Guvernul a aprobat, in sedinta de miercuri, un proiect de Lege privind redresarea si rezolutia institutiilor de credit si a firmelor de investitii, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul financiar. Proiectul de lege aprobat de Guvern transpune in legislatia nationala prevederile Directivei 2014/59/UE privind redresarea si rezolutia institutiilor bancare. Cadrul legal de gestiune a crizelor din sectorul financiar-bancar ce va fi instituit prin acest proiect cuprinde prevederi care se refera la trei etape distincte, respectiv pregatirea, interventia timpurie si rezolutia bancara, informeaza Guvernul.

Pentru fiecare dintre aceste etape au fost preluate, conform dispozitiilor Directivei 2014/59/UE, conditiile declansatoare, obiectivele si principiile care trebuie respectate, competentele autoritatilor implicate, instrumentele ce pot fi aplicate, precum si conditiile, limitele si modalitatea de implementare a acestora, mecanismele de finantare a rezolutiei, derogarile de la aplicarea altor acte normative, mecanismele de siguranta, caile de atac accesibile persoanelor care se considera prejudiciate prin actele autoritatilor desemnate sa puna in aplicare dispozitiile actului normativ.

Rezolutia presupune o interventie a autoritatilor statului in conditii expres determinate, iar o actiune de rezolutie este considerata de interes public. O actiune de rezolutie poate fi dispusa:

  • In momentul in care se stabileste ca o institutie intra sau este susceptibila de a intra intr-o stare de dificultate majora,
  • Nu exista nicio perspectiva rezonabila ca printr-o masura alternativa, de natura privata sau o masura de supraveghere, sa se previna intrarea in dificultate a institutiei intr-un interval de timp rezonabil
  • Actiunea de rezolutie este necesara din perspectiva interesului public, sens in care autoritatile de rezolutie trebuie sa fie abilitate prin lege sa aplice, fara intarziere, instrumentele de rezolutie prevazute.

Prin proiectul legislativ se desemneaza la nivel national autoritatile care vor exercita competentele de rezolutie:

  • Banca Nationala a Romaniei pentru institutiile de credit si entitatile din grupul acestora care fac obiectul supravegherii consolidate exercitate de aceasta autoritate, in calitate de autoritate competenta cu supravegherea prudentiala;
  • Autoritatea de Supraveghere Financiara, pentru firmele de investitii si entitatile din grupul acestora care fac obiectul supravegherii consolidate exercitate de aceasta autoritate, in calitate de autoritate competenta cu supravegherea prudentiala.

In cazul ambelor autoritati, conform cerintelor Directivei 2014/59/UE, este reglementata obligatia ca in cadrul organizarii lor interne sa asigure independenta operationala si evitarea conflictului de interese intre functia de rezolutie si functia de supraveghere prudentiala, precum si in raport cu alte atributii specifice exercitate de cele doua autoritati conform statutului lor sau altor dispozitii legale.

De asemenea, prin proiectul legislativ este prevazut rolul Ministerului Finantelor Publice, in calitate de minister competent desemnat la nivel national potrivit prevederilor Directivei 2014/59/UE. Astfel, proiectul legislativ contine dispozitii referitoare la toate situatiile de implicare a ministerului competent prevazute de directiva, astfel incat Ministerul Finantelor Publice sa devina un factor decizional in procesul de redresare si rezolutie a institutiilor supuse rezolutiei, in special in situatia in care masurile in cauza ar avea un impact fiscal direct sau un impact sistemic.

La capitolul "principii generale ale rezolutiei", proiectul de lege include prevederi potrivit carora "actionarii institutiei supuse rezolutiei sunt primii care suporta pierderile", "creditorii institutiei supuse rezolutiei suporta pierderi ulterior actionarilor, in conformitate cu ordinea prioritatii creantelor acestora din cadrul procedurii de insolventa, cu exceptia cazului in care in prezenta lege se prevede in mod expres altfel". De asemenea, "persoanele fizice si juridice care au contribuit la ajungerea in stare de dificultate majora a institutiei supuse rezolutiei sunt trase la raspundere potrivit legii civile sau penale", se mai arata in proiectul de lege.

In ceea ce priveste finantarea masurilor de rezolutie in relatie cu institutiile de credit, proiectul legislativ prevede crearea fondului de rezolutie bancara pe modelul deja existent in legislatia nationala pentru fondul de restructurare bancara (constituit prin Ordonanta Guvernului nr.39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, republicata). Proiectul preia reglementarile Directivei europene. Astfel, pentru a asigura fondurile necesare finantarii masurilor de rezolutie, cu evitarea utilizarii resurselor bugetare publice pentru astfel de scopuri, directiva prevede obligativitatea constituirii unui fond de rezolutie cu contributii colectate din sectorul financiar, de principiu anterior si independent de orice operatiuni de rezolutie (finantare ex-ante, cu nivel minim impus cel putin pana la atingerea unei mase critice a resurselor disponibile) si, daca aceasta finantare prealabila este insuficienta, prin contributii ulterioare.

Resursele fondului de rezolutie bancara trebuie sa atinga, pana la data de 31 decembrie 2024, 1% din volumul depozitelor acoperite ale institutiilor de credit autorizate de Banca Nationala a Romaniei. Fondul de rezolutie bancara va fi administrat de catre Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, iar utilizarea resurselor fondului de rezolutie se poate face numai in baza deciziei Bancii Nationale a Romaniei in calitate de autoritate de rezolutie.

In mod similar, proiectul prevede constituirea unui fond de rezolutie pentru firmele de investitii, care va fi administrat de Autoritatea de Supraveghere Financiara. Fondul de rezolutie va fi constituit prin contributii platite de firmele de investitii, iar utilizarea resurselor acestui fond de rezolutie se poate face numai in baza deciziei Autoritatii de Supraveghere Financiara, in calitate de autoritate de rezolutie si in situatiile descrise de lege.

Noile instrumente de interventie statala, armonizate prin Directiva 2014/59/UE sunt considerate a fi necesare in special pentru a preveni ajungerea unei institutii in stare de insolventa sau, in cazul in care aceasta se produce, pentru a reduce la minimum consecintele, in sensul mentinerii functiilor de importanta sistemica ale institutiei, prin viabilizarea acesteia, daca este posibil, sau, dupa caz, prin transferul acestor functii la o alta entitate. In acest context, s-a considerat necesara instituirea unui regim armonizat la nivelul Uniunii, care sa ofere autoritatilor statelor membre un set credibil de instrumente pentru a interveni suficient de timpuriu si de rapid in cazul unei institutii neviabile sau in curs de a intra in dificultate, astfel incat sa garanteze continuitatea functiilor financiare si economice critice ale acesteia, reducand, in acelasi timp, impactul situatiei de dificultate a institutiei asupra economiei si a sistemului financiar. In cadrul procedurii de rezolutie a institutiilor sau a grupurilor active la nivelul Uniunii, reglementarile urmaresc ca deciziile luate sa asigure mentinerea stabilitatii financiare si reducerea la minimum a efectelor economice si sociale in toate statele membre in care institutia sau grupul isi desfasoara activitatea.