ar oferi, speram, argumente suplimentare pentru optiunea Euromoney de a organiza evenimentul de la Bucuresti pentru al doilea an la rand.
- In opinia mea, cel mai importanta lectie a crizei este aceea ca nu exista nici un substitut pentru politici economice coerente si sanatoase. Corectarea erorilor de politica economica este intotdeauna si peste tot dureroasa si, in acelasi timp greu de inteles de catre publicul larg.
- Pe fondul liberalizarii contului de capital, in perioada premergatoare aderarii la UE, intrarile masive de capital strain au alimentat cresterea economica rapida in perioada 2004-2008 (cu o medie anuala de 7,2%), conducand astfel la acumularea unor dezechilibre macroeconomice mari.
- In timp ce orientarea politicii monetare era pe atunci anticiclica, ne era foarte greu sa controlam expansiunea creditarii in valuta ale filialelor locale ale bancilor straine, cu toate instrumentele disponibile si chiar cu recurgerea la masuri neortodoxe. In plus, politicile fiscale si salariale au ramas puternic pro-ciclice, in special in ultimii doi ani anteriori izbucnirii crizei. Prin urmare,cand criza a izbucnit, Romania se lupta cu un decalaj mare structural fiscal (aproximativ -8% din PIB in 2008), un deficit de cont curent de doua cifre (intre 2006 si 2008), precum si cu o inflatie ridicata (7,85%, in medie, in 2008).
- Romania a trebuit sa faca corectiile necesare pentru a reduce in mod ordonat aceste dezechilibre, iar cele trei acorduri cu UE, FMI si Banca Mondiala au oferit cadrul pentru o astfel de ajustare.
- Lupta pare sa fi dat roade deja: Deficitul de cont curent s-a redus la 0,4% din PIB in 2014, de la un maxim de 13,4% in anul 2007, inflatia a atins minime istorice (1,1 la suta, in medie, in 2014 si o rata anuala de 0,65 la suta in luna aprilie 2015, comparativ cu 8-9 la suta in 2008), in timp ce consolidarea fiscala (printre cele mai ridicate din Uniunea Europeana), a adus deficitul inapoi in zona de confort (1,5 la suta in 2015, in scadere de la 9 la suta in 2009). In plus, Romania respecta in totalitate cerintele componentei preventive a Pactului de stabilitate si de crestere prin atingerea in 2014 a obiectivului pe termen mediu, definit ca un deficit structural de 1 la suta din PIB.
- In acest context, in timp ce la debutul crizei, Romania era departe de cele patru criterii de la Maastricht, astazi ele sunt pe deplin indeplinite, dar marea provocare care se afla in fata este de a asigura durabilitatea in timp a acestei realizari.
- In Romania pare sa fi incheiat perioada de ajustari macroeconomice. Viitoarea misiune a politicilor economice este de a pastra rezultatele obtinute cu atat de mari eforturi, prin deplasarea accentului spre reforme structurale menite sa stimuleze potentialul de crestere al economiei, pe termen lung si pentru a sprijini viabilitatea economiei. Ma gandesc la cresterea eficientei in sectoarele cheie ale economiei, cum ar fi energia si transportul, abordarea problemei tinerilor si a somajului de lunga durata, prin intermediul reformelor din sistemul de invatamant dar si o mai buna absorbtie a fondurilor UE, precum si o calitate imbunatatita a infrastructurii.
- O alta provocare este faptul ca exista inca intreruperi in mecanismul de transmisie a politicii monetare. In mod specific, chiar daca ratele dobanzilor la creditele noi in moneda nationala au scazut si mai mult (cu aproximativ 2 puncte procentuale pe ultimele 12 luni) ca raspuns la reducerile ratei dobanzii de politica, cresterea anuala a creditului acordat sectorului privat s-a stabilizat in ultimii luni (la aproximativ -4% in 2015 pana in prezent).
- Acest lucru a fost in principal rezultatul curatirii bilanturilor in sistemul bancar (in absenta caruia rata anuala de crestere in termeni reali ar fi fost pozitiva si in usoara crestere). Inca este ridicat, desi in scadere in mod semnificativ, nivelul creditelor neperformante (chiar sub 14% in martie 2015, comparativ cu peste 20% cu un an in urma).
Potrivit organizatorilor, evenimentul reuneste peste 300 de participanti care vor discuta, dezbate si analiza provocarile si oportunitatile pe care le prezinta economiile din Sud-Estul Europei.
La conferinta mai participa, printre altii, Alen Leveric, adjunctul ministrului Economiei din Croatia, Erjon Luci, adjunctul ministrului Finantelor din Albania, Dusan Vujovic, ministrul Finantelor din Serbia, Elisabeta Gjoni, prim-viceguvernatorul Bancii Albaniei, si Velibor Milosevic, viceguvernator responsabil cu supravegherea bancara in Banca Centrala din Muntenegru.
Principalele teme de discutie vizeaza posibilitatea cresterii economice in contextul economic global actual, efectul sanctiunilor impuse Rusiei asupra tarilor din Sud-Estul Europei, securitatea energetica versus dependenta de Rusia, problema creditelor neperformante, abordarile in privinta creditelor ipotecare in franci elvetieni sau masurile adoptate pentru a creste absorbtia fondurilor europene.
0
9
